Alegeri locale în România, 2024

Următoarele alegeri locale în România vor avea loc la data de 9 iunie 2024, concomitent cu alegerile europene, i.e. pentru Parlamentul European (P.E.).^[1]^[2]^[3] La alegerile locale, se votează pentru primarii din fiecare comună, oraș sau municipiu, pentru consilierii locali și pentru președinții consiliilor județene. Pentru a vota, trebuie îndeplinite următoarele condiții: cetățenie română, vârsta de cel puțin 18 ani până în ziua alegerilor, domiciliul sau reședința stabilite în circumscripția electorală și înregistrare pe listele electorale permanente sau temporare.

Principalii șase competitori politici la alegeri locale din 2024 sunt Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și PRO România (PRO). Pe lângă cei șase competitori politici principali anterior enumerați, la alegeri vor mai participa și alte formațiuni politice precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) sau Partidul Ecologist Român (PER) și Partidul Verde (PV/Verzii) în cadrul alianței AER pentru România (AER). Totodată, principalele două alianțe electorale în competiție în cadrul acestor alegeri locale sunt Coaliția Națională pentru România (CNR; alternativ Coaliția PSD-PNL de asemenea) respectiv Alianța Dreapta Unită (ADU).

Guvernul care va organiza următoarele alegeri locale este guvernul Ciolacu reprezentând Coaliția Națională pentru România (CNR) alcătuită din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), inițial cuprinzând și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), această formațiune rămânând în coaliția respectivă până în 2023.

Context[modificare | modificare sursă]

Anterioarele alegeri locale din 2020 au fost câștigate de Partidul Național Liberal (PNL), cu toate că Partidul Social Democrat (PSD) a obținut semnificativ mai mulți primari și președinți de consiliu județean (CJ) decât Partidul Național Liberal (PNL). În acest caz, câștigătorul de facto al alegerilor locale din 2020 a fost Partidul Social Democrat (PSD), în schimb câștigătorul de jure a fost Partidul Național Liberal (PNL), conform votului popular și, prin urmare, scorului politic general.

În plus, Alianța USR-PLUS (în prezent doar Uniunea Salvați România, USR, după ulterioara scindare a unei facțiuni opozante din acest partid care a devenit partidul Reînnoim Proiectul European al României, REPER pe scurt) s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește votul popular, totuși nu a reușit să obțină o reprezentare importantă la nivel național (pentru primari, consilieri locali și municipali și consilieri județeni deopotrivă). Între timp, Partidul Național Liberal (PNL) s-a extins la nivel politic local și la nivel național cu absorbția integrală a Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) la sfârșitul lunii martie 2022.^[4]

În București, primarul în exercițiu Nicușor Dan și-a exprimat recent intenția de-a candida pentru un nou mandat, sperând să fie sprijinit de principalele partide politice de centru-dreapta care l-au susținut la alegerile din 2020.^[5]^[6] Cu toate acestea, din octombrie 2023, Partidul Național Liberal (PNL) a refuzat să-l mai susțină pe Nicușor Dan pentru un nou mandat de primar general al Bucureștiului.^[7] În același timp, Dan a anunțat că va candida ca independent, la fel ca în 2020, și speră să fie susținut de majoritatea partidelor de centru-dreapta. Între timp Alianța Dreapta Unită (ADU) constituită din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) a anunțat că-l va susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat.^[8]

În contrapondere, se arată că alte câteva orașe mari favorizează Uniunea Salvați România (USR) în administrația publică de până acum, iar altele, Partidul Național Liberal (PNL). Tendința politică actuală, conform sondajelor, este că Partidul Social Democrat (PSD) este partidul politic dominant în sudul și estul României (adică în Muntenia, Oltenia, Dobrogea și, respectiv, Vestul Moldovei), Partidul Național Liberal (PNL) în centrul și nordul țării (adică în Transilvania și Bucovina), și Uniunea Salvați România (USR), sporadic la nivel urban în partea de sud-vest a țării, mai precis în Banat.

La data de 21 febuarie 2024, coaliția de guvernare formată din PSD și PNL a anunțat comasarea oficială a alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European (P.E.), programate la data de 9 iunie.^[1] Această comasare a fost însă aspru criticată de opoziție și percepută precum și descrisă ca fiind neconstituțională.

