Listă de limbi creole

Majoritatea limbilor creole au evoluat din pidginuri, limbi mixte formate de regulă între două limbi, eventual cu elemente și din altele^[1]. Alte limbi creole, mult mai puține, s-au format din sabiruri, alcătuite pe baza mai multor limbi^[2]^[3].

Limbi creole (denumirea proprie în cursive):

limbi creole din pidginuri:

cu suprastrat o limbă europeană:

romanică:

franceză:

din Brazilia (lanc-patuá)^[4];
din Chagos^[4];
din Dominica (kweyol)^[4];
din Grenada^[5];
din Guyana Franceză^[6];
din Haiti^[7];
din Louisiana^[8];
din Mauritius (morisyen)^[9];
din Noua Caledonie (tayo)^[10];
din Réunion^[6];
din Rodrigues^[5];
din Saint-Barthélemy^[4];
din Seychelles^[5];
din Sfânta Lucia^[4];
din Trinidad și Tobago^[5];

portugheză:

din Capul Verde (kriolu)^[11];
din China (Macao)^[12];
din Gambia^[4];
din Guineea-Bissau^[12];
din Guineea Ecuatorială (fa d'ambu)^[13];
din India (Goa)^[12];
din Malaysia și Singapore (papia kristang)^[12];
din São Tomé și Príncipe:

angolar^[12];
forro^[12];

din Senegal^[12];
din Sri Lanka^[12];

spaniolă:

din Aruba, Bonaire și Curaçao (papiamento) – considerată și portugheză^[14];
din Columbia (palenquero)^[15];
din Filipine:

caviteño^[12];
chabacano, chavacano sau zamboangueño^[4];
davaueño^[12];

italiană: din Eritrea^[16];

germanică:

engleză:

din Anguilla^[4];
din Antigua^[17];
din Australia:

de pe podișul Kimberley și din Teritoriul de Nord (kriol)^[18];
de pe insulele din strâmtoarea Torres și din peninsula Cape-York^[18];

din Bahamas^[4];
din Barbados (bajan)^[6];
din Belize (bileez kriol)^[19];
din Camerun^[4];
din Columbia^[4]:

anglo-jamaicană;
din San Andrés;

din Costa Rica (mekatelyu)^[4];
din Gambia (aku)^[17];
din Ghana^[19];
din Guyana^[9];
din Guineea Ecuatorială^[17];
din Hawaii^[20];
din Insulele Virgine Americane^[4];
din Insulele Virgine Britanice^[4];
din Jamaica^[10];
din Liberia^[17];
din Nigeria^[21];
din Norfolk (norfuk)^[17];
din Papua Noua Guinee (tok pisin)^[22];
din Pitcairn (pitkern)^[17];
din Sea Islands și Carolina de Sud (gullah)^[23];
din Sfântul Cristofor și Nevis^[4];
din Sfântul Vincențiu^[4];
din Sierra Leone (krio)^[24];
din Statele Federate ale Microneziei, atolul Sapwuahfik (ngatik)^[25];
din Surinam:

boni sau aluku^[17];
matuwari^[17];
(n)djuka^[17];
saramaccan^[10];
sranan^[10];

din Trinidad și Tobago^[17];
din Vanuatu (bislama)^[26];

germană: unserdeutsch din Papua Noua Guinee (pe cale de dispariție)^[27];
olandeză:^[4]

din Guyana:

berbice (dispărută);
skepi (dispărută);

din Indonezia:

javindo (cu număr necunoscut de vorbitori);
petjoh sau pecok (cu număr necunoscut de vorbitori);

din Insulele Virgine Americane (negerhollands) (dispărută);
din S.U.A.:

Albany Dutch (dispărută);
Jersey Dutch (dispărută);

cu suprastrat o limbă neeuropeană:

arabă: nubi din Kenya și Uganda^[28];
malaieză:

din Ambon^[29];
din Kupang^[29];
din Larantuka^[29];

motu: hiri motu din Papua Noua Guinee^[30];

limbi creole din sabiruri:

afro-seminolă (a metișilor dintre amerindieni seminoli și africani) din S.U.A. (Oklahoma, Texas) și Mexic, bazată pe limbi africane și amerindiene^[31];
fanagalo din Africa de Sud, bazată pe limbi bantu, în principal zulu^[32];
kituba din Zair, bazată pe limbi bantu, în principal kikongo^[33];
michif din Canada și S.U.A., bazată pe limbi amerindiene, cu elemente franceze^[34];
sango din Republica Centrafricană, bazată pe limbi din subfamilia ngbandi, cu elemente franceze^[35];
yanito sau llanito din Gibraltar, bazată pe engleză și spaniolă, cu elemente din portugheză, italiană, arabă, malteză, ebraică^[36].

