Sari la conținut

Răzvan Toma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Răzvan Toma
Date personale
Născut8 aprilie 1964
București
Cetățenie România
Ocupațiejurnalist
Activitate
Alma materInstitutul Politehnic București, Facultatea Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM), secția Mașini-Unelte (1989)
Ani de activitatedin 1990 (din 1986 în calitate de colaborator) în prezent

Răzvan Toma (n. 8 aprilie 1964, București) este un jurnalist sportiv, realizator de emisiuni radio.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Răzvan Toma s-a născut la 8 aprilie 1964, la București. A crescut într-o familie de intelectuali în care sportul era foarte prețuit. Așa că încă de copil a asistat la nenumărate discuții legate de sport purtate la diversele reuniuni de familie, care l-au fascinat și aveau să-l influențeze mai târziu să se îndrepte spre jurnalistica sportivă. Cel mai „vinovat” de... îndoctrinarea lui cu sport, mai ales cu fotbal, a fost bunicul său matern, Tudor Calangiu, căruia și pentru acest lucru i-a purtat o recunoștință veșnică. După ce a absolvit Liceul „Tudor Vladimirescu” din București, s-a îndreptat spre o facultate tehnică, pentru că la acea vreme, cine voia să devină ziarist, avea singura opțiune de a face Academia politică „Ștefan Gheorghiu”. Opțiune pe care a refuzat-o. Așa că avea să absolve în 1989 Facultatea TCM, secția Mașini-Unelte, din cadrul Institutului Politehnic București. Însă din 1986, a colaborat constant cu cotidianul Sportul (devenit după 1989 Gazeta sporturilor), precum și la Programul Loto-Prono. După terminarea facultății a lucrat o scurtă perioadă ca inginer tehnolog stagiar la UCM Reșița, după care în aprilie 1990, a fost angajat ca redactor la secția internațională de la Gazeta sporturilor. Apoi, alături de alți colegi, în septembrie 1991 a înființat săptămânalul Fotbal Plus, la care între 1993 și 1994 a fost redactor-șef adjunct. În 1994, a trecut la Sportul Românesc, în 1996 a fost membru fondator și pentru scurt timp redactor-șef adjunct la Sport XXI, înainte de a se reîntoarce în același an la Gazeta Sporturilor. În 2003 a trecut la Prosport, atunci când s-a făcut acea rocadă de colective redacționale cu Gazeta Sporturilor. Între 2004 și 2006 a lucrat la săptămânalul Sport Plus. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe publicații, dar și posturi TV, printre care Adevărul, Evenimentul zilei, Libertatea, respectiv ProTV. Din 2013 este redactor la lunarul 100%Sport România (care înainte s-a numit Ilfov Sport). Iar din 2021, este realizator de emisiuni radio la Sport Total FM (cu care între 2008 și 2011 colaborase). Specialist în statistica sportivă, la începutul anilor 90 a readus în atenție acest segment de presă, care căzuse într-o ignorare aproape totală. Astfel, de-a lungul timpului a realizat îmbunătățiri în domeniu, la prezentarea casetelor de meci dar și a altor elemente specifice, punând totodată la punct și corectând numeroase erori, unele chiar istorice, greșit împământenite. De altfel, în 1990 a fondat, împreună cu alții (Dan Ov. Cristea, Eugen Petrescu, Ion Cârstea, Romeo Ionescu, printre alții) Comisia de Istorie și Statistică a FRF, căreia i-a fost președinte, între 2011 și 2014 (an în care a fost desființată de administrația Burleanu). Dincolo de multele materiale jurnalistice de sport, cronici de meciuri, reportaje, statistici, a realizat o mulțime de interviuri cu oameni de cultură, actori, regizori, muzicieni, oameni din mass-media etc. A fost corespondentul în România pentru publicații din străinătate precum Don Balón din Spania, A Bola din Portugalia, dar și al agenției PA Media din Marea Britanie. A scris mai multe cărți, iar la altele a fost coordonator (la ultimele ediții ale Anuarul Fotbalului Românesc apărute), pentru două dintre ele primind premii din partea Asociației Presei Sportive din România (APS). Iar în 2022 a primit premiul APS pentru întreaga carieră. La ampla lucrare Istoria fotbalului românesc, editată de FRF, cu ocazia împlinirii centenarului în 2009, protocolul l-a trecut la colaboratori, cu toate că împreună cu Dan Ov. Cristea a avut cel mai mare aport la realizarea ei. De asemenea, la ediția a treia a lucrării Fotbal de la „A la Z” (una dintre cărțile pentru care a fost premiat de APS), la rugămintea co-autorului Mihai V. Ionescu a acceptat să îl adauge la realizatori și pe Mircea Tudoran, cu toate că acesta nu a avut vreo contribuție la respectiva lucrare. Tudoran avusese un important aport la al doilea volum, apărut în anii comuniști, dar din cauză că rămăsese în străinătate, autoritățile de-atunci nu au mai permis apariția numelui său la autori. Așa că Ionescu a vrut să facă o reparație morală, ceea ce Toma a acceptat. A colaborat la importante lucrări ale fotbalului mondial precum “A-Z del Futbol Europeo”, “European Football Yearbook”, “L’Atlas Mondial du Football”.

Emisiuni radio[modificare | modificare sursă]

Viață personală[modificare | modificare sursă]

O parte a copilăriei a petrecut-o cu familia în Algeria (în orașul Jijel sau Djidjelli, cum se numea pe-atunci) unde tatăl său, Iulian Toma a lucrat ca inginer topograf, fiind unul dintre cei mai buni specialiști pe care i-a dat școala românească de mine (fiind prima generație de topografi din România). Datorită acestui lucru, după întoarecerea în țară, în perioada școlii lui Răzvan i se mai spunea și „Algerianu”. Este căsătorit cu Anca, cu care are două fete, Silvia și Patricia.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România (PDF). Vol. VI (ed. ediția a II-a). București: Editura Măiastra. . ISBN 978-606-516-780-3. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]