Sistem electoral[modificare | modificare sursă]

Sistemul electoral pentru alegerile locale din România se bazează pe votul direct al cetățenilor pentru alegerea primarilor, consiliilor locale și județene. Alegătorii votează pentru candidații sau listele de candidați care concurează în circumscripția lor electorală specifică. Primarii, consiliile locale și consiliile județene sunt alese pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea de realegere.

Lista partidelor politice înainte de alegeri[modificare | modificare sursă]

În tabelul de mai jos sunt reprezentate la nivel statistic marea majoritate a mandatelor administrative câștigate la nivel național în România de următoarele 12 partide politice (atât majore cât și minore) după alegerile locale din 2020 (pe baza numărului lor total de reprezentanți aleși), precum și a acestora. Repartizarea actuală a mandatelor administrative câștigate anterior în România în 2020 la nivel politic local, conform celor 4 categorii principale, este următoarea pentru următoarele partide politice (statistică parțial corectă conform începutului lunii aprilie 2024, cu date noi strict pentru două categorii de primari, mai precis de la PSD respectiv PNL):^[9]


		Poziție	Ideologie	Lider	Președinți CJ	Primării	CJ	CL
PSD	Partidul Social Democrat	Centru-stânga	Social-democrație, Conservatorism social, Populism de stânga, Euroscepticism slab, de facto big tent/catch all	Marcel Ciolacu	20 / 41	1.420 / 3.176	362 / 1.340	13.820 / 39.900
PNL	Partidul Național Liberal	Centru spre centru-dreapta	Liberalism conservator, Populism de dreapta, Popularism	Nicolae Ciucă	17 / 41	1.268 / 3.176	489 / 1.340	15.043 / 39.900
UDMR/RMDSZ	Uniunea Democrată Maghiară din România	Centru spre centru-dreapta	Regionalism, Transilvanism, Conservatorism	Hunor Kelemen	4 / 41	199 / 3.176	94 / 1.340	2.360 / 39.900
PMP	Partidul Mișcarea Populară	Centru-dreapta	Conservatorism, Creștin democrație	Eugen Tomac	0 / 41	50 / 3.176	67 / 1.340	2.137 / 39.900
USR	Uniunea Salvați România	Centru spre centru-dreapta	Progresism, Liberalism social, Anticorupție, Federalism european	Cătălin Drulă	0 / 41	41 / 3.176	108 / 1.340	1.655 / 39.900
PRO	PRO România	Centru-stânga	Liberalism social, Liberalism economic, Social-democrație, Progresism	Victor Ponta	0 / 41	36 / 3.176	56 / 1.340	1.885 / 39.900
PER	Partidul Ecologist Român	Centru spre centru-dreapta	Conservatorism^⁠, Ecologism	Florin Secară	0 / 41	7 / 3.176	5 / 1.340	374 / 39.900
PV	Partidul Verde	Centru spre centru-stânga	Ecologism, Conservatorism verde	Marius Lazăr Lavinia Cosma	0 / 41	1 / 3.176	0 / 1.340	117 / 39.900
AUR	Alianța pentru Unirea Românilor	Dreapta spre extrema dreaptă	Iredentism românesc, Populism de dreapta, Fundamentalism creștin, Naționalism românesc, Euroscepticism slab	George Simion	0 / 41	2 / 3.176	0 / 1.340	79 / 39.900
PUSL	Partidul Umanist Social Liberal	Centru-stânga	Umanism pragmatic, Liberalism social, Populism	Daniel Ionașcu	0 / 41	2 / 3.176	0 / 1.340	166 / 39.900
FDGR/DFDR	Forumul Democrat al Germanilor din România	Centru spre centru-dreapta	Drepturile minorității germane	Paul-Jürgen Porr	0 / 41	5 / 3.176	5 / 1.340	68 / 39.900
PNȚCD	Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat	Centru-dreapta spre dreapta	Conservatorism național	Aurelian Pavelescu	0 / 41	1 / 3.176	0 / 1.340	42 / 39.900

Candidați[modificare | modificare sursă]

Pragurile electorale necesare pentru mandate sunt următoarele: candidat independent = 3,25%, partid unic = 5%, alianță din două partide = 7%, alianță din trei sau mai multe partide = 9%. Alegerile din județul Galați vin și cu două surprize. Doi candidați independenți au fost primii cărora li s-au validat dosarele de candidatură, deși aceștia, conform legii, vor fi puși ultimii pe buletinele de vot.

București[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Alegeri locale în București, 2024.

