Utilizator:Briant
MARGARETA PASLARU
1969 - Recital "Cerbul de Aur" Brasov
Postat de Briant
sursa: Blog: Admiratori forever...Margareta
1969 -Cerbul de Aur -Recital (Festivalul international de muzica usoara "Cerbul de Aur" Brasov) Independentul - 25 august 2006
Se naste o compozitoare Prima ei compozitie s-a chemat “A nimanui sunt...” si a retinut atentia lui Lazarov, care a incurajat-o si a girat recitalul ei de la “Cerbul de aur”, alaturi de formatia Rolf Albricht Octavian Ursulescu
FESTIVALUL "CERBUL DE AUR" BRASOV RECITAL "HORS - CONCURS"1969 (formatia: Rolf A'lbrich si prima sa compozitie "A nimanui sunt")
REPERTORIU RECITAL "HORS-CONCURS" Tarina de la Gaina / Folclor Va veni o clipa -( Paul Urmuzescu - text: Mihai Dumbrava) (In prima auditie) Doar tu imi placi -( "Si tu imi placi") din filmul "Tunelul" (George Grigoriu - text: Angel Grigoriu - Romeo Iorgulescu) A nimanui sunt - (Muzica si text: Margareta Paslaru) Un baiat - (Little mann-text:Aurel Felea) Azi mai mult ca ieri - (Camelia Dascalescu-text: Flavia Buref) (in prima auditie) Azi vreau sa rad din nou - (C'tait le temps des fleurs-text: Margareta Paslaru) Nici ploaia -(la pioggia-text: Margareta Paslaru) Acesta e cantecul meu-(Charles Chaplin-text : Margareta Paslaru) Asa e viata - (Cose la vita-text: Margareta Paslaru) (Si prezentarea formatiei : Rolf A'lbrich) ( piesa instrumentala) Viva Maria - (Riszard Sielichi-text: Margareta Paslaru) O papusa-(La bambola-text: Flavia Buref) (Incheiere recital)
MARGARETA PASLARU
- In 1969, am participat in calitate de laureata a primei editii, fiind invitata in recital. Era o recunoastere care imi dadea acel "plus" de libertate, pe scena. Interpretand 13 melodii- de la piese de respiratie pana la slagare ritmate si folclor - am fost acompaniata de propria-mi formatie condusa de Rolf Albricht, un muzician talentat si serios. Impreuna atinsesem un alt platou.
(Radio Romania Atualitati - Andrei Partos/2008)
ECOURI DIN PRESA SCRISA -1969 Costin Buzdugan - Steagul Rosu 9 Martie 1969 Prima vedeta a serii a fost Margareta Pislaru - aceasta inimoasa cintareata, model de perseverenta si seriozitate profesionala, cea care a fost in stare sa invete - si inca mult, ne-a aratat exact la un an de atunci - din cele intamplate la prima editie a "Cerbului de Aur". In remarcabil progres, intr-un progres care se pare ca-i va deschide meritata cariera internationala, ea s-a revansat in aceeasi sala, evoluand dezinvolta, ca o artista stapana pe arta ei implinita. Scinteia Tineretului - Marti 11 Martie 1969 Alaturi de satisfactiile pe care nu puteau sa nu le ofere nume prestigioase ca Greco, Barbara, Cinquetti, am avut revelatia unei Margareta Pislaru aliniata fara nici o reticenta, fara nici un rabat, zonelor inalte ale muzicii usoare, valorii internationale. Drumul ei - de munca, de perseverenta - este un exemplu pe care il dorim urmat de toate tinerele noastre "sperante"
Ecaterina Oproiu - (Contemporanul 1969) ...ea a trecut peste voga altora si a ei, reinnoita de folclor, sacaita de insuccesul brasovean, revitalizata de recital, adica de maratonul acela temerar cand un ceas, doua ceasuri, interpretul ramane in mijlocul multimii neajutorat si insingurat, in acea alba insingurare a alergatorului de cursa lunga. Cu galetile in mana gafaind ambitios, ea a jucat cel mai important rol al vietii ei. Rolul de self-made-man, ar spune unii. Noi l-am numi altfel. Noi am spune ca rolul ei e de fapt un rol dublu, pentru ca pe rand sau in acelas timp ea a fost de-a lungul carierei sale si Pygmalion si statuia."
"Romania libera"-duminica 9 martie 1969 Concursul si Festivalul "Cerbul de aur" BIRUINTA MELODIEI In partea a doua,Margareta Paslaru a oferit un recital care-i rezerva fara nici un fel de rabat locul printre vedetele festivalului. Ea oglindeste poate cel mai bine faptul ca, alaturi de talent, si in acest domeniu nu poate lipsi staruinta. Caci, daca ne amintim de fetita de acum zece ani care, in afara de o voce grava,nu avea mare lucru si o punem langa interpreta multilaterala pe care am vazut-o ieri seara, ne dam seama cum, in acest timp,a fost urcata,treapta cu treapta si nu fara stradanii, o buna bucata din drumul spre inaltimea succesului. Si pentru ca vrem sa ne amintim,vom pomeni ca primul regizor de televiziune sare a lucrat cu ea, Valeriu Lazarov,i-a asigurat aseara un decupaj inspirat,care a daruit telespectatorilor ceva mai mult decat au putut vedea spectatorii in sala. (AL.C.)
