Zăicana, Criuleni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nu confundați cu Zăicani.
Zăicana
—  Comună  —
Zăicana
Zăicana
Zăicana se află în Moldova
{{{alt}}}
Zăicana
Zăicana (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°10′07″N 28°57′07″E / 47.1686111111°N 28.9519444444°E / 47.1686111111; 28.951944444447°10′07″N 28°57′07″E / 47.1686111111°N 28.9519444444°E / 47.1686111111; 28.9519444444

Țară  Republica Moldova
Raion Criuleni
Atestare iulie 1501

Guvernare
 - Primar Simion Onofrei (PLDM[1], 2015)

Suprafață
 - Total 23,36 km²

Populație
 - Total 2000 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)

Zăicana este o localitate și centru de comună în raionul Criuleni, Republica Moldova.

Satul este situat în zona de centru a Moldovei, pe partea stângă a traseului Chișinău-Dubăsari M-21, în valea largă numită „Valea Zăicanilor”, prin care curge un mic râuleț, numit Iana de către localnici, fiind afluient de stînga al Ichelului. Satul se află la o depărtare de 18 km nord-est de Chișinău, 21 km vest de centrul raional, Criuleni și 22 km depărtare de Dubăsari.

Considerații generale[modificare | modificare sursă]

Magistrala 21, partea de sud a satului Zăicana

Satul Zăicana este situat pe regiune de colină în podișul Moldovei Centrale, în valea numită „Valea Zăicanilor”, între dealurile Odăii, Toloaca , Hrușova și Zăicănii, se învecinează la nord cu moșiile satului Hîrtopul Mare, la est cu satul Izbiște și Cruglic, la sud cu satele Hrușova și Boșcana iar la vest cu moșiile satelor Pașcani, Porumbeni și Făurești. Altitudinea maximă este de 187,7 m, și cea minimă de 37 m.

Pârâiașul Iana

Prin satul Zăicana curge pârâiașul Iana, izvorăște din pădurea dinspre nord a satului, dinspre satul Ișnovăț și dinspre iazurile Hârtopului Mare, iar în apropiere de sat se unește, practic acest pârâiaș desparte localitate în două părți egale, iar legătura sunt un dig, două poduri mari și altele mai mici, are o lungimea totală de 9 km, iar în teritoriul satului 6 km, se revarsă în apropierea satului Chetrosa, comuna Hrușova în râul Ichel, (bazinul Nistrului), în sat sunt peste o sută de fântâni , 3 fântâni artezine, și 5 izvoare cu apă limpede și cristalină.

Clima este temperat-continentală, vântul bate din nord, verile sunt călduroase (temperatura medie lunară pe timp de vară fiind de 20 – 30 grade Celsius, iernile sunt aspre (temperatura medie lunară pe timp de iarnă fiind între −10 – −40 grade Celsius), precipitațiile anuale sunt de aproximativ 250–500 mm.[necesită citare]

Solurile sunt caracterizate în majoritate de soluri cernoziomoide, pe alocuri sunt soluri deluviale, soluri argiloase mediu și fin, soluri aluviale, și solonceac. Satul se mai caracterizează prin faptul că se întâlnește mai ales în partea locuită a localității mult calcar.

Satul Zăicana este situat în zona naturală de silvostepă iar flora și fauna corespunde acestei zone. Flora se caracterizează prin diverse specii de plante, satul dispune de 2 păduri, în care putem întâlni, pinul, salcâmul, ulmul, mesteacănul, stejarul, arțarul și alte numeroase specii de arbori, din arbuști se întânesc în special mecieșul și alunul, iar din plante, ghiocelul, toporașul, brândușa, romanița, și altele, în pădurile de pini se găsesc pe sezoane ciupercile, iar fauna este caracterizată prin prezența veverițelor, căprioarei, bursucului, vulpelor, cârtiților, iepurilor de câmp, bufnițelor, cocostârcului alb și alte specii.

Prima atestare[modificare | modificare sursă]

Satul Zăicana a fost pentru prima dată atestat documentar în iunie 1501, într-un hrisov emis de domnul Țării Moldove Ștefan cel Mare în care se spune, că întărește panului Iancovici spătarul, fiul boierului Gligorașco Iancovici vornic de Suceava, votcina tatălui său, satul Ișnovăț, iar apoi sunt descrise hotarele acestei moșii și se spune: „Iar hotarul începe pe vechiul hotar din primul hotar din veac folosit, hotarul care pe deal la vale la Zahaicani......tot prin mijlocul câmpului, trece spre unde este piatră de hotar, despărțitoare de votcina Grușova și de Valuani și de Zahaicani.......și trece prin marginea Zahaicanilor...”[2]

Zăicana

Patrimoniu[modificare | modificare sursă]

Satul Zăicana are incluse în registru monumentelor ocrotite de stat, următoarele obiective:

  1. Zăicana, așezare, datează din Hallstattul timpuriu, genul arheologic, monument de categorie națională.
  2. Zăicana-I, așezare, datează din sec. II-IV, genul arheologic, monument de categorie națională.
  3. Zăicana-II, așezare, datează din sec. II-IV, genul arheologic, monument de categorie națională.
  4. Zăicana-III, așezare, datează din sec. II-IV, genul arheologic, monument de categorie națională.
  5. Zăicana, Biserica „Nașterea Maicii Domnului” cu trioțe și masa pomenirii, datează dintre 1864-1867, genul istoric și arhitectural, monument de categorie națională.
  6. Zăicana, Tumuli - 2 , datează din epoca antică,genul arheologic, monument de categorie națională.

Satul Zăicana este o adevărată comoară de tradiții și obiceiuri, sânt numeroase obiceiuri la nuntă, înmormântare, păstrate cu sfințenie, se respectă tradițiile de sfântul Andrei, se merge cu colindul în ajun de Crăciun ,în ziua de Crăciun și încă 2 zile se merge cu steaua, în ajun de Sfântul Vasiles se merge cu plugușorul iar seara cu uratul, și în ziua de sfântul Vasile cu semănatul.

De ziua hramului la 21 septembrie este organizată hora satului și competiții sportive.

Este promovat cântecul popular moldovenesc prin ansamblul de artiști amatori „Zăicănenii” în frunte cu conducătorul artistic profesorul Mihail Grati, care la numeroase concursuri și festivale atât în țară cât și peste hotare ne-au reprezentat și au luat locuri de frunte.

Oamenii din sat sunt harnici, gospodari, bineprimitori și întotdeauna cu un sfat bun, gospodinele se pot lăuda cu unele din cele mai frumoase copturi de colaci și mai gustose plăcinte, iar gospodari au în beciurile reci un vin curat și demn de toată lauda.

Personalități marcante născute în Zăicana[modificare | modificare sursă]

  • Egumenul Arsenie n.1864, stareț la o mănăstire din Dobrogea.
  • Pavel Basarab n. 1889, cântăreț bisericesc.
  • Ioachim Postolachi n. 1906, pictor, grafician.
  • Efrim Loghin, tatăl reginei muzicii populare românești, distinsei doamne, Irina Loghin.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015”. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. 2015. http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1587&l=ro. Accesat la 15 aprilie 2016. 
  2. ^ Cihodaru, Constantin (1980). Documenta Romaniae Historica. București