Sari la conținut

Ziemelgauja

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ziemelgauja
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Letonia
Coordonate57°36′50″N 26°02′41″E ({{PAGENAME}}) / 57.6139°N 26.0446°E
Cod Natura 2000LV0600700  Modificați la Wikidata

Ziemelgauja este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Letonia întinsă pe o suprafață de 21.749,4 ha, integral pe uscat.

Centrul sitului Ziemelgauja este situat la coordonatele 57°39′14″N 25°58′58″E / 57.6538°N 25.9828°E ({{PAGENAME}}).

Situl Ziemelgauja a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în mai 2004[2] pentru a proteja 2 specii de plante și 59 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • sit de importanță comunitară (în mai 2004)
  • arie specială de conservare (în mai 2004)[1][3][4]

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 30 de habitate naturale: Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Pajiști aluvionare boreale nordice, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști din zone de pădure fino-scandinave, Turbării active, Mlaștini oligotrofe degradate, capabile încă de regenerare naturală, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Izvoare fino-scandinave și mlaștini produse de izvoare bogate în minerale, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Taiga vestică, Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite, Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies, Păduri caducifoliate de mlaștină fino-scandinave, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Păduri central-europene de pin scoțian cu licheni.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (2): turiță (Agrimonia pilosa), dedițelul (Pulsatilla patens)
  • păsări (37): uliu porumbar (Accipiter gentilis), minunița (Aegolius funereus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), ciuf de câmp (Asio flammeus), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buha (Bubo bubo), Bucephala clangula, caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), porumbel de scorbură (Columba oenas), prepeliță (Coturnix coturnix), cristeiul de câmp (Crex crex), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), șoim de iarnă (Falco columbarius), muscar (Ficedula parva), Gallinago media, ciuvică (Glaucidium passerinum), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), cresteț pestriț (Porzana porzana), huhurezul mic (Strix uralensis), silvie porumbacă (Sylvia nisoria), cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix tetrix), cocoș de munte (Tetrao urogallus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola)
  • amfibieni (1): triton cu creastă (Triturus cristatus)
  • mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), liliac de iaz (Myotis dasycneme)
  • nevertebrate (11): Boros schneideri, Dytiscus latissimus, Graphoderus bilineatus, libelule (Leucorrhinia pectoralis), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, Osmoderma barnabita, Unio crassus, Vertigo angustior, Vertigo geyeri, Xylomoia strix
  • pești (8): avat (Aspius aspius), zvârluga (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), Lampetra fluviatilis, cicar (Lampetra planeri), țipar (Misgurnus fossilis), boarță (Rhodeus sericeus amarus), somonul (Salmo salar)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 9 specii de plante, 3 specii de păsări, 1 specie de amfibieni, 6 specii de mamifere, 49 de specii de nevertebrate, 2 specii de pești, 1 specie de reptile.[3]

  1. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22317
  2. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=22317
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Ziemelgauja”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Ziemelgauja”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .