Războiul Civil din Sudanul de Sud
Războiul Civil din Sudanul de Sud | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte a Violențelor interetnice din Sudanul de Sud | ||||||||
Harta Sudanului de Sud | ||||||||
Informații generale | ||||||||
| ||||||||
Beligeranți | ||||||||
Guvernul Sudanului de Sud
(etnici Dinka) Sprijin: Sudan[15] | Rebelii
| |||||||
Conducători | ||||||||
Președintele Salva Kiir Vicepreședintele James Wani Igga Ministrul Apărării Kuol Manyang Juuk Președintele Yoweri Museveni Ministrul Apărării Katumba Wamala | Riek Machar[17][18] Pagan Amum Peter Adwok Mabior Garang Rebecca Garang Peter Gadet | |||||||
Efective | ||||||||
-rebelii: 4.000–7.000[19] în Bor (cifre guvernamentale) -Armata Albă Nuer: 25.000[10][16][20] -minim 10.000 dezertori din APES[21] | ||||||||
Pierderi | ||||||||
2 militari indieni din trupele de menținere a păcii UNMISS,[22] un militar UNMISS și patru militari americani răniți[23] | ||||||||
Modifică date / text |
Războiul Civil din Sudanul de Sud[27][28][29]) a început pe 14 decembrie 2013, când o facțiune a Armatei de Eliberare a Poporului din Sudan a început o revoltă în Sudanul de Sud. Președintele Salva Kiir a numit-o tentativă de lovitură de stat și a anunțat următoarea zi că a fost înăbușită. Dimpotrivă, conflictul a erupt din nou pe 16 decembrie și s-a extins mai departe de capitală, Juba, în regiunea Jonglei, care este predispusă instabilităților inter-etnice, în mare parte de-a lungul limitelor etnice. Peste 1.000 de persoane au fost ucise[4] iar alte 800 au fost rănite,[30] conform relatărilor. Kiir l-a acuzat pe fostul vice-președinte Riek Machar că ar fi instigat „lovitura de stat”, dar Machar a negat că ar cunoaște ceva și l-a acuzat, la rându-i, pe Kiir de jocuri politice. Bor a fost capturat de Armata de Eliberare a Sudanului de Sud pe 19 decembrie. În aceeași zi, un complex al ONU a fost luat cu asalt în Akobo, Jonglei, incident soldat cu decesele a doi soldați indieni ai misiunii ONU de menținere a păcii (UNMISS).[31]
Context[modificare | modificare sursă]
Schismele din interiorul partidului de guvernământ al Sudanului de Sud, Mișcarea populară de eliberare Sudanului (în engleză Sudan People's Liberation Movement, SPLM), au îndreptat cursul celui de-Al doilea Război Civil Sudanez și a continuat să aibă impact asupra politicului din noul stat.[32]
De la independență, violențele interetnice au avut loc în mod obișnuit, în special în regiunea Jonglei.[33] Funcțiile guvernamentale superioare au fost distribuite liderilor armatelor opozante guvernului, anterior independenței Sudanului de Sud.
Președintele își consolidează puterea[modificare | modificare sursă]
În urma propagării în Juba a zvonurilor despre planificarea unei lovituri de stat, la sfârșitul anului 2012, președintele Sudanului de Sud Salva Kiir a restructurat conducerea guvernului, al partidului de guvernământ și al armatei, într-o mișcare fără precedent.[34]
În ianuarie 2013, Kiir l-a înlocuit pe inspectorul general al Serviciului de Poliție Național cu un locotenent din armată, și a destituit alți șase subsecretari de stat și 29 de generali maiori din rândul armatei. [34] În februarie 2013 Kiir a ordonat pensionarea a încă 117 de generali de armată [35] dar, această mișcare a fost percepută cu îngrijorare, ca fiind o .[32] Kiir a susținut că opozanții săi ar fi încercat să reia discordanțele care au provocat luptele interne din anii 1990.[36]
În iulie 2013 Kiir l-a destituit pe Vice-președeintele Riek Machar, fost lider al revoltei din Nasir, împreună cu tot guvernulul său. Kiir l-a suspendat pe secretarul general al SPLM, Pagan Amum Okech și i-a interzis părăsirea capitalei și contactul cu media.[37]Decretele provocat temeri de tulburări politice, Machar susținând că mișcarea lui Kiir a fost un pas înspre dictatură și a anunțat că va provoca pe Kiir în alegerile prezidențiale din 2015.[33][38] Machar a declarat că dacă țara vrea să fie unită, nu se poate tolera „conducerea unui singur om” (en: "one man's rule")[39]
Kiir a desființat toate organinele superioare ala partidului SPLM, inclusiv biroul său politic, Convenția Națională și Consiliul Național în noiembrie 2013. A citat deficiențe și expirarea mandatelor pentru acțiunea sa.[40]
Deși Machar și Kiir sunt amândoi membri ai SPLM, ei provin din triburi distincte, cu o istorie de conflict. Kiir este un etnic Dinka, în timp ce Machar este un etnic Nuer.[39] Unii observatori resping explicațiile etno-tribale ale conflictului ca fiind prea simplificate.[41]
Desfășurarea conflictului[modificare | modificare sursă]
Revolta inițială[modificare | modificare sursă]
Reluarea luptei[modificare | modificare sursă]
Cădearea orașului Bor[modificare | modificare sursă]
Cădearea orașului Bentiu[modificare | modificare sursă]
Evacuarea cetățenilor străini[modificare | modificare sursă]
Escaladarea conflictului[modificare | modificare sursă]
Masacre de civili[modificare | modificare sursă]
Victime[modificare | modificare sursă]
Armistițiu[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „South Sudan rebels seize key town of Bor: army”. The Daily Star. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „South Sudan president says government troops retake key town”. The Daily Star. . Accesat în .
