Denar
Denarul / dinarul[2] (din latină denarius, italiană denaro[3]) era una din monedele de bază a sistemului monetar roman.[4] Era vorba despre o mică monedă de argint, având o greutate de 3 - 4 grame, în funcție de epocă.[4]
Antichitatea romană[modificare | modificare sursă]
Moneda de argint pe care o numim în latină denarius a fost creată de Roma în 212 î.Hr., pentru a finanța Al Doilea Război Punic, care a opus Roma Antică Cartaginei, între 218 î.Hr. și 201 î.Hr.
| Echivalențe între monede romane | |||||
| Denarius | Quinarius | Sestertius | As | Metal | |
|---|---|---|---|---|---|
| Denarius (simbol X) | 1 | 2 | 4 | 10 | 
|
| Quinarius (simbol V sau Q) | 1/2 | 1 | 2 | 5 |
|
| Sestertius (simbol IIS / HS)[5] | 1/4 | 1/2 | 1 | 2,5 |
|
| As (simbol I) | 1/10 | 1/5 | 2/5 | 1 | 
|
Putere de cumpărare[modificare | modificare sursă]
Exemple de echivalențe între servicii, produse și prețuri în timpului Augustus:[6]
- Remunerarea anuală a unui soldat (miles): 225 de denari;
- Remunerarea anuală a unui centurion: 3.375 de denari;
- 1 livră (324 g) de pâine: 1 as (1/16 dintr-un denar);
- O tunică: 3 denari 12 as;
- O catârcă: 130 de denari.
Evul Mediu și Epoca modernă[modificare | modificare sursă]
Termenul a supraviețuit căderii Imperiului Roman și a continuat să fie folosit în epoca carolingiană, până la Revoluția Franceză[7], în cadrul sistemului monetar livre-sou-denier[8][9], folosit sub Vechiul Regim din Franța.
În Evul Mediu, un denier valora 1/12 dintr-un sol, adică 1/240 dintr-o livră.
În practică, un denier corespundea unei mici monede de bilon de circa 1 gram.
În contemporaneitate[modificare | modificare sursă]
Termenul latinesc denarius este la originea denumirilor unor monede (dinarul / denarul), folosite încă până în zilele noastre în unele țări din Europa (în Serbia, din 1920, în Croația[10], în Macedonia de Nord[11], din 1993), precum și în numeroase țări din Maghreb[12] și în Orientul Mijlociu[13].
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7
- Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. ISBN 2-03-020210-X
- G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
- Michel Christol, Daniel Nony, Rome et son empire, des origines aux invasions barbares, Hachette, collection HU, 2003, ISBN 2-01-145542-1
- Victor Buescu, Denário, in „Enciclopédia Verbo Luso-Brasileira da Cultura, Edição Século XXI”, Volume VIII, Editorial Verbo, Braga, Fevereiro de 1999
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Julia Domna era mama împăratului Geta (n. 189 - d. 211).
- ^ Uneori, se folosește și termenul dinar, care poate produce unele confuzii.
- ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
- ^ a b G. Guțiu, Dicționar latin-român
- ^ Simbolul IIS sau HS reprezintă: II ași și S(emis), „semi+as” = „jumătate de as”.
- ^ fr « Prix et salaires sous l'Empire romain[nefuncțională] », Antiquitas, le web au service de l'enseignement, en ligne.
- ^ Cu evoluția fonetică normală corespunzătoare
- ^ În Limba română: livră - sou - denier.
- ^ De exemplu, în secolul al XVIII-lea, „un denier” valora a 12-a parte dintr-un sou.
- ^ Dinarul croat, a circulat între 1991 și 1994.
- ^ Denarul macedonean este moneda oficială care circulă în Macedonia de Nord
- ^ În Algeria, Libia, Tunisia.
- ^ În Bahrein, Iordania, Irak, Kuweit.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Articole conexe[modificare | modificare sursă]
- Antoninianus
- Sesterț
- Follis
- Aureus
- Solidus
- Roma Antică
- Imperiul Roman
- Atelier monetar roman
- Monedă romană
- Dinar sârbesc
- Denar macedonean
- Dinar algerian
