Acest articol sau secțiune a unui articol conține informații referitoare la evenimente planificate sau viitoare, a căror realizare efectivă este probabilă, dar nu absolut sigură. Poate conține informații de natură speculativă al căror conținut se poate modifica substanțial pe măsură ce evenimentul se apropie și influențarea realizării evenimentului devine semnificativ mai ridicată.
Următoarele alegeri locale în România vor avea loc la data de 9 iunie 2024, concomitent cu alegerile europene, i.e. pentru Parlamentul European (P.E.).[1][2][3] La alegerile locale, se votează pentru primarii din fiecare comună, oraș sau municipiu, pentru consilierii locali și pentru președinții consiliilor județene. Pentru a vota, trebuie îndeplinite următoarele condiții: cetățenie română, vârsta de cel puțin 18 ani până în ziua alegerilor, domiciliul sau reședința stabilite în circumscripția electorală și înregistrare pe listele electorale permanente sau temporare.
Anterioarele alegeri locale din 2020 au fost câștigate de Partidul Național Liberal (PNL), cu toate că Partidul Social Democrat (PSD) a obținut semnificativ mai mulți primari și președinți de consiliu județean (CJ) decât Partidul Național Liberal (PNL). În acest caz, câștigătorul de facto al alegerilor locale din 2020 a fost Partidul Social Democrat (PSD), în schimb câștigătorul de jure a fost Partidul Național Liberal (PNL), conform votului popular și, prin urmare, scorului politic general.
În plus, Alianța USR-PLUS (în prezent doar Uniunea Salvați România, USR, după ulterioara scindare a unei facțiuni opozante din acest partid care a devenit partidul Reînnoim Proiectul European al României, REPER pe scurt) s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce privește votul popular, totuși nu a reușit să obțină o reprezentare importantă la nivel național (pentru primari, consilieri locali și municipali și consilieri județeni deopotrivă). Între timp, Partidul Național Liberal (PNL) s-a extins la nivel politic local și la nivel național cu absorbția integrală a Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) la sfârșitul lunii martie 2022.[4]
În București, primarul în exercițiu Nicușor Dan și-a exprimat recent intenția de-a candida pentru un nou mandat, sperând să fie sprijinit de principalele partide politice de centru-dreapta care l-au susținut la alegerile din 2020.[5][6] Cu toate acestea, din octombrie 2023, Partidul Național Liberal (PNL) a refuzat să-l mai susțină pe Nicușor Dan pentru un nou mandat de primar general al Bucureștiului.[7] În același timp, Dan a anunțat că va candida ca independent, la fel ca în 2020, și speră să fie susținut de majoritatea partidelor de centru-dreapta. Între timp Alianța Dreapta Unită (ADU) constituită din Uniunea Salvați România (USR), Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Forța Dreptei (FD) a anunțat că-l va susține pe Nicușor Dan pentru un nou mandat.[8]
În contrapondere, se arată că alte câteva orașe mari favorizează Uniunea Salvați România (USR) în administrația publică de până acum, iar altele, Partidul Național Liberal (PNL). Tendința politică actuală, conform sondajelor, este că Partidul Social Democrat (PSD) este partidul politic dominant în sudul și estul României (adică în Muntenia, Oltenia, Dobrogea și, respectiv, Vestul Moldovei), Partidul Național Liberal (PNL) în centrul și nordul țării (adică în Transilvania și Bucovina), și Uniunea Salvați România (USR), sporadic la nivel urban în partea de sud-vest a țării, mai precis în Banat.
La data de 21 febuarie 2024, coaliția de guvernare formată din PSD și PNL a anunțat comasarea oficială a alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European (P.E.), programate la data de 9 iunie.[1] Această comasare a fost însă aspru criticată de opoziție și percepută precum și descrisă ca fiind neconstituțională.
Sistemul electoral pentru alegerile locale din România se bazează pe votul direct al cetățenilor pentru alegerea primarilor, consiliilor locale și județene. Alegătorii votează pentru candidații sau listele de candidați care concurează în circumscripția lor electorală specifică. Primarii, consiliile locale și consiliile județene sunt alese pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea de realegere.
În tabelul de mai jos sunt reprezentate la nivel statistic marea majoritate a mandatelor administrative câștigate la nivel național în România de următoarele 12 partide politice (atât majore cât și minore) după alegerile locale din 2020 (pe baza numărului lor total de reprezentanți aleși), precum și a acestora. Repartizarea actuală a mandatelor administrative câștigate anterior în România în 2020 la nivel politic local, conform celor 4 categorii principale, este următoarea pentru următoarele partide politice (statistică parțial corectă conform începutului lunii aprilie 2024, cu date noi strict pentru două categorii de primari, mai precis de la PSD respectiv PNL):[9]
Pragurile electorale necesare pentru mandate sunt următoarele: candidat independent = 3,25%, partid unic = 5%, alianță din două partide = 7%, alianță din trei sau mai multe partide = 9%. Alegerile din județul Galați vin și cu două surprize. Doi candidați independenți au fost primii cărora li s-au validat dosarele de candidatură, deși aceștia, conform legii, vor fi puși ultimii pe buletinele de vot.
Mai jos este tabelul cu candidații din București la Primăria Generală a Municipiului București și la primăriile de sector. De precizat că deși perioada de depunere a candidaturilor a trecut, AUR și PUSL trebuie să-și anunțe și prezinte candidații la sectoarele unde încă nu au fost prezentați.
Majoritatea sondajelor de opinie (afișate în tabelul de mai jos) poziționează Partidul Social Democrat (PSD) ca partid câștigător per total pe țară, în mare parte la o distanță semnificativă în ceea ce privește procentele electorale față de Partidul Național Liberal (PNL), cotat ca al doilea cel mai mare partid după alegeri la nivel național.
.jpg)
.png)
.jpg)