Note[modificare | modificare sursă]

^ Crystal 2008, p. 369.
^ Bidu-Vrănceanu 1997, p. 425.
^ Dubois 2002, p. 415.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q Leclerc 2015.
^ ^a ^b ^c ^d Sala 1989, p. 84.
^ ^a ^b ^c CELW 2009, p. 865.
^ CELW 2009, p. 859.
^ CELW 2009, p. 1127.
^ ^a ^b CELW 2009, p. 861.
^ ^a ^b ^c ^d CELW 2009, p. 858.
^ CELW 2009, p. 182.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j Sala 1989, p. 84.
^ Ethnologue, pagina Fa d’Ambu.
^ CELW 2009, p. 835.
^ CELW 2009, p. 828.
^ CELW 2009, p. 548.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j Sala și Vintilă-Rădulescu 1981, p. 65.
^ ^a ^b CELW 2009, p. 91.
^ ^a ^b CELW 2009, p. 867.
^ CELW 2009, p. 481.
^ CELW 2009, p. 862.
^ CELW 2009, p. 1076.
^ CELW 2009, p. 469.
^ CELW 2009, p. 617.
^ Ethnologue, pagina Ngatik Men’s Creole.
^ CELW 2009, p. 161.
^ CELW 2009, p. 444.
^ Ethnologue, pagina Nubi.
^ ^a ^b ^c CELW 2009, p. 678.
^ CELW 2009 p. 501.
^ CELW 2009, p. 470.
^ CELW 2009, p. 249.
^ Iarțeva 1990, articolul Крео́льские языки́ „Limbi creole”.
^ CELW 2009, p. 709.
^ CELW 2009 p. 917.
^ CELW 2009, p. 1202.

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

Bidu-Vrănceanu, Angela et al., Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 30 octombrie 2019)

en Brown, Keith și Ogilvie, Sarah (coord.), Concise Encyclopedia of Languages of the World (Mică enciclopedie a limbilor lumii), Oxford, Elsevier, 2009, ISBN 978-0-08-087774-7 (CELW)

en Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 30 octombrie 2019)

fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002

en Eberhard, David M., Gary F. Simons și Charles D. Fennig (coord.), Ethnologue: Languages of the World, ediția a XXII-a, Dallas (Texas), SIL International, 2019; online: Ethnologue: Languages of the World (accesat la 30 octombrie 2019)

ru Iarțeva, V. N. (coord.), Лингвистический энциклопедический словарь (Dicționar enciclopedic de lingvistică), Moscova, Sovietskaia Ențiklopedia, 1990 (accesat la 30 octombrie 2019)

fr Leclerc, Jacques, Créole – kréol – kréyol – kreyòl, actualizat la 17.12.2015, Leclerc, Jacques, L’aménagement linguistique dans le monde (Amenajarea lingvistică în lume) (accesat la 7 noiembrie 2019)

Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbilor romanice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, ISBN 973-29-0043-1

Sala, Marius și Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981

Vezi și[modificare | modificare sursă]

[1] Crystal 2008, p. 369.

[2] Bidu-Vrănceanu 1997, p. 425.

[3] Dubois 2002, p. 415.

[leclerc-4] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o ^p ^q Leclerc 2015.

[sala_84-5] Sala 1989, p. 84.

[celw_865-6] CELW 2009, p. 865.

[7] CELW 2009, p. 859.

[8] CELW 2009, p. 1127.

[celw_861-9] CELW 2009, p. 861.

[celw_858-10] CELW 2009, p. 858.

[11] CELW 2009, p. 182.

[sala_85-12] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j Sala 1989, p. 84.

[13] Ethnologue, pagina Fa d’Ambu.

[14] CELW 2009, p. 835.

[15] CELW 2009, p. 828.

[16] CELW 2009, p. 548.

[sala_65-17] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j Sala și Vintilă-Rădulescu 1981, p. 65.

[celw_91-18] CELW 2009, p. 91.

[celw_867-19] CELW 2009, p. 867.

[20] CELW 2009, p. 481.

[21] CELW 2009, p. 862.

[22] CELW 2009, p. 1076.

[23] CELW 2009, p. 469.

[24] CELW 2009, p. 617.

[25] Ethnologue, pagina Ngatik Men’s Creole.

[26] CELW 2009, p. 161.

[27] CELW 2009, p. 444.

[28] Ethnologue, pagina Nubi.

[celw_678-29] CELW 2009, p. 678.

[30] CELW 2009 p. 501.

[31] CELW 2009, p. 470.

[32] CELW 2009, p. 249.

[33] Iarțeva 1990, articolul Крео́льские языки́ „Limbi creole”.

[34] CELW 2009, p. 709.

[35] CELW 2009 p. 917.

[36] CELW 2009, p. 1202.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]