Sari la conținut

Iuri Gagarin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Yuri Gagarin)
Iuri Gagarin

Gagarin în 1964
Date personale
Nume la naștereIuri Alekseevici Gagarin Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Klușino, RSFS Rusă, Uniunea Sovietică
Decedat (34 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Kirjaci, RSFS Rusă, Uniunea Sovietică
Înmormântatnecropola din zidul Kremlinului[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimoarte accidentală (accident aviatic[*]) Modificați la Wikidata
PărințiAleksei Ivanovici Gagarin[*][[Aleksei Ivanovici Gagarin (father of Yuri Gagarin)|​]]
Anna Timofeevna Gagarina[*][[Anna Timofeevna Gagarina (mother of Yuri Gagarin)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriВалентин Гагарин[*]
Zoia Alekseevna Bruevici[*][[Zoia Alekseevna Bruevici ((1927-2004))|​]]
Boris Alekseevici Gagarin[*][[Boris Alekseevici Gagarin ((1936-1975))|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuValentina Gagarina[*] Modificați la Wikidata
CopiiElena Gagarina[*]
Galina Iurievna Gagarina[*][[Galina Iurievna Gagarina (economistă rusă)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Sovietică Modificați la Wikidata
Ocupațieaviator
astronaut
ofițer militar
politician
explorator Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[3][6] Modificați la Wikidata
Astronaut
Alte numeIuri Alexeevici Gagarin
Ocupații anterioarePilot
Alma materProfessionalno-pedagoghiceski kolledj SGTU imeni Iu. A. Gagarina[*][[Professionalno-pedagoghiceski kolledj SGTU imeni Iu. A. Gagarina (former college in Russia)|​]]
Orenburgskoe vîsșee voennoe aviaționnoe Krasnoznamionnoe ucilișce liotcikov[*][[Orenburgskoe vîsșee voennoe aviaționnoe Krasnoznamionnoe ucilișce liotcikov (military unit)|​]]
Academia de Inginerie a Forțelor Aeriene Jukovski[*][5]
Liuberețki tehnikum[*][[Liuberețki tehnikum |​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieȚentr podgotovki kosmonavtov imeni Iu. A. Gagarina[*][[Țentr podgotovki kosmonavtov imeni Iu. A. Gagarina (cosmonaut training organization)|​]]
Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice
Țentralnîi komitet VLKSM[*][[Țentralnîi komitet VLKSM (managing committee of the Russian Communist Party youth wing)|​]]  Modificați la Wikidata
Timp în spațiu1 oră și 48 de minute
AEV totale1
MisiuniVostok 1
DecorațiiErou al Uniunii Sovietice Ordinul Lenin
Semnătura
Semnătură
Prezență online

Iuri Alekseevici Gagarin (în rusă Юрий Алексеевич Гагарин; n. 9 martie 1934, Klușino, RSFS Rusă, URSS — d. 27 martie 1968, Kirjaci, RSFS Rusă, URSS) a fost un cosmonaut sovietic, Erou al Uniunii Sovietice. La 12 aprilie 1961, el a devenit primul om care a ajuns în spațiu[7] și pe orbita Pământului. A primit numeroase medalii în diferite țări pentru zborul său de pionierat în spațiul cosmic.

Iuri Gagarin s-a născut în satul Klușino, aproape de Gjatsk (în prezent în Regiunea Smolensk, Rusia), la 9 martie 1934. În 1968, satul natal a fost redenumit „Gagarin” în onoarea sa. Părinții săi, Alexei Ivanovici Gagarin și Anna Timofeevna Gagarin, au lucrat în colhoz.[8] Mamei sale îi plăcea să citească, iar tatăl său era un dulgher iscusit. Iuri a fost cel de-al treilea din cei patru copii ai familiei, iar sora lui mai mare se ocupa de el în timp ce părinții lui lucrau. La fel ca milioane de oameni din Uniunea Sovietică, familia lui Gagarin a suferit în timpul ocupației naziste din al Doilea Război Mondial. Ceilalți doi frați ai săi mai mari au fost luați ca prizonieri în Germania în anul 1943 și au revenit numai după război.

Încă din tinerețe, Iuri devenise interesat de cosmos și a început să viseze la spațiul pe care îl va cuceri într-o bună zi.[9] Iuri a fost descris de către profesorii săi din suburbia Moscovei Liuberțî ca inteligent și muncitor, ocazional, chiar excesiv de scrupulos. Profesorul lui de matematică și științe a luptat în Al Doilea Război Mondial ca pilot al Forțelor Aeriene Sovietice, fiind o persoană care l-a impresionat profund pe tânărul Gagarin.

După ce a început o ucenicie în metalurgie ca turnător, Gagarin a fost ales pentru continuarea studiilor la un liceu tehnic din Saratov. În timp ce studia acolo, el s-a înscris în "AeroClub" și a învățat să piloteze aeronave ușoare, hobby care îi ocupa din ce în ce mai mult timp. În 1955, după terminarea școlii tehnice, a început formarea ca pilot militar la Școala de Piloți din Orenburg. Acolo a întâlnit-o pe Valentina Goreaciova, cu care s-a căsătorit în 1957, după ce a devenit pilot pe un MiG-15. După absolvire, el a fost repartizat la baza aeriană Luostari din Regiunea Murmansk, foarte aproape de granița cu Norvegia, unde vremea grea făcea zborul dificil.[8] A fost promovat la gradul de locotenent al Forțelor Aeriene Sovietice, la 5 noiembrie 1957, iar la 6 noiembrie 1959, el a primit gradul de locotenent major.[10] A fost membru PCUS din anul 1960.

Președintele brazilian Jânio Quadros îl decorează pe Gagarin, 1961.

Cariera în programul sovietic spațial

[modificare | modificare sursă]

Selecția și formarea

[modificare | modificare sursă]

În 1960, după o intensă căutare și un proces de selecție, Iuri Gagarin a fost selectat, împreună cu alți 19 candidați, pentru Programul Spațial Sovietic. Alături de ceilalți cosmonauți, el a fost supus la o serie de experimente riguroase menite să-i testeze rezistența fizică și psihică. A urmat și un antrenament intensiv pentru pregătirea zborului ce avea să fie efectuat. Din acei douăzeci de cosmonauți selectați, eventualele alegeri pentru prima lansare erau Gagarin și Gherman Titov, datorită performanțelor excelente din timpul antrenamentelor, dar și datorită capacităților lor psihice - deși, la o simulare cu o capsulă mică Vostok, amândoi nu au confirmat așteptările. Oficialii sovietici au cântărit și alți factori în selectarea lui Gagarin: înfățișarea acestuia, capacitatea sa de a manipula atenția presei, originile sale rusești și chiar numele Gagarin, care era și el, de asemenea, asociat cu aristocrația țaristă.[necesită citare]

Faima și ultima parte a vieții

[modificare | modificare sursă]

Eroul planetei

[modificare | modificare sursă]

După zborul din 12 aprilie 1961, Gagarin a devenit un simbol mondial. La Moscova, în fața mulțimilor adunate pe Piața Roșie, a rostit un discurs în care a mulțumit „Partidului meu drag, patriei mele socialiste și întregului popor sovietic pentru încredere” și a spus: „De la start și până la aterizare nu am avut nicio îndoială în succesul zborului”[11]. Mulțimile au răspuns cu urale, iar pe tribuna Mausoleului au urcat copii cu flori pentru Gagarin și conducătorii statului[12].

În turneele sale internaționale, întâlnirile umane l-au marcat profund. În Japonia, o tânără i-a mărturisit plângând: „Eu nu voi avea niciodată copii, mama m-a născut la Hiroshima după bombardament. Poate că fiul meu ar fi fost și el cosmonaut…” — cuvinte pe care Gagarin avea să le poarte în minte ca un strigăt pentru pace[13].

În dimineața marelui zbor, în fața Comisiei de Stat, el a raportat: „Pilot-cosmonautul locotenent-major Gagarin este gata de zbor pe primul din lume navă cosmică-satelit Vostok”, apoi s-a îndreptat spre rachetă „ca fiul planetei Pământ”[14]. Înainte de urcare, și-a îmbrățișat camarazii și a rostit: „Ne vedem pe Pământ, dragii mei![15].

Conform versiunii oficiale, pe 27 martie 1968, ora 10:31 dimineața, avionul MiG-15UTI în care se afla Iuri Gagarin și copilotul Vladimir Sereghin s-a prăbușit în apropierea satului Novoselovo, la 18 km de orașul Kirjaci, Regiunea Vladimir (190 km la est de Moscova). Totuși, există elemente care pun la îndoială atât data și ora catastrofei, cât și împrejurările ei. Rezultatele raportului nu au fost făcute publice până în prezent; acestea împreună cu resturile avionului, depozitate la Institutul de cercetări nr. 13 al Ministerului Apărării, au fost clasificate. În decursul anilor au fost lansate mai multe versiuni posibile pentru evenimentele întâmplate care au condus la dispariția prematură a celor doi aviatori. La puțin timp după destrămarea Uniunii Sovietice, mai mulți specialiști care au luat parte la anchetă au susținut că avionul a intrat în vrie. O altă ipoteză este că avionul ar fi lovit un balon meteorologic. Au mai fost și alte ipoteze, mai puțin plauzibile, s-au mai făcut referiri la o eroare de pilotaj coroborată cu o defecțiune tehnică a aparatului, asasinarea comandată de către Leonid Brejnev, etc.[16]

După o altă ipoteză, pe lângă avion a trecut un Suhoi Su-15 care a apărut din nori cu partea din spate fumegândă și aprinsă. „În timp ce ardea, avionul a trecut foarte aproape de Gagarin, învârtindu-i avionul și trimițându-l în vrie, mai exact într-o spirală, la o viteză de 750 de kilometri pe oră”, a afirmat cosmonautul Aleksei Leonov.[17]

În ziua tragediei din 27 martie 1968, anunțul oficial al conducerii sovietice a consemnat: „…cu profundă durere anunțăm că, în urma unei catastrofe în timpul unui zbor de antrenament, a murit tragic primul cuceritor al cosmosului din lume, pilot-cosmonaut al URSS, membru al PCUS, deputat al Sovietului Suprem al URSS, Erou al Uniunii Sovietice, colonelul Gagarin Iuri Alekseevici…[18]. Raportul comisiei guvernamentale a precizat că aeronava a „suferit o catastrofă în apropierea satului Novoselovo, raionul Kirjaci, regiunea Vladimir”, iar Gagarin și Sereghin „au murit în urma catastrofei[19]. În aceeași dimineață, printre resturi au fost găsite taloane pe numele lui Gagarin și portofelul cu acte, alături de o fotografie a lui Serghei Koroliov[20].