Ecouri din presa "Cerbul de aur" 1969 C.F. (despre Cerbul de Aur): "Am urmarit mai intai recitalul Margaretei Paslaru. Exemplu de munca asidua, de dorinta de perfectionare, Margareta Paslaru, insusindu-si o remarcabila miscare scenica, largindu-si repertoriul; nu este numai o actrita cu mari posibilitati expresive, dar si o excelenta cantareata. Recitalul de aseara e, in acest sens, o cununa de succes." ("Scanteia"-duminica 9 martie 1969)
Venit ca observator, dl. Nicolaus von Ramm, directorul unei case de filme muzicale din R.F.G, a scos in evidenta tinuta artistica a festivalului brasovean.. Rugat sa-si spuna parerea despre reprezentantele noastre, dl. Nicolaus von Ramm a spus ca el priveste totul prin prisma meseriei lui. "Urmaresc un solist si ma intreb daca este capabil sa sustina partitura unui film muzical, daca prezenta lui cucereste. Din acest punst de vedere, cele trei concurente ale tarii dv.-mi-au dat o reala satisfactie. Nu mai vorbrsc de Margareta Paslaru, care, prin filmele muzicale romanesti transmise la posturile noastre de televiziune, s-a facut deja cunoscuta la noi". (Scanteia-luni 10 martie 1969)
A sosit si Margareta Paslaru, care promite pentru programul ei, in care va aparea acompaniata de formatia Rolf Albrich, trei melodii in prima auditie: "Azi mai mult ca ieri" de Camelia Dascalescu "Va veni o clipa" de Paul Urmuzescu, si "Animanui" de Margareta Paslaru. (Informatia-miercuri 5 martie 1969)
S.Maximilian si Tr.Catincescu: In aceeasi seara au dat recitaluri Margareta Paslaru,Gigliola Cinquetti si Frankie Avalon, care au fost calduros aplaudati de public. (Munca-9 martie 1969)
Felicia Antip: Ca si anul trecut, dupa "Cerbul de aur" ne asteapta probabil din nou un lung sir de saptamani si luni in care punctele cele mai luminoase ale peisajului muzicii usoare vor fi filmele de televiziune realizate in aceste zile cu Udo Jurgens sau Juliette Greco, cu Cliff Richard sau Tereza si fireste, cu Margareta Paslaru. (Flacara Nr. 720 15 martie 1969)
Magda Mihailescu: Cum as putea multumi lui Matuska, care mi-a aratat cate chipuri poate avea demnitatea artistului, ori Margaretei noastre, mica diavolita sentimentala si neobosita. (Flacara Nr. 720 martie 1969)
CERBUL DE AUR O MICA RETROSPECTIVA A UNUI MARE FESTIVAL. (Ecran magazin-1991) Petre Istrate: Cea de-a doua editie a "Cerbului de aur" a intrat in istoria marilor competitii muzicale internationale prin numarul (28) si valoarea concurentilor, prin lista bogata a tarilor participante (24). Prin prezenta pe scena Teatrului din Brasov a unor stele stralucitoare ale artei interpretative. Am pastrat anume ultimele amintiri ale acestei editii pentru cea care (avand in palmares o meritata mentiune la prima editie, laurii "Microfonului de aur" de la Belgrad si al Targului International al Discului si Editurilor muzicale de la Cannes din 1968) revine la Brasov in programul de recitaluri din seara zilei de 8 martie - minunata Margareta Paslaru. Frumoasa, inventiva si curajoasa, ea a ocupat un loc aparte in galeria marilor cantarete de muzica usoara careia ii pastram cu dragoste o frumoasa amintire. Iata de ce, putem concluziona ca anul 1969 a marcat un mare triunf al marelui festival.
Mariana Parvulescu: "Numai intr-un singur an, tanara noastra cantareata a trecut de la incercarile concursului, pe podiumul vedetelor. Si Margareta de azi, aminteste si ea de un basm: "crestea intr-un an … cat altii in sapte" ("Romania libera"- sambata, 8 martie 1969)
Informatia. martie 1969 (Cerbul de Aur - Brasov) A propos de autografe: sensibila la jocurile de cuvinte, MARGARETA PASLARU isi impodobeste semnatura cu o mica...margareta.
Scanteia Tineretului (marti-18 martie 1969) MARGARETA PASLARU NE RASPUNDE "CUM VA SIMTITI CA VEDETA INTERNATIONALA?" - Drept sa va spun, am auzit atatea interpretari date termenului de vedeta, incat nu ma angajez cu vreun raspuns pana ce nu definesc eu ce inteleg prin aceasta. Ar exista o varianta a termenului, caracterizata prin ifose, aututstiutorism, indecenta, ma rog tot ceea ce se spune despre un artist care "face pe vedeta". Daca e sa accept realmente denumirea de vedeta, apoi inteleg prin ea munca,seriozitate, pasiune, perseverenta, tot ceea ce face ca prin comportament artistic sa dobandesti aprecierea unanima. Pentru a ajunge sa fiu numita ...vedeta - inca nu m-am obisnuit cu termenul - am inchinat 10 ani de munca, de incercari, uneori reusite, alteori mai putin, 10 ani de studii. Ani in care am gustat si deliciul succesului, uneori si amarul acestei cariere atat de grele care este viata unei artiste... Revenind la intrebarea dv...va raspund sincer, din toata inima: "Bine!" Dupa un deceniu mi-am vazut incununata modesta mea activitate, la Sopot, la Cannes, si acum la Brasov, unde amabilele gazde ale festivalului - Televiziunea romana - m-au distribuit intr-un program alaturi de alte vedete internationale. -Ce pregatiti in momentul de fata? -Premiera "Femei, femei, femei" a teatrul "C.Tanase" in regia lui Bitu Falticineanu. Sper sa am succes cu frumoasa melodie a lui Veselovschi, "Omasca rade, o masca plange". Interpretez de asemenea cateva succese ale Festivalului de la San Remo 1969 dintre care as aminti "Nici ploaia", "Asa e viata". C.Rm.
„Textul este disponibil sub licenţa GNU pentru documentaţie liberă.”