Zeki Pașa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Zeki Paşa
Zeki Pasha.jpg
Zeki Paşa
Date personale
Născut1862 Modificați la Wikidata
Alep, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat1943 (81 de ani) Modificați la Wikidata
Istanbul, Turcia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBerlin Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Ottoman Empire.svg Imperiul Otoman
Flag of Turkey.svg Turcia Modificați la Wikidata
Ocupațiepersonal militar[*] Modificați la Wikidata
StudiiTurkish Military Academy[*]
Ottoman Military College[*]  Modificați la Wikidata
Activitate
GradulMuhib[*]  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieRăzboiul Greco-Turc
Războiul Italo-Turc
Războaiele balcanice
Primul Război Mondial
bătălia de la Prilep[*]  Modificați la Wikidata

Zeki Paşa sau Zekki Paşa sau Zeki Kolaç[1] sau, Mehmet Zeki Baraz (turcă Halepli Zeki Paşa; 1862-1943), cunoscut sub numele de Zeki Baraz Kolaç Kılıçoğlu după legea numelui din 1934,[2] a fost un mareșal turc care a luptat în Războaiele Balcanice și în Primul Război Mondial în care a condus forțele otomane în Balcani.

A absolvit Academia Militară Otomană în anul 1883 și Școala militară superioară în 1887. În 1894, din postura de comandant al corpului al IV-a al armatei, a fost decorat pentru activitatea sa din timpul masacrului de la Sassoun.[3][4][5] În timpul masacrelor a declarat că „negăsind nicio revoltă, am curățat țara în așa fel încât niciuna să nu aibă loc în viitor."[6]

În 1912–1913, el a fost comandant al Armatei Vardarului în timpul Primului Război Balcanic. În urma ordinelor primite de la Nazim Paşa, Șeful statului major al Armatei Otomane, Zeki Paşa a declanșat bătălia de la Kumanovo.[7]

Deoarece nu a amplasat artileria în poziții cheie, forțele de sub comanda sa au avut dificultăți și au fost înfrânte la Kumanovo.[8] În timp ce forțele sale se retrăgeau din Kumanovo, un soldat otoman nemulțumit a încercat să-l asasineze, ceea ce a declanșat o panică.[9] Armata Vardarului, formată din corpul 7 armată turc comandat de Fethi Paşa, corpul 6 comandat de Djavid Paşa și corpul 5 comandat de Kara Said Pasha, toate sub comanda lui Zeki Paşa, s-au retras la Monastir (în prezent: Bitola), după înfrângerea de la Kumanovo.[10]

În timpul bătăliei de la Monastir, artileria și infanteria sârbă au reușit să învingă forțele otomane. Fethi Paşa s-a aflat și el printre victime.[11]

Pe 21 noiembrie 1914, a fost numit ofițer otoman de legătură pe lângă kaiserul Wilhelm al II-lea și a fost trimis în Imperiul German. După armistițiu, s-a întors la Constantinopol și a servit ca șef al statului major, între 23 octombrie 1920 și 1 noiembrie 1922. S-a retras din armată în 1923.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ İzzettin Çalıșlar, On yıllık savașın günlüğü: Balkan, Birinci Dünya ve İstiklal Savașları, Yapı Kredi Yayınları, 1997,[necesită pagina]
  2. ^ Ekmeleddin İhsanoğlu name, Osmanlı Askerlik Literatürü Tarihi: History of Military Art and Science Literature during the Ottoman Period, İslâm Tarih, Sanat ve Kültür Araştırma Merkezi (IRCICA), 2004,[necesită pagina]
  3. ^ Robert Melson, "Revolution and Genocide" (1992), p.60
  4. ^ W. Blackwood, "Blackwood's Edinburgh Magazine" (1897),p.21
  5. ^ George Shaw/Lefevre Eversley, "The Turkish Empire from 1288 to 1914" (1914), p. 341
  6. ^ Arman Dzhonovich, "The Armenian Massacres, 1894–1896" (2004), pp. 63–64
  7. ^ Richard C. Hall, "The Balkan Wars, 1912–1913: Prelude to the First World War" (2000), p. 47
  8. ^ Hall,p. 48
  9. ^ Hall, p. 49
  10. ^ Hall, p. 51
  11. ^ Hall, p. 52