Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2016/martie

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Vizualizări

Știe cineva ce s-a întâmplat cu pagina principală în ultima săptămână? Numărul de vizualizări a scăzut de 4 ori.--Strainu (دسستي‎)  29 februarie 2016 23:31 (EET)

Cred că pentru rezolvarea problemei cu vizualizările ar fi trebuit copierea inițiativei Wikipedia în limba engleză, anume pagini pe rețelele sociale care recomandă articole de calitate. Cu siguranță ar fi un mod bun de atragere cititori în limba română!--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 05:54 (EET)

Nu e o scădere reală a numărului de vizitatori, arată mai degrabă ca o problemă de raportare care ori a fost introdusă în acel interval, ori a fost reparată. —Andrei^discuţie 1 martie 2016 11:22 (EET)

@Petreleon: vezi https://www.facebook.com/WikipediaRomana, doar ca legăturile de acolo nu duc la pagina principală, ci la articolele respective.

@Andrei Stroe: yup, de aseară a apărut o explicație: phab:T128295 Strainu (دسستي‎)  1 martie 2016 12:23 (EET)

Se poate crea un buton de acțiune care să învită către prima pagină!

Vă rog să schimbați numele în „Wikipedia România” pentru că numele „Wikipedia Română” nu explică efortul depus de oamenii de aici! Dimpotrivă, îl reduce la traducerea Wikipediei în limba română. 😏 --Petreleon (discuție) 1 martie 2016 17:26 (EET)

Se face uneori o confuzie cu privire la „Wikipedia românească”: Wikipedia nu este un proiect național, ci este o enciclopedie on-line în limba română (un proiect al Fundației Wikimedia). Deci numele „oficial” nu este nici „Wikipedia România”, nici „Wikipedia Română”, ci Wikipedia în limba română (abreviată uneori „ro.wp”, a fost lansată la 19 iunie 2003). --Bătrânul (discuție) 1 martie 2016 17:34 (EET)

Noi scriem aici Wikipedia în limba română, indiferent că suntem din România, din Republica Moldova sau din altă parte. Și nu înseamnă că doar traducem, deși asta e o parte din ceea ce facem. —Andrei^discuţie 1 martie 2016 17:46 (EET)

Vă rog să nu faceți confuzie între Wikipedia Românească și Wikipedia România. Așa cum nici Microsoft nu aparține României și totuși are „Microsoft România”, așa cum nici Vodafone nu aparține României și totuși are „Vodafone România”. Consumatorii acestor produse sunt români. Cu toate că firmele producătoare nu sunt românești, au totuși un efect direct asupra consumatorilor români. La fel este și cazul Wikipediei. Consumatorii de informații de pe Wikipedia în limba română sunt români, nu se apucă un englez să citească de aici decât dacă știe suficient de bine limba română. În tot cazul, cu toate că aparține Wikimedia Foundation, nu se poate confunda Wikipedia Românească cu Wikipedia România. Referitor la Republica Moldova, și ei sunt români. Nu am vrut să mă refer la România Politică, ci la România reală. Dacă ziceți că în Republica Moldova sunt moldoveni (aici nu am folosit numele de basarabeni pentru că astfel s-ar fi numit Republica Basarabia), atunci moldovenii din teritoriul României ce sunt? Străini sau frați? --Petreleon (discuție) 1 martie 2016 18:07 (EET)

@Petreleon: încercați să vă abțineți de la astfel de comentarii; Cafeneaua nu este locul unde să faceți propagandă ori reclamă, sau unde să vă înfruntați cu aceia care au alte opinii. Citiți vă rog pagina de politică oficială WP:NU#TRIBUNA. --Bătrânul (discuție) 1 martie 2016 18:28 (EET)

Microsoft și Vodafone fac afaceri în România prin Microsoft România și Vodafone România. Noi nu suntem limitați la România. Ceea ce numiți dumneavoastră „România reală” ca target al nostru sunt de fapt vorbitorii de română. —Andrei^discuţie 1 martie 2016 18:29 (EET)

@Sîmbotin: Nu am vrut să ofensez pe nimeni! Nu am făcut reclamă pentru că acele companii sunt suficient de cunoscute și sunt cunoscute și datorită controverselor, nu am făcut propagandă la unire pentru că sunt de la sine indiferent, nu m-am autopromovat pentru că nu-mi doresc asta. Vă rog să mă scuzați pentru deranjul creat. Dacă nu mă înșel poate ați vrut să vă referiți la WP:NU#CO.

