Zeenat Aman
| Zeenat Aman | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (74 de ani) Mumbai, India[1] |
| Căsătorită cu | Sanjay Khan[*] (–) Mazhar Khan[*] (–) |
| Cetățenie | |
| Religie | islam |
| Ocupație | actriță model participantă la concurs de frumusețe[*] actriță de film |
| Limbi vorbite | hindi |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Californiei de Sud St. Xavier's College[*] Sydenham College[*] |
| Premii | Filmfare Awards[*] IIFA Lifetime Achievement Award[*] |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Zeenat Aman (n. , Mumbai, India) este o actriță și fotomodel indiană care activează în principal în filme în limba hindi. Una dintre actrițele de frunte ale cinematografiei hindi,[2] ea s-a impus ca una dintre cele mai bine plătite actrițe ale epocii sale și este frecvent menționată în mass-media drept un sex simbol.[3]
Aman a obținut prima recunoaștere după ce a câștigat concursurile Femina Miss India și Miss Asia Pacific International în 1970. În același an, și-a început cariera actoricească, apărând în filmele The Evil Within (1970), Hungama (1971) și Hulchul (1971). Rolul său definitoriu a venit odată cu filmul dramatic Haré Rama Haré Krishna (1971), regizat de Dev Anand, pentru care a câștigat Premiul pentru Cea Mai Bună Actriță acordat de Asociația Jurnaliștilor de Film din Bengal și Premiul Filmfare pentru cea mai bună actriță în rol secundar.
Aman a continuat să câștige popularitate în anii 1970, interpretând roluri principale în filme precum Lanțul amintirilor (1973), Roti Kapda Aur Makaan (1974), Joc de noroc (1974), Warrant (1975), Chori Mera Kaam (1975), Dharam Veer (1977), Chhailla Babu (1977), Hum Kisise Kum Naheen (1977) și Joc de noroc (1979). De asemenea, a interpretat personajul Roma în filmul de acțiune Don (1978) și a fost nominalizată la Premiul Filmfare pentru cea mai bună actriță pentru filmul controversat Satyam Shivam Sundaram (1978). Tot în 1978, s-a căsătorit cu actorul Sanjay Khan; după ce a suferit un incident de violență domestică intens mediatizat, căsătoria a fost anulată în 1979.
La începutul anilor 1980, Aman a avut roluri principale în filmele Abdullah (1980), Ali-Baba și cei 40 de hoți (1980), Qurbani (1980), Dostana (1980) și Insaf Ka Tarazu (1980), acesta din urmă aducându-i o nouă nominalizare la Premiul Filmfare pentru cea mai bună actriță. A continuat să joace în filme pe parcursul începutului deceniului, cu apariții în Laawaris (1981), Teesri Aankh (1982), Mahaan (1983), Pukar (1983) și Jagir (1984).
După căsătoria sa cu actorul Mazhar Khan în 1985, a început să apară mai rar în filme. După rolul din drama de tribunal Gawaahi (1989), a luat o pauză pentru a se concentra asupra vieții de familie, pauză care a durat până la moartea lui Khan în 1998. În 1999, Aman a revenit cu un rol minor în filmul Bhopal Express. După o altă scurtă pauză, a apărut în filmul Boom (2003).
Ulterior, a jucat în mai multe filme independente, printre care Ugly Aur Pagli (2008), Dunno Y... Na Jaane Kyon (2010), Chaurahen (2012), Strings of Passion (2014), Dunno Y2... Life Is a Moment (2015), Dil Toh Deewana Hai (2016) și Sallu Ki Shaadi (2017), precum și în filmul de război Panipat (2019), unde a avut o apariție cameo.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Top heroines of Bollywood”. India Today. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „75 Bollywood Actresses Who Ruled The Silver Screen With Grace, Beauty And Talent”. Outlook India. . Arhivat din original la . Accesat în .