- ^ „U.S. military aircraft hit in South Sudan”. The Daily Star. . Accesat în .
- ^ a b „S Sudan loses control of key oil-rich city”. Al Jazeera English. Accesat în .
- ^ „South Sudanese government loses key oil capital”. Press TV. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „South Sudan rebels, Juba claim Malakal control”. Press TV. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „South Sudan's Kiir wins regional backing, rebels driven from town”. Yahoo News. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „S. Sudan's Kiir gets regional backing, army says wins back oil town”. The Daily Star. . Accesat în .
- ^ „South Sudan's Kiir wins regional backing, rebels driven from town”. Trust. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „South Sudan forces battle "White Army"”. The Daily Star. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „South Sudan rebels seize key town of Bor”. World Bulletin. . Accesat în .
- ^ Waakhe Simon Wudu (). „S. Sudan army says wins back oil-producing state's capital”. The Daily Star. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Key South Sudan town of Bor recaptured from rebels”. BBC. . Accesat în .
- ^ „South Sudan army reclaims control of key oil town of Malakal”. The Daily Star. . Accesat în .
- ^ Al Jazeera, Sudan and S Sudan agree to protect oilfields (în engleză), www.aljazeera.com
- ^ a b „South Sudan: 'White Army' militia marches to fight”. USA Today. . Accesat în .
- ^ Thomson Reuters Foundation. „South Sudan rebel leader sets out conditions for talks”. Trust.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Daniel Howden in Juba. „South Sudan: the state that fell apart in a week”. The Guardian. Accesat în .
- ^ „UPDATE 1-South Sudan army advances on rebel towns before peace talks”. Reuters. . Accesat în .
- ^ „25,000 rebels march on strategic South Sudan town”. Press TV. 29 December. Arhivat din original la 2014-10-06. Accesat în 2014-01-21. Verificați datele pentru:
|date=
(ajutor) - ^ „South Sudan's army advances on rebels in Bentiu and Bor”. BBC. . Accesat în .
- ^ „Indian peacekeepers prevented more casualties in S Sudan: UN official”. Zee News. . Accesat în .
- ^ „U.S. Marines poised to enter South Sudan”. CNN. Accesat în .
- ^ „New Estimate Sharply Raises Death Toll in South Sudan”. nytimes.com. . Accesat în .
- ^ „Four hurt as gunfire hits US military plane sent to evacuate Americans from South Sudan”. Worldnews.nbcnews.com. .
- ^ „Crisis in South Sudan”. Trust. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „The descent into civil war”. economist.com. . Accesat în .
- ^ „UN: War crimes happening in South Sudan”. Al Jazeera. . Accesat în .
- ^ Blair, David (). „South Sudan army recaptures key state capital”. The Telegraph. Accesat în .
- ^ „Four hurt as gunfire hits US military plane sent to evacuate Americans from South Sudan”. Worldnews.nbcnews.com. Accesat în .
- ^ 21 December 2013 (). „South Sudan: Attack On UN's Akobo Base Killed 30 Civilians, Says Foreign Minister”. allAfrica.com. Accesat în .
- ^ a b Musaazi Namiti (). „Analysis: Struggle for power in South Sudan”. Al Jazeera. Accesat în .
- ^ a b Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitealjaz2
- ^ a b „Kiir appoints new head of South Sudan police”. Sudan Tribune. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „South Sudan president retires over 100 army generals”. Arab News. Agence France Press. . Accesat în .
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitealjaz18dec
- ^ Hannah McNeish (). „South Sudan teeters on the brink”. Accesat în .
- ^ „South Sudan gripped by power struggle”. Al Jazeera. . Accesat în .
- ^ a b Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitealjaz1
- ^ „S. Sudan's SPLM confirms dissolution of all structures”. Sudan Tribune. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Abdi Ismail Samatar. „Central Africa crisis: Cherchez La France”. Al Jazeera English. Accesat în .