Sari la conținut

Wilhelm al II-lea de Jülich

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Wilhelm al II-lea
Duce de Jülich
Date personale
Născut1325[1] Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani) Modificați la Wikidata
PărințiWilhelm I[*]
Ioana de Hainaut Modificați la Wikidata
Frați și suroriGerhard de Jülich[*]
Richardis de Jülich[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaria de Geldern[*] (din ) Modificați la Wikidata
CopiiWilhelm[*]
Rainald al IV-lea de Geldern-Jülich[*]
Ioana de Jülich[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce de Jülich[*]

Wilhelm al II-lea (n. 1325 – d. ) a fost al doilea duce de Jülich din 1361 până la sfârșitul vieții.

Wilhelm al II-lea a fost cel de-al doilea fiu al ducelui Wilhelm I de Jülich și al soției sale, Ioana de Hainaut (d. 1374), fiică a contelui Willem al III-lea de Olanda.[2]

Wilhelm a fost numit coregent de tatăl său încă din 1343. Cu timpul conflictele dintre ei au escaladat și Wilhelm l-a ținut prizonier pe tatăl său din 1349 până în 1351.

Wilhelm a încercat timp de mulți ani să-și impună pretenția de a stăpâni Olanda și Zeelanda împotriva Casei Wittelsbach, dar nu a reușit.

Când tatăl său a murit în 1361, Wilhelm a devenit al doilea duce de Jülich (fratele său mai mare, Gerhard, murise înaintea tatălui lor). Wilhelm a condus feudele tradiționale ale Casei de Jülich și a pierdut, printre altele, Kaiserswerth și Zülpich.

În războiul dintre cumnații săi, Rainald al III-lea de Geldern și Eduard de Geldern, pentru succesiunea în Ducatul Geldern, Wilhelm l-a susținut pe cel din urmă. În 1371 în Bătălia de la Baesweiler (în care Eduard a fost rănit mortal) Wilhelm l-a capturat pe ducele Venceslau I de Luxemburg.[3]

Rainald a murit în 1371 și, deoarece nici el, nici Eduard nu au lăsat moștenitori, s-a iscat un nou conflict pentru succesiunea în Ducatul Geldern între Wilhelm, respectiv soția sa, Maria (sora lui Rainald și a lui Eduard), și sora acesteia, Matilda, soția contelui Ioan al II-lea de Blois.

În 1377 împăratul Carol al IV-lea i-a acordat ducatul lui Wilhelm, fiul cel mare al lui Wilhelm al II-lea, însă titlul de Duce a fost asigurat abia în 1379.

Căsătorie și descendenți

[modificare | modificare sursă]

Wilhelm a fost căsătorit cu Maria de Geldern, fiica ducelui Rainald al II-lea. Din căsătoria lor au rezultat trei copii:

  • Wilhelm (1364–1402), din 1377 (1379) duce de Geldern sub numele Wilhelm I, și din 1393 duce de Jülich sub numele Wilhelm al III-lea;
  • Rainald (n.c. 1365 – d. 1423), din 1402 duce de Geldern sub numele Rainald al IV-lea și duce de Jülich sub numele Rainald I;
  • Ioana (d. 1394), căsătorită cu Ioan al XII-lea de Arkel (d. 1426).[4]
  1. ^ „Wilhelm al II-lea de Jülich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Walther Möller: Stammtafeln westdeutscher Adelsgeschlechter im Mittelalter, vol. 1, Editura Degener & Co., Darmstadt, 1995, p. 14.
  3. ^ Sergio Boffa: Battle of Baesweiler în Rogers, Clifford J. (ed.): The Oxford Encyclopedia of Medieval Warfare and Military Technology. vol. 1, Oxford University Press, 2010, p. 103.
  4. ^ Robert Stein: Magnanimous Dukes and Rising States: The Unification of the Burgundian Netherlands 1380-1480, Oxford University Press, 2017, p. 47.
  • Otto Reinhard Redlich: Wilhelm II. (Herzog von Jülich) în: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB), vol. 43, Editura Duncker & Humblot, Leipzig, 1898, pp. 99–100.
  • Sergio Boffa: Battle of Baesweiler în Rogers, Clifford J. (ed.): The Oxford Encyclopedia of Medieval Warfare and Military Technology. vol. 1, Oxford University Press, 2010, pp. 103–104.
  • Robert Stein: Magnanimous Dukes and Rising States: The Unification of the Burgundian Netherlands 1380–1480, Oxford University Press, 2017.