Serge Reggiani

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Serge Reggiani

Serge Reggiani în 1970
Date personale
Nume la naștereSergio Reggiani
Născut[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Reggio Emilia, Regatul Italiei[8] Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani)[5][6][7][9] Modificați la Wikidata
Boulogne-Billancourt, Franța[8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Montparnasse Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuNoëlle Adam[*][[Noëlle Adam (actriță franceză)|​]] (martie 2003–)
Janine Darcey[*][[Janine Darcey (actress)|​]] (–)
Annie Noël[*][[Annie Noël (actriță franceză)|​]] (–) Modificați la Wikidata
CopiiStéphan Reggiani[*][[Stéphan Reggiani (French singer and singer-songwriter (1945-1980))|​]]
Simon Reggiani[*][[Simon Reggiani (French actor and screenwriter)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFranţa Franța
Italia Italia
Ocupațieactor
cântăreț
Limbi vorbitelimba franceză[5][10] Modificați la Wikidata
Alma materCours Simon[*]​
Ani de activitate1938 – 1998 (actor)
1964 – 2004 (cântăreț)
Alte premii
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*]​ (1995)[1]
Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*]​ (1997)[2]
Comandor al Ordinului Național de Merit[*]​ (2002)[3] Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Serge Reggiani în 1944
Reggiani și Alberto Sordi într-o scenă din filmul Cu toții acasă (1960)

Serge Reggiani (n. , Reggio Emilia, Regatul Italiei – d. , Boulogne-Billancourt, Franța) a fost un actor de teatru, de film și cântăreț italian naturalizat francez.

Foarte iubit de publicul francez, a fost supranumit „L’Italien” (italianul), care este și titlul melodiei pe care a scris-o și a cântat-o ca un omagiu adus patriei sale.

Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără Mizerabilii (Les misérables) (1958), Cu toții acasă (1960), Denunțătorul (1962), A 25-a oră (1967), Aventurierii (1967) și Când se arată cucuveaua (1968).

Biografie[modificare | modificare sursă]

La vârsta de opt ani, Serge Reggiani a venit în Franța, unde familia sa și-a căutat refugiu de regimul Mussolini. Ca tânăr adult, a urmat Conservatorul din Paris între 1940 și 1943 și și-a primit diploma de actorie. În timp ce încă studia, și-a făcut debutul în teatru în 1941, cu un rol mai mic în Le Loup garou (Vârcolacul) de Vitrac. Au urmat angajamente pentru piese de Jean Marais și Jean Cocteau, precum și Sechestratul din Altona de Jean-Paul Sartre.

Calitățile sale actoricești au atras atenția foarte devreme celor din cinematografie. Primul său rol în film l-a primit în 1942. Altele au urmat rapid, în ciuda vremurilor de război. Filmul François Villon din 1945, unde a jucat rolul titular, l-a făcut celebru. A devenit celebru pentru rolurile principale din Porțile nopții (1946) de Marcel Carné și Casca de aur (1952) a lui Jacques Becker, alături de parteneri precum Édith Piaf și Simone Signoret.

Între timp, Reggiani l-a întâlnit pe Jacques Canetti, care l-a convins să debuteze ca chansonier cu piese de Boris Vian. Chansoniera Barbara, care a făcut furori în Germania și Franța cu cântecul ei „Göttingen”, l-a ajutat să intre în această nouă carieră din 1965 încoace. De fapt, un comedian de tip, Reggiani a reușit să ofere interpretărilor sale ale cântecelor lui Georges Moustaki și Jacques Prévert propriul său ton distinctiv. Această „onestitate” vocală și expresivitate i-au adus săli de concerte pline, mai ales în anii 1970. Distins cu Marele Premiu în 1968, și-a încheiat cariera în 1980, după ce a trebuit să facă față sinuciderii fiului său.

În ultimii ani ai vieții sale, Serge Reggiani s-a orientat tot mai mult către arta plastică. A lucrat ca pictor amator și ca promotor al tinerelor talente. Galeria pariziană Vekav a lansat recent o expoziție cu pozele artistului.

La vârsta de 82 de ani, Reggiani a murit în urma unui infarct la Boulogne-Billancourt[11]. A fost înmormântat în cimitirul Montparnasse. Filmele și interpretările lui de chanson din Les Loups sont entrés dans Paris, Ma solitude a lui Moustaki până la Le Déserteur al lui Vian, vor dăinui.

Filmografie selectivă[modificare | modificare sursă]

Premii și nominalizări[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://www.siv.archives-nationales.culture.gouv.fr/siv/rechercheconsultation/consultation/ir/pdfIR.action?irId=FRAN_IR_026438, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Journal officiel de la République française. Document administratif, , p. 8, accesat în  
  3. ^ Journal officiel de la République française. Document administratif, , p. 7882, accesat în  
  4. ^ a b „Serge Reggiani”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b c d e Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b c d Serge Reggiani, SNAC, accesat în  
  7. ^ a b c d Serge Reggiani, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ a b Fichier des personnes décédées, accesat în  
  9. ^ a b Serge Reggiani, Discogs, accesat în  
  10. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  11. ^ fr Institut national de la statistique et des études économiques. „Online Sterbeurkunde von Serge Reggiani”. deces.matchid.io. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Serge Reggiani la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Serge_Reggiani&oldid=16246560