Bust Iuri Gagarin, București

Personalități ale științei și cosmonauticii au așezat în posteritate figura lui Gagarin. Academicianul Mstislav Keldiș a scris: „Pentru îndeplinirea primului zbor trebuia ales un om cu nu doar cunoștințe și aptitudini, ci înzestrat cu un curaj excepțional, stăpânire de sine, devotament, echilibru. Un astfel de om a fost Iuri Gagarin… Întregul său drum – de la fiu de țăran colhoznic la pilot și apoi cosmonaut – a concentrat în 108 minute experiența, cunoașterea și tăria educației partidului[21]. Cosmonautul Gherman Titov a notat: „Oricât de înalte și depline vor fi traseele cosmice, ne vom întoarce mereu cu gândul la 12 aprilie 1961… în înfățișarea celui mai fantastic vehicul interplanetar vom regăsi trăsăturile lui „Vostok”, iar acelei zile de la Baikonur i se va întoarce istoria[22]. Academicianul Boris Petrov a conchis: „Vor trece decenii, vor trece veacuri… dar numele lui Iuri Gagarin va rămâne pentru totdeauna[23].

Ultima lui zi este redată în detaliu: recuperarea resturilor aeronavei, identificarea efectelor personale și confirmarea oficială a decesului[24]. Memoria lui Gagarin a fost onorată prin memoriale, repuneri în drepturi toponimice (orașul natal „Gagarin”) și prin consacrarea zilei de 12 aprilie drept „Ziua Cosmonauticii”[25].

În 14 aprilie 2019, în Parcul Regele Mihai I (fost Parcul Herăstrău) din București a fost inaugurat un bust din bronz al lui Iuri Gagarin; la eveniment a participat și cosmonautul român Dumitru Prunariu. Bustul, realizat de sculptorul rus Alexei Leonov, a fost donat Primăriei Capitalei de Federația Rusă, prin Centrul Rus pentru Știință și Cultură din București, care a acoperit și cheltuielile de transport, fundație și soclu.[26]

Filatelie și numismatică

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în . 
  2. ^ a b Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Гагарин Юрий Алексеевич (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135 
  3. ^ a b c Bibliothèque nationale de France. „Iuri Gagarin” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în . 
  4. ^ a b „Yuri Gagarin” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în . 
  5. ^ http://www.federalspace.ru/1968.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ „Iuri Gagarin”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133. 
  7. ^ Laiu-Despău, Octavian (). Dicționar de eponime : de la nume proprii la nume comune (ed. a 2-a rev. augmentată). București: Saeculum I.O. p. 105. 
  8. ^ a b Tito, Dennis (). „Yuri Gagarin”. Time Europe via Time.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ French, Francis; Burgess, Colin (). Into That Silent Sea: Trailblazers of the Space Era, 1961-1965. Lincoln: University of Nebraska Press. pp. p. 2. ISBN 0803211465. OCLC 71210133. 
  10. ^ ru „Юрий Алексеевич Гагарин”. Astronaut.ru. . Accesat în . 
  11. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин. ЖЗЛ (în rusă). Москва: Молодая гвардия. pp. 276–277. 
  12. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 277. 
  13. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 284. 
  14. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 251. 
  15. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. pp. 250–251. 
  16. ^ „Astronautul Iuri Gagarin, asasinat de Brejnev? | Historia”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ În sfârșit: misterul morții lui Iuri Gagarin, primul om în spațiu, a fost rezolvat după 45 de ani!, www.historia.ro 
  18. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 324. 
  19. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 324. 
  20. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 324. 
  21. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 325. 
  22. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 325. 
  23. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 325. 
  24. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. pp. 323–324. 
  25. ^ Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин (în rusă). Молодая гвардия. p. 333. 
  26. ^ Tănase, Dragoș (). „FOTO / Bust din bronz al cosmonautului Iuri Gagarin, inaugurat în Parcul Herăstrău. La eveniment a participat și Dumitru Prunariu”. Libertatea. Ringier România. Accesat în . 
  • Cole, Michael D (). Vostok 1: First Human in Space. Springfield: Enslow Publishers. ISBN 0-89490-541-4. OCLC 31739355. 
  • Doran, Jamie (). Starman: The Truth Behind the Legend of Yuri Gagarin. London: Bloomsbury. ISBN 0-7475-4267-8. OCLC 39019619. 
  • Степанов, Виктор (). Юрий Гагарин. Жизнь замечательных людей (ЖЗЛ) (în rusă). Москва: Молодая гвардия. pp. 5–335. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]