Mai jos este tabelul cu candidații din București la Primăria Generală a Municipiului București și la primăriile de sector. De precizat că deși perioada de depunere a candidaturilor a trecut, AUR și PUSL trebuie să-și anunțe și prezinte candidații la sectoarele unde încă nu au fost prezentați.

Candidat	Susținut de	Ref.
Primăria Municipiului București		Ref.
Nicușor Dan	ADU-REPER	^[10]
Gabriela Firea	PSD	^[10]
Cristian Popescu Piedone	PUSL	^[10]
Sebastian Burduja	PNL	^[10]
Mihai Enache	AUR	^[10]
Diana Șoșoacă	S.O.S. România	^[10]
Alexandru Pânișoară	PER	^[10]
Dorin Iacob	AD	^[10]
Filip Constantin Titian	-	^[10]
Primăria Sectorului 1
Clotilde Armand	ADU	^[11]
George Tuță	PSD-PNL	^[11]
Liviu Negoiță	PUSL	^[11]
Ramona Bruynseels	AUR	^[11]
Mircea Andrei	-	^[11]
Primăria Sectorului 2
Radu Mihaiu	ADU	^[11]
Rareș Hopincă	PSD-PNL	^[11]
Va fi anunțat	PUSL	^[11]
Va fi anunțat	AUR	^[11]
Primăria Sectorului 3
Robert Negoiță	PSD-PNL	^[11]
Lucian Judele	ADU	^[11]
Vasile Negrilă	PUSL	^[11]
Ana Ciceală	REPER	^[11]
Primăria Sectorului 4
Daniel Băluță	PSD-PNL	^[11]
Paul Ene	ADU	^[11]
Cătălin Teniță	REPER	^[11]
Va fi anunțat	AUR	^[11]
Primăria Sectorului 5
Vlad Popescu Piedone	PUSL	^[11]
Adrian Vigheciu	PSD-PNL	^[11]
Alexandru Dimitriu	ADU	^[11]
Lidia Vadim Tudor	AUR	^[11]
Marian Vanghelie	-	^[11]
Primăria Sectorului 6
Ciprian Ciucu	PSD-PNL	^[11]
Mihaela Ștefan	ADU	^[11]
Bogdan Pintileasa	PUSL	^[11]
Va fi anunțat	AUR	^[11]

Galați[modificare | modificare sursă]

La data de 29 aprilie 2024, candidații înregistrați la Biroul Electoral Municipal Galați erau, în ordinea aprobării dosarelor, următorii:

Candidat	Susținut de
Primăria Municipiului Galați
Stănică Ambrinoc	PRO România
Picu Apostol Roman	PUSL
Eugen Durbacă	PCD
Daniela Simona Vreme	AUR
Ionuț Florin Pucheanu	PSD
Daniela Ancuța Șarpe	ADU
Doru Căstăian	PACT pentru Galați
Onuț Atanasiu	PNL
Președinția Consiliului Județean
Costel Fotea	PSD
Vasile Ștefan	PRO România
Nicolae Bacalbașa	PCD
Petrișor Potec	ADU
George Stângă	PNL

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Sondaje de opinie pentru alegerile locale din România, 2024.

Majoritatea sondajelor de opinie (afișate în tabelul de mai jos) poziționează Partidul Social Democrat (PSD) ca partid câștigător per total pe țară, în mare parte la o distanță semnificativă în ceea ce privește procentele electorale față de Partidul Național Liberal (PNL), cotat ca al doilea cel mai mare partid după alegeri la nivel național.

Sondaje la nivel național
Dată	Sursă	Eșantion									Altele	Avans
							FD

12–20 aprilie 2024	INSCOP	1.100	26.7%	28.4%	10.8%			14.4%	5.3%	1.9%	12.5%	1.7%
19–28 martie 2024	CURS	1.067	21%	35%	13%			13%	5%	N/A	13%	14%
februarie 2024	INSCOP	N/A	25.6%	30.6%	N/A			N/A	N/A	N/A	43.8%	5
6–19 octombrie 2022	CURS	N/A	22.0%	31.0%	11.00%	N/A	N/A	14.00%	4.00%	4.00%	14.0%	9.0%

27 septembrie 2020	Alegeri locale 2020	8.419.028	32.32%	23.16%	8.89%	6.04%	N/A	0.87%	4.87%	4.68%	7.07%	9.16%