Ioan Roșiu
| Ioan Roșiu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 12 august 1885 Reșița |
| Decedat | 10 octombrie 1962 Timișoara |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | preot; profesor |
Modifică date / text  | |
Ioan Roșiu (n. 12 august 1885, Reșița – d. 10 octombrie 1962, Timișoara a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Odată cu intrarea României în război în anul 1916, Ioan Roșiu a fost pus sub pază politică de autoritățile austro-ungare. S-a născut la Reșița în 12 august 1885, unde urmează și cursurile școlii primare. Clasele liceale le promovează la gimnaziile din Timișoara, Lugoj și Beiuș, iar studiile universitare în Budapesta și Cluj-Napoca. Funcționează ca preot în Ghilad, unde în toamna anului 1918 se află în fruntea acțiunii sătenilor pentru instaurarea unei conduceri românești în comună.[2] Ioan Roșiu a fost profesor de limba română la Școala Pedagogică din Deva, apoi director al Liceului „C. D. Loga” din Timișoara.[1]
Activitatea politică[modificare | modificare sursă]
Ioan Roșiu a fost membru al Consiliului Național Român din Ghilad, precum și membru în Marele Sfat Național Român. Ca deputat în Marea Adunare Națională din 1 decembrie 1918, Ioan Roșiu s-a prezentat ca delegat titular al cercului electoral Ciacova.[1]
Operă[modificare | modificare sursă]
Publică lucrările Banatul de ieri și azi, Timișoara, 1920; Făclii aprinse, Timișoara, 1933; Ecouri de la granița de vest, Timișoara, 1940; În fața istoriei, Timișoara, 1942.[2]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, p. 297.
- ^ a b Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Vasile M. Zaberca, Banatul și Marea Unire. Bănătenții la Alba Iulia, Editura Partoș, Timișoara, 2018, p. 288.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
- Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Vasile M. Zaberca, Banatul și Marea Unire. Bănătenții la Alba Iulia, Editura Partoș, Timișoara, 2018
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
- 1 decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia. Mărturii, documente și semnificații