@Andrei Stroe: Am înțeles acum care este problema. Acum vă rog să detaliați puțin titlul prin „Wikipedia în limba română” în loc de „Wikipedia română” pentru că se elimină ambiguitatea nedorită!--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 19:07 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dacă acum vorbim de titlul paginii de Facebook, discuția este la Wikipedia:Pagina_Facebook#Wikipedia_Rom.C3.A2n.C4.83_-_Facebook. —Andrei^discuţie 1 martie 2016 19:32 (EET)

Am vorbit de la bun început! Nu mi-am exprimat dorința în mod destul de concret! Vă rog să mă iertați pentru confuzia creată.--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 21:13 (EET)

Propunere redirecționare de la Moșie la Avere

„MOȘÍE, moșii, s. f. 1. Mare proprietate funciară aflată în stăpânirea, de obicei ereditară, a unui moșier; proprietate (mare) de pământ cultivabil. ♦ (Înv. și pop.) Avere moștenită; p. gener. orice bun moștenit. ♦ (Fam.) Lucru de care cineva poate dispune cum vrea. 2. (Înv.) Pământ strămoșesc; patrie. – Moș + suf. -ie.”
„AVÉRE, averi s. f. Totalitatea bunurilor care se află în posesia cuiva; avut, avuție. ♦ Sumă foarte mare de bani. – V. avea.” Sursa: DEX '09 (2009) (https://dexonline.ro/)
Amândouă sunt asemănătoare, numai că „avere” este mai modern și mai general. Bineînțeles, se poate trata în mod istoric și în funcție de categorie această temă, în care să cuprindă și cuvântul „moșie”.--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 21:11 (EET)

Domnule, chiar îți bați joc de noi? Ai umplut pagina asta cu discuții inutile. Care redirecționare? că nu există nici articolul Moșie nici Avere. Scrie articolul și numește-l cum vrei, dar scrie-l! Propunerile de redirecționare se fac la articolele existente, nu la cele inexistente. --Bătrânul (discuție) 1 martie 2016 21:21 (EET)

Mâine-poimâine Petreleon va propune redirecționare de la Cozonac la Fecale, pe considerentul că din moșie rezultă, în final avere și din cozonac rezultă, în final, un.... Un adevărat enciclopedist! --Miehs (discuție) 1 martie 2016 22:01 (EET)

Cine știe repede a folosi facilități de editare pe care eu le-am buchisit doar după vreo 3 - 4 ani de Wikipedia, cunoaște...ca să zic așa...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 1 martie 2016 22:27 (EET)

Nu pot să fac asta pentru că am și eu limitele mele. Desigur că aș pune-o și pe asta dacă aș avea materialele la îndemână. Până atunci, am descoperit: http://www.cotidianul.ro/cercetatorii-japonezi-obtin-carne-din-fecale-video-149467/ sau... http://totb.ro/video-bill-gates-promoveaza-masinaria-care-transforma-fecalele-din-canalizare-in-apa-potabila/ Așa că nu mă mai miră nimic....--Petreleon (discuție) 1 martie 2016 22:33 (EET)

@Petreleon: Vă spun deschis că vă suspectez că sunteți un utilizator mai vechi, care în intervale aproape regulate își înregistrează conturi noi, deschide sumedenie de discuții inutile și se propune ptr. funcțiile de patrulator și administrator. În caz că am dreptate, e bine să luați la cunoștință Wikipedia:Clone și Epuizarea răbdării comunității. Până una alta am șters rapid ciotul pe care l-ați creat la avere pentru că suna în mod obiectiv ca o glumă (dolari, unii o au și alții nu). Pentru a evita discuții neplăcute vă sfătuiesc să începeți a contribui în articole propriu-zise și să vă documentați mai bine. Salutări, --Mihai (discuție) 1 martie 2016 23:06 (EET)

@Petreleon: Nu este nicio știre de senzație că pentru cei de pe SSI „cafeaua de ieri devine cafeaua de azi”, dar echivalența moșie = avere mi se pare forțată.

