Mihai Patriciu
| Mihai Patriciu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Mihai Weiss sau Grünsperger |
| Născut |  Brusturi, România[1] |
| Decedat | (88 de ani)[2] Cluj-Napoca, România[2] |
| Copii | Andrei și Maria-Monica |
| Etnie | evreiască |
| Ocupație | politician |
| Inspector general la Regionala Cluj a Siguranței | |
| În funcție 1944 – 1948 | |
| Director al DRSP Cluj | |
| În funcție septembrie 1948 – 1952 | |
| Director al Uzinei Metalurgice Reșița | |
| Premii | A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România |
| Partid politic | Partidul Comunist din România |
| Profesie | politician comunist, colonel de securitate |
Modifică date / text  | |
Mihai Patriciu (născut cu numele de Mihai Weiss sau Grünsperger) (n. , Brusturi, Bihor, România – d. , Cluj-Napoca, România[3]) a fost un lider comunist român, fost colonel de Securitate de origine evreiască.
A luptat ca voluntar în războiul civil din Spania (alături de Valter Roman, Mihai Burcă și Mihail Florescu) și apoi în rezistența franceză.
În anul 1938 a devenit membru al Partidului Comunist din România. A lucrat ca inspector general la Regionala Cluj a Siguranței (1944-1948); director al DRSP Cluj (septembrie 1948-1952), a fost destituit în cadrul epurărilor antisemite din 1952; în 1955 a fost numit director al Uzinei Metalurgice Reșița.
În mai 1961 a fost decorat cu medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România".
Conform actelor, copii săi sunt Andrei Patriciu și Maria-Monica Patriciu, mai târziu Bugnariu. Andrei Patriciu: soție Niculina Hada și un fiu, Victor. Maria-Monica Bugnariu: soț Demostene Sofron și doi fii: Tudor Constantin și Barbu-Sebastian.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ El a fost CĂLĂUL securist al Clujului
- ^ a b c Ein Securitate-Scherge als Werksdirektor (în germană)
- ^ ro Călăul Mihail Patriciu Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Torționarul Clujului: Mihai Patriciu. A scăpat ca prin minune de „ghilotina" lui Stalin, grație „blândeței“ lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, 6 martie 2013, Florina Pop, Adevărul
- Călăul Mihail Patriciu Arhivat în , la Wayback Machine., 11 decembrie 2012, Liviu Plesa, Revista 22
- CLUJ: Palatul Copiilor, spart pentru căutarea unor eroi, 18 august 2010, Adevărul
- Călăul Clujului, Mihai Patriciu: „Așa trebuie să procedăm ca nimeni să nu știe și să nu afle că cine a făcut“, 19 iunie 2013, Florina Pop, Adevărul
- În dispută cu asasinul securist Mihai Patriciu, 5 martie 2012, Virgil Lazar, România liberă