Sari la conținut

Leon Battista Alberti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Leon Battista Alberti
Date personale
Nume la naștereLeon Battista degli Alberti Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Genova, Republica Genova[1][3][5] Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[3][6] Modificați la Wikidata
Roma, Statele Papale[1][3][7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBazilica Santa Croce din Florența[8] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
lingvist
criptograf[*]
poet
arhitect
architectural theoretician[*][[architectural theoretician |​]]
teoretician al muzicii[*]
muzicolog[*]
sculptor
scriitor
medalist
pictor
matematician
dramaturg
organist[*][[organist (musician who plays any type of organ)|​]]
om de știință
artist
teoretician de artă[*]
humanist[*][[humanist (occupation)|​]]
oficial[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiPadova ()[9]
Roma ()[9]
Florența ()[9]
Ferrara ()[9]
Florența ()[9]
Roma ()[9]
Bologna[10] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[11][12][3][13]
limba latină[13][14][3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Bologna[1]  Modificați la Wikidata
Leon Battista Alberti

Leon Battista Alberti (n. , Genova, Republica Genova – d. , Roma, Statele Papale) a fost scriitor, arhitect, pictor, sculptor, filozof italian și umanist al Renașterii. În cadrul preocupărilor sale multiple se pot adăuga și lingvistica, muzica, arheologia.

Împreună cu Brunelleschi, a fost un deschizător de drum în arhitectura Renașterii. A realizat Templul Malatestian (la Rimini) cu fațada ca un arc de triumf și, chemat la Roma pentru continuarea lucrărilor la Bazilica Sf. Petru, preconizează pentru încoronarea ei o mare cupolă pe care însă n‑o va realiza el. Îi mai aparține, ca autor, Palazzo Ruccellai din Florența. Aportul lui cel mai substanțial constă însă în tratatele despre arhitectură (De re aedificatoria) cuprinzând, după exemplul lui Vitruviu, 10 cărți; Despre statuă și Trei cărți despre pictură, în care elaborează în amănunt teoria asupra perspectivei, de care se vor folosi pictorii Renașterii. Acordând culorii un rol secundar (ca mai toți florentinii, de altfel), va pune în scrierile sale accentul pe modelarea formelor cu ajutorul clarobscurului și va opta pentru raționalism și respect pentru natură în dauna imaginației, a fanteziei și a speculațiilor abstracte. A pus astfel bazele clasicismului, curent care‑i va datora toată evoluția sa ulterioară.

Palazzo Rucellai, Florenţa

Opere arhitecturale

[modificare | modificare sursă]
  • 1447 sau 1453: Tempio Malatestiano, din Rimini
  • 1446 - 1451: Fațada Palatului Rucellai, Florența
  • 1448 - 1470: Fațada bisericii Santa Maria Novella, Florența
  • 1458 - bazilica San Sebastiano, Mantua
  • 1459 - 1462: reconstrucția orașului Pienza (împreună cu arhitectul Bernardo Rossellino)
  • 1467: Sepolcro Rucellai, bazilica San Pancrazio, Florența
  • 1470 și apoi 1477: altarul bazilicii Santissima Annunziata, Florența
  • 1471 - ?: Basilica di Sant'Andrea di Mantova

De Re Aedificatoria

[modificare | modificare sursă]
De re aedificatoria

Una dintre cele mai de seamă contribuții ale lui Alberti, a cărei influență se extinde peste secole, o constituie tratatul de arhitectură De re aedificatoria ("Arta de a construi"). Lucrarea are ca punct de plecare celebrul tratat De re architectura al arhitectului roman Vitruviu (80 sau 70 î.Hr. - 15? î.Hr.). Alte surse literare utilizate includ Platon și Aristotel.

Scrisă în latină, în anul 1450, este o lucrare foarte detaliată cuprinzând zece volume:

  1. Lineamente
  2. Materiale
  3. Construire
  4. Lucrări publice
  5. Lucrări private
  6. Ornamentul
  7. Ornamentul clădirilor religioase
  8. Ornamentul clădirilor laice
  9. Ornamentul clădirilor private
  10. Restaurarea clădirilor

Matematicianul

[modificare | modificare sursă]

În lucrarea Reaedificatoria libri decem (Florența, 1485), Alberti, pe lângă concepții legate de arhitectură, expune și probleme de mecanică, îndeosebi cu privire la greutăți, mecanisme, unele elemente de mașini, noțiuni de rezistența materialelor, probleme hidrotehnice etc.

Atitudinea umanistă

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive 
  2. ^ KulturNav, , accesat în  
  3. ^ a b c d e f Nouveau Dictionnaire des auteurs de tous les temps et de tous les pays[*], p. 42  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Dizionario Biografico degli Italiani 
  5. ^ „Leon Battista Alberti”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ Encyclopædia Britannica 
  7. ^ „Leon Battista Alberti”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Find a Grave 
  9. ^ a b c d e f RKDartists, accesat în  
  10. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  11. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  12. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  13. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  14. ^ Mirabile: Archivio digitale della cultura medievale 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Wikisursă
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Leon Battista Alberti
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Leon Battista Alberti
Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Leon Battista Alberti.