Redirecționările se folosesc pentru a ajunge la titlul dorit dar neevident sau incomod folosind o „cheie” intuitivă, dar în realitate incorectă. De exemplu se redirecționează WW2 spre al Doilea Război Mondial. --Turbojet 1 martie 2016 23:10 (EET)

@Dan Mihai Pitea Vă menționez că nu sunt acel utilizator. Nu am nici cea mai mică intenție de acest gen.

@Turbojet Vă mulțumesc pentru explicații.--Petreleon (discuție) 2 martie 2016 05:51 (EET)

Dar ce intenții aveți?--Silenzio (discuție) 2 martie 2016 06:44 (EET)

@Silenzio Am intenția inițială de a-mi dezvolta un stil enciclopedic suficient de practic. Intenția principală este de a face articole enciclopedice pentru Wikipedia. În tot cazul nu am intenția de a judeca informația pentru că o deformez. Iar deformarea informației poate fi considerată vandalism. Aceasta o consider prioritatea 0 (sintetizarea informației cu bună credință într-o formă acceptabilă). --Petreleon (discuție) 2 martie 2016 14:39 (EET)

Redenumiri

Există o propunere de redenumiri care țin de {{toponimie}}. Fiind vorba de o serie de articole, e necesară în prealabil o discuție. -- Victor Blacus (discuție) 3 martie 2016 11:02 (EET)

Să nu ne repezim: vezi Austria {f} Inferioară și Austria {f} Superioară --Miehs (discuție) 3 martie 2016 19:07 (EET)

E o problemă destul de delicată. Ar trebui verificat, de la caz la caz, numele care apare în sursele de încredere din limba română: monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase. E de lucru... --Bătrânul (discuție) 3 martie 2016 21:10 (EET)

Inițiatorul acestei acțiuni de redenumiri și-a argumentat poziția pe pagina Discuție:Austria Superioară. -- Victor Blacus (discuție) 3 martie 2016 23:40 (EET)

@ Victor Blacus: multumesc!

@ Miehs: în dicționarul la care mă trimiteți nu pot să am nici un fel de încredere. Am încercat să văd traducerea lui nieder. Singurul lucru pe care l-a găsit a fost „Dieses Unglück drückte ihn sehr nieder.” Nici măcar nu și-a dat seama că în propoziția asta avea de-a face cu verbul niederdrücken (a deprima, a abate) la forma de Imperfekt... Cît despre traducerea pe care a gasit-o la Niederösterreich, cel mai probabil a indexat-o de pe niște pagini web. Nu mă îndoiesc că Wikipedia românească și influența pe care o are ea asupra utilizatorilor români de internet a pecetluit soarta traducerii date de dicționar...188.24.86.46 (discuție) 3 martie 2016 23:59 (EET)

@ Bătrânul: Abordarea de la caz la caz nu mi se pare potrivită pentru că nu este sistematică. În Wikipedia românească a fost privilegiată în mod sistematic și exclusiv (atît în titluri cît și în corpurile articolelor) varianta cu inferior / superior a toponimelor străine în ciuda fatului că această variantă are trei păcate majore:

• 1. nu este conformă cu toponimia românească (la noi în țară nu există nici măcar un toponim în a cărui compoziție să intre inferior / superior)
• 2. este o greșeală de traducere (germanul nieder înseamnă același lucru cu franțuzescul bas / basse, cu englezescul low / lower, cu italianul basso, cu spaniolul bajo, cu polonezul dolny, cu românescul jos etc. iar aceste cuvinte nu fac parte din același registru al limbii cu inferior; idem pentru ober / haut / up/upper / alto / górny / sus vs. superior)
• 3. opțiunea pentru folosirea sistematică și exclusivă a variantei inferior / superior a fost asumată de căre contribuitorii Wikipediei românești în absența oricăror trimiteri la ceea ce dumneavoastră numiți surse de încredere.

La punctul 3. este de făcut o observație: ca și în româna colocvială, in "monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase" se pot găsi ambele variante, atît aceea cu de Jos, cît și aceea cu inferior. Un criteriu de alegere de la caz la caz pe baze strict cantitative între cele două variante (x lucrari de specialitate folosesc varianta de Jos și y lucrari de specialitate folosesc varianta inferior unde x>y sau x<y) nu mi se pare a fi cel potrivit pentru că nu are caracter sistematic și pentru că nu este o rezolvare a problemelor ridicate de punctele 1. și 2.

