Zaharia Petrescu
Zaharia Petrescu | |||
![]() | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | ![]() Kalipetrovo, Imperiul Otoman ![]() | ||
Decedat | (60 de ani) ![]() București, România ![]() | ||
Cetățenie | ![]() ![]() | ||
Ocupație | medic ![]() | ||
Limbi vorbite | limba română ![]() | ||
Activitate | |||
| |||
Modifică date / text ![]() |
Zaharia Petrescu (n. 25 aprilie 1841, Alexandria, azi Kalipetrovo, lângă Silistra, Bulgaria – d. 16 decembrie 1901, București) a fost un general, medic român, membru corespondent al Academiei Române din 1885[1].
Generalul dr. Zaharia Petrescu s-a format la școala de chirurgie a lui Carol Davila de la Spitalul Mihai Vodă și apoi la Facultatea de Medicină din Paris.
A fost preocupat de aprofundarea bazelor chimice, fiziologice și farmacologice experimentale ale terapiei medicamentoase și a publicat o lucrare monumentală, în patru volume, Tratat de terapeutică și materia medica.[2]
Prin Înaltul Decret Regal nr. 2824 din decembrie 1883, publicat în Monitorul Oficial nr. 2/23.01.1884, a fost aprobată înființarea Institutului Medico-Militar și regulamentul de funcționare a acestuia, după modelul german și austriac. Ca director a fost numit generalul Zaharia Petrescu[3].
Meritele sale remarcabile au determinat primirea sa ca membru corespondent al Academiei Române, în 18 martie 1885[4].
Medicul Zaharia Petrescu, împreună cu dr. Alexandru Șuțu, l-a examinat pe Mihai Eminescu, la 20 martie 1889. Concluzia raportului medical a fost următoarea: „dl. Mihail Eminescu este atins de alienație mintală în formă de demență, stare care reclamă șederea sa într-un institut” [5].
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- Elemente de Farmacologie[4]
- Farmacia și arta de a formula[4]
- Elemente de terapeutică și materie medicală (4 volume) [4]
- Însemnările unui medic din războiul pentru independență - jurnal de campanie, Editura Medicală, 1977