Sari la conținut

William Kingdon Clifford

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
William Kingdon Clifford
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Exeter, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[5] Modificați la Wikidata
Decedat (33 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Madeira Island⁠(d), Madeira, Portugalia[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Highgate[6]
Grave of William Kingdon Clifford[*][[Grave of William Kingdon Clifford |]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (tuberculoză[7]) Modificați la Wikidata
PărințiWilliam Clifford[*][8]
Frances Kingdon[*][8] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLucy Clifford[*][6] Modificați la Wikidata
CopiiEthel Clifford[*][9] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
filozof
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materTrinity College[6]
King's College[6]
Universitatea Cambridge[10]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversity College London[6]
Trinity College[6]  Modificați la Wikidata
Influențat deBernhard Riemann  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale ()[6]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Pentru alte sensuri, vedeți William Clifford (dezambiguizare).
William Kingdon Clifford

William Kingdon Clifford (n. 4 mai 1845 - d. 3 martie 1879) a fost un matematician și filozof englez.

Domeniul în care s-a manifestat cu predilecție a fost geometria. A făcut cunoscută în Anglia geometria euclidiană.

În ceea ce privește concepțiile filozofice, a subliniat că "gândirea științifică nu este nici un acompaniament, nici condiție de progres uman, ci este progresul însuși".

A descoperit suprafețele riglate al căror nume îi aparține, studiind curbele de torsiune de pe aceste suprafețe. A studiat suprafețele analgmatice, adică suprafețele plane și sferice care rămân invariante printr-o inversiune specială, punând în evidență unele proprietăți ale acestora. A studiat hipersuprafețele și hipercilindrul în spațiul neeuclidian.

A pus bazele algebrei necomutative, numită ulterior algebra lui Clifford. A folosit matricile în teoria algebrelor liniare asociative.

în 1872 a introdus numerele hipercomplexe, precizându-le regulile de calcul și a preconizat anumite aspecte ale acestor numere, în special în geometria neeuclidiană.

Clifford a introdus și numerele duale.

Descoperirile lui Clifford au constituit preocupări și pentru matematicienii români Dan Barbilian (1932) și Gheorghe Țițeica (1933).

  1. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „William Kingdon Clifford” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. 1 2 „William Kingdon Clifford”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în .
  3. 1 2 „William Kingdon Clifford” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  4. 1 2 „William Kingdon Clifford” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
  5. 1 2 „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
  6. 1 2 3 4 5 6 7 „William Kingdon Clifford”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
  7. . p. 81 https://www.google.cat/books?id=UmBnVMA5ri4C. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. 1 2 Leo van de Pas (). „William Kingdon Clifford” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
  9. Darryl Roger Lundy. „William Kingdon Clifford” (în engleză). The Peerage[*]. Wikidata Q21401824.
  10. „William Kingdon Clifford” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.