Maria Farcaș
| Maria Farcaș | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1860 Seliște, Comitatul Arad, Imperiul Austriac |
| Decedată | 1930 Câmpuri-Surduc, județul Hunedoara |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | medic |
| Activitate | |
| Rude | nepoată: Maria Bălaj |
Modifică date / text  | |
Maria Fărcaș (n. 1860, Seliște,Comitatul Arad – d. 1930, Câmpuri-Surduc, județul Hunedoara) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”[1], cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 [2],[3].Maria Farcaș este un nume cunoscut în domeniul medicinei din România.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut în familia Cojan, părinții ei fiind de profesie agricultori. A făcut școala primară în sat și mai apoi a urmat cursuri sanitare. În 1888 a fost numită moașă comunală în Câmpuri-Surduc, loc în care s-a stabilit și și-a întâlnit viitorul soț, țăranul Ioan Fărcaș. A fost activă atât în ceea ce privește profesia sa, cât și la nivelul vieții culturale. A fost coristă și membră a Reuniunii Femeilor Române din sat [4].
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918, Maria Fărcaș, împreună cu Eugenia Budoiu au fost delegate ale Reuniunii Femeilor Române din Câmpuri-Surduc [2].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Acesta este denumirea utilizată în primul punct al Rezoluției Marii Adunării de la Alba Iulia. Documentul poate fi consultat la adresa: https://www.cimec.ro/Istorie/Unire/rezolutia1200.jpg sau pe site-ul cimec.ro
- ^ a b Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, pp. 204-205, ISBN 973-8141-90-7.
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Marin Florea, Medicii și Marea Unire, Ed. Tipomur, Cluj-Napoca, 1993, p. 277.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Șerban Ioan I. , Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7.
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993.
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Borș Silviu, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015.
- Comșa Daniela , Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998.
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II).
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații
- Delegații aleși convocați la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Centenarul României. Accesat la 30 noiembrie 2018.