Șabsa Mașcauțan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Șabsa Mașcauțan
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Orhei, România Modificați la Wikidata
Decedat (98 de ani) Modificați la Wikidata
New Haven, Connecticut, Connecticut, SUA[1][2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul României (–)
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (–)
 Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațiepreședinte[*]
militar Modificați la Wikidata
Activitate
Ramuraartilerie[*]  Modificați la Wikidata
Graduljunior sergeant[*][[junior sergeant (rank of several Eastern European armed forces)|​]]  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieFrontul de Est  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiMedalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”[*]
Ordinul Lenin
Erou al Uniunii Sovietice
Ordinul Războiului Patriotic cl. I[*]
medal «Za vzeatie Berlina»[*][[medal «Za vzeatie Berlina» (military decoration of the Soviet Union)|​]]
Medalia „Veteran al muncii”[*]
iubileinaia medal «Sorok let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.»[*][[iubileinaia medal «Sorok let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]]  Modificați la Wikidata

Șabsa Mașcauțan (în rusă Шабса Машкауцан; n. , Orhei, România – d. , New Haven, Connecticut, Connecticut, SUA) a fost un evreu basarabean, militar sovietic, participant al celui de-Al Doilea Război Mondial și Erou al Uniunii Sovietice (distins în 1945).

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut în orașul Orhei din județul omonim, Basarabia (România interbelică), ca fiu al zugravului Mendel Mașcauțan (1898-1964) și soției sale Rahel (1899-1982).[3]

A învățat la heder, iar ulterior a lucrat ca coafor. La începutul celui de-al doilea război mondial, a fost evacuat în ținutul Ordjonikidze din regiunea Caucazului de Nord.[4]

În august 1942, a fost înscris în rândurile Armatei Roșii, unde a lucrat ca liniar în sectorul de comunicații al batalionului de muncitori.

A servit ca artilerist în regimentul de artilerie antitanc 530 al Armatei 28 a Frontului I Ucrainean. La 29 aprilie 1945, în bătălia din zona localității Kummersdorf din sudul Berlinului, pentru curajul în luptă, i-a fost acordat titlul de Erou al Uniunii Sovietice, Ordinul Lenin și Ordinul Războiului Patriotic.[5]

După război a fost demobilizat, a absolvit o școală tehnică din Soroca, a lucrat ca maistru de atelier la uzina de tractoare din Chișinău, şi ca director al unei școli tehnice din fabrică.[6] În iunie 1989 a emigrat în Statele Unite, unde a locuit mai întâi în statul New Jersey, iar apoi la New Haven în Connecticut.[7]

Referințe[modificare | modificare sursă]