Egizio Massini
| Egizio Massini | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Alexandria, Egipt |
| Decedat | (71 de ani)[1] București, România |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu Catolic[1] |
| Căsătorit cu | Dora Massini |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | dirijor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Premii | Ordinul Muncii clasa I[*][2] |
Modifică date / text  | |
Egizio Massini (n. 26 iulie 1894, Alexandria, Egipt – d. 18 februarie 1966, București) a fost un dirijor, unul din membrii fondatori ai Operei Române.
Pe 12 noiembrie 1944 în localul Facultății de Științe a Universității din București s-a ținut Adunarea generală constitutivă a ARLUS (Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică), Egizio Massini fiind unul din membrii fondatori. Mai apoi, a fost numit vicepreședinte al ARLUS, iar soția sa, Dora, secretar al subsecției Muzică în cadrul Secției Propagandă și Artă.[3].
În perioada 1932–1940 Egizio Massini a fost inspector al muzicilor militare din Armata Regală a României și a fost numit din nou pe aceeași funcție la 25 octombrie 1944.[4] Avansat până la gradul de colonel, Egizio Massini a fost inspector general al muzicilor militare, pe care le-a organizat în spirit occidental.[5]
În ianuarie 1945, Massini a înființat o orchestră de jazz pentru popota Comisiei Aliate de Control la restaurantul Neptun și Orchestra simfonică a Direcției pentru Educație, Cultură și Propagandă (ECP). Ca membru în delegația Comitetului de Control al ARLUS, a vizitat Moscova în aprilie 1946. [4]
În 29 noiembrie 1945 a fost numit director al Operei Române din București ocazie cu care a părăsit cariera militară. [4] Opera Română din București a fost inaugurată la 9 ianuarie 1954 cu spectacolul Dama de pică, de Piotr Ilici Ceaikovski, dirijat de Egizio Massini.[6]
Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, dirijorului Egizio Massini i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.[7]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b EGIZIO MASSINI (PDF), Scînteia, , p. 5, accesat în
- ^ DECRET pentru conferirea „Ordinului Muncii"” clasa I dirijorului Egizio Massini, Monitorul Oficial, , p. 1, accesat în
- ^ Instituții, practici și personalități la începuturile sovietizării culturii și istoriografiei române
- ^ a b c MUZICĂ, IDEOLOGIE ȘIPROPAGANDĂ ÎN FANFARELE MILITARE ALE ARMATEI POPULARE DIN ROMÂNIA STALINISTĂ
- ^ Amintirile unui dezrădăcinat.
- ^ S-au împlinit 58 de ani de la primul spectacol al Operei Naționale București
- ^ Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pentru conferirea de titluri și ordine unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 22 ianuarie 1964.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Viorel Cosma: Dirijorul Egizio Massini, 224 pagini, Editura Geneze, 1998, ISBN 973-9099-36-X
