Selim al II-lea
Selim al II-lea | |
---|---|
Domnie | 7 septembrie 1566 – 15 decembrie 1574 |
Predecesor | Soliman I |
Succesor | Murad al III-lea |
Născut | 28 mai 1524 Istanbul, Imperiul Otoman |
Decedat | 12/15 decembrie 1574 Istanbul, Imperiul Otoman |
Căsătorit cu | Nurbanu Haseki Sultan |
Copii | Murad al III-lea prințul Abdullah prințul Osman prințul Mustafa prințul Süleyman prințul Mehmed prințul Mahmud prințul Cihangir Gevherhan Sultan Esmehan Sultan Șah Sultan Fatma Sultan |
Dinastia | Dinastia otomană |
Tatăl | Soliman I |
Mama | Hürrem Haseki Sultan |
Credința | Islam |
Semnătură |
Selim al II-lea (în turca otomană: سليم ثانى, Selīm-i sānī, numit mai târziu Sarı Selim, „Selim blondul”, sau Sarhoş Selim, „Selim bețivul”[1]; n. , Constantinopol, Imperiul Otoman – d. , Constantinopol, Imperiul Otoman) a fost cel de-al unsprezecelea sultan al Imperiului Otoman între anii 1566-1574 și al 90-lea calif.
Părinții săi erau Soliman I (1494-1566) și sultana Hürrem (1506-1558), aceasta nefiind de origine turcă ci provenind din sudul Ucrainei.
Mulți conducători de state[cine?] au spus că odată cu urcarea lui Selim al II-lea pe tronul Imperiului Otoman va scădea puterea acestuia.
După moartea sultanului Soliman I puterea în stat i-a revenit Marelui Vizir, Sokollu Mehmed Pașa (1505-1579). Mehmed Sokollu era interesat să mărească întinderea Imperiului Otoman, fiind sprijinit în acest sens de însuși sultanul Selim al II-lea.
Căsătoria[modificare | modificare sursă]
În anul 1545, Selim al II-lea s-a căsătorit în Konya cu Nurbanu, o aristocrată venețiană, pe nume Cecilia Venier Baffo, care, fiind copil, a fost răpită și înrobită de pirați.
Nurbanu a fost mama următorului sultan, Murad al III-lea (1546-1595); mai târziu a devenit Valide Sultan (sultana mamă). Este considerată ca fiind a doua Valide Sultan, din „Sultanatul Femeilor”, care a condus Imperiul Otoman, după Sultana Hürrem, mama lui Selim al II-lea.
Harem[modificare | modificare sursă]
Consoarte[modificare | modificare sursă]
- Nurbanu Sultan, Haseki Sultan și apoi șotia legală a lui Selim al II-lea.Aceasta a fost consoarta lui preferată.
- Emine Hatun
- Selimiye Hatun
- Esma Hatun
- Nuray Hatun
- Neylan Hatun
- Leyla Hatun
Copii[modificare | modificare sursă]
- Şah Sultan ( c. 1544 – 3 November 1580) cu Nurbanu Sultan
- Gevherhan Sultan (1544/1545 - c. 1624) cu Nurbanu Sultan
- Ismihan Sultan (1545 – 8 August 1585) cu Nurbanu Sultan
- Esmehan Sultan (1545 – d. 8 august 1585) cu Nurbanu Sultan
- Fatma Sultan (c. 1558 – Octobrie 1580) cu Nirbanu Sultqn
- Murad III ( 4 Iulie 1546 – 15 Ianuarie 1595) cu Nurbanu Sultan, a devenit sultan dupa moartea tatălui său.
- Şehzade Mehmed (1571 – 1572)
- Şehzade Süleyman ( 1571 – 22 Decembrie 1574)
- Şehzade Abdüllah (1571 – 22 Decembrie 1574) cuSelimiye Hatun
- .Şehzade Ali ( 1572 – 1572)
- Şehzade Osman ( 1573 – 22 Decembrie 1574, )
- Șehzade Cihangir ( 1574 – 22 Decembrie 1574).
Moartea[modificare | modificare sursă]
Moartea lui Selim a survenit în urma unei lovituri la cap în baia imperială a Palatului Topkapi; s-a afirmat de către contemporani că acesta ar fi fost amețit de aburii alcoolului.
După moartea lui Selim, în anul 1574, pe tronul Imperiului Otoman a urcat fiul său, Murad al III-lea.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Somel, Selçuk Akșin (). Historical Dictionary of the Ottoman Empire. Lanham, Maryland: Scarecrow Press. p. 263. ISBN 0810843323.
- ^ a b „Selim al II-lea”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Un betiv pe tronul sultanilor Arhivat în , la Wayback Machine., 22 februarie 2007, Gabriel Tudor, Revista Magazin
- Selim al II-lea: un chefliu pe tronul Înaltei Porți, 18 iunie 2012, Nicu Pârlog, Descoperă
- II. Selim'in Kızı Șah Sultan Ve Eșleri[nefuncțională]