Bătălia de la Ekau

Bătălia de la Ekau
Parte din Campania din Rusia
Informații generale
Perioadă 19 iulie 1812 Loc Ekau, Imperiul Rus 56°36′N 24°12′E ({{PAGENAME}}) Rezultat Victorie franceză
Beligeranți
Imperiul Rus	Primul Imperiu Francez Prusia
Conducători
Friedrich von Löwis⁠(d)	Julius von Grawert⁠(d) Friedrich Graf Kleist von Nollendorf⁠(d)
Efective
3.000–4.000 soldați 10 tunuri	7.000 soldați 32 tunuri
Pierderi
600 de morți, răniți și dispăruți, 300 capturați	minime

Bătălia de la Ekau a fost o bătălie din faza inițială a invaziei franceze a Rusiei. Trupele lui Napoleon din Corpul al X-lea pruso-francez al Mareșalului MacDonald, care erau în avantaj, au învins trupele lui Alexandru I care se apărau sub comanda generalului Löwis.

Preludiu

În dimineața zilei de 18 iulie, generalul Löwis, comandantul forțelor ruse din Mitau, a primit vești despre ocuparea orașului Bauska^⁠(d) de către Divizia a 27-a prusacă a generalului Grawert^⁠(d). Generalul Löwis, urmărind să împiedice deplasarea armatei napoleoniene spre Riga, a luat o poziție la castelul Gross-Ekau. La rândul său, generalul Grawert i-a făcut cunoscut generalului Kleist, care se afla cu forțele sale la est, despre ce s-a întâmplat. Grawert a decis să-i atace pe rușii de pe front, ordonând coloanei lui Kleist să flancheze și să îndepărteze detașamentul lui Löwis. Împăratul Alexandru I, care s-a aflat tot timpul cu Armata 1 Vest, împreună cu alaiul său a plecat la Sankt Petersburg în noaptea de 7 (19) iulie.

Bătălie

Situația a rămas stabilă până seara, când trupele generalului Kleist care se apropiau au lovit pozițiile lui Löwis dinspre est. Aceasta a decis deznodământul luptei.

În dimineața zilei de 19 iulie, generalul Grawert a lansat un atac de artilerie. Apoi a trimis regimentul 4 de cuirasieri Westfalian să atace pozițiile rusești. Până la ora 18:30 pe 7 iulie (19), pușcașii prusaci au stabilit un cap de pod pe malul drept al râului Ekau și au capturat podul. La ora 19, Grawert a stabilit contactul cu Kleist, care se apropiase de la est, și și-a plasat trupele de ambele părți ale drumului spre Riga.

Kleist a atacat din mișcare flancul stâng al rușilor și, după o luptă tensionată, a preluat poziția lor. Apoi Kleist cu două batalioane a pătruns în așezarea Ekau. Prusacii au reușit să zdrobească două batalioane rusești și să captureze steagul Batalionului 2 al Regimentului de Infanterie Revel.

La ora 22:00 Löwis a lansat un contraatac, dar nu a reușit să întoarcă soarta bătăliei. Ca urmare, trupele sale s-au retras la Riga, prusacii nu i-au urmărit.

Unitățile de care dispunea Löwis erau lipsite de experiență, lente în a face schimbări tactice.

Urmări

Importanța strategică a bătăliei s-a redus la faptul că trupele alese ale lui Löwis, destinate să protejeze Riga, au fost înfrânte. Aceasta a obligat forțele ruse să părăsească tot malul stâng al Dvinei de Vest și, ca măsură preventivă, să incendieze suburbia Mitau din Riga.

Moștenire

La aniversarea a 195 de ani de la bătălie, cluburile istorice militare din Letonia, Rusia, Polonia și Lituania au organizat o punere în scenă costumată a bătăliei. În 2012, la aniversarea a 200 de ani de la bătălie, Comitetul jubiliar public din Letonia care comemora Războiul Patriotic din 1812 în Riga a publicat cartea lui Oleg Pukhlyak Bătălia de la Gross Ekau.

Bibliografie

• klio (2021). „French invasion in Latvia”. Arhivat din original la 11 aprilie 2009. Accesat în 6 aprilie 2021. 
• latvian (2021). „Battle of Iecava”. Arhivat din original la 26 ianuarie 2012. Accesat în 6 aprilie 2021. 
• notabene (2021). „Patriotic War of 1812”. Accesat în 6 aprilie 2021. 

Vezi și

• Asediul Rigăi (1812)
• Lista bătăliilor din invazia franceză a Rusiei