În opinia mea, ținînd cont de situația expusă la punctele 1. și 2. și de dificultățile ridicate de punctul 3., Wikipedia românească ar trebui să prezinte în mod sistematic în titluri și în corpurile articolelor varianta de Jos / de Sus. Iar în cazul în care contribuitorii la proiectul Wikipedia ar dori să folosească cu preponderență varianta inferior / superior, acei oameni ar trebui să prezinte măcar trei surse de încredere care să spună negru pe alb de ce varianta inferior / superior este preferabilă variantei de Jos / de Sus. În caz contrar, Wikipedia românească riscă să-și rateze misiunea schimbîndu-ne limba fără a avea autoritatea de a o schimba. 188.24.86.46 (discuție) 4 martie 2016 10:24 (EET)

Nu cred că este vorba de nicio schimbare a limbii, inferior și superior fiind asimilate în spiritul acesteia încă de pe vremea... romanilor. Vorbitorul modern de limbă română cu o oarecare cultură istorică este obișnuit cu toponime de genul Germania Superioară/Inferioară, Numidia Superioară/Inferioară, Moesia Superioară/Inferioară și chiar Dacia Superioară/Inferioară. Nu se pune problema de a le înlocui cu variante neaoșe, doar pentru a asigura uniformitatea cu toponimia locală. --Pafsanias (discuție) 4 martie 2016 13:22 (EET)

Țările de Jos se numesc astfel pentru că se găsesc, în cea mai mare parte, mai jos de nivelul mării. Niederösterreich se găsește la o altitudine inferioară celei la care se află Oberösterreich și, invers, Oberösterreich se găsește la o altitudine superioară celei la care se află Niederösterreich. În articolul Unirea Basarabiei cu România, publicat de Agerpres, se afirmă următoarele: Până în 1812, pentru această provincie nu era folosită denumirea de Basarabia. Vechea Moldovă cuprindea următoarele regiuni: Moldova superioară, Moldova inferioară și Basarabia propriu-zisă, care cuprindea ținuturile Cetatea Albă, Ismail și Chilia. Rușii au extins denumirea de Basarabia asupra întregii provincii pe care au anexat-o în 1812. Q.E.D. Mai vezi și: Papa Ioan Paul al II-lea l-a proclamat Fericit pe Venerabilul Ieremia Valahul. Acest umil Frate, născut în 1556 la Tatzo, mic sat de țărani și păstori în Valahia Minoră (actuala Moldova Inferioară)… --Miehs (discuție) 4 martie 2016 13:51 (EET)

@ Miehs: pe lîngă alte argumente pe care i le-am dat lui Asybaris, v-am răspuns și dumneavoastră pe pagina Discuție:Austria Superioară.

@ Pafsanias: Inferior și superior nu sînt cuvinte moștenite din latină de pe vremea romanilor. Ambele cuvinte sînt neologisme atît în română, cît și în celelalte limbi romanice. Noi le-am împrumutat pe o dublă filieră, din franceza contemporană și din latina clasică, în cursul celei de-a doua jumătăți a secolului al 19-lea (asta e și motivul pentru care ambele cuvinte se găsesc în dicționarele noastre de neologisme, de exemplu în Dicționarul de neologisme apărut la Editura Academiei în 1986). În celelalte limbi romanice, inferior și superior au fost împrumutate tot din latina clasică începînd cu perioada Renașterii (vezi de exemplu cum a intrat inferior în franceză sau în italiană). De remarcat că toate limbile romanice au împrumutat cele două adjective doar la gradul comparativ, fără a se mai complica cu celelalte grade. În ce privește toponimele latine pe care mi le-ați dat (Germania Superioară/Inferioară etc.), ele nu apar nici la Dosoftei, nici la Neculce, nici aiurea în literatura noastră veche. Ele au fost introduse în circuitul cultural românesc de aceiași oameni care ne-au îmbogățit limba cu restul neologismelor romanice, care au fasonat limba standard pe care o vorbim astăzi și care stau azi la baza panteonului culturii noastre (de la Școala Ardeleană pînă la Iorga). În plus, toponimele latine la care mă trimiteți nu constituiau nici pe departe subiect de conversație la șezătorile de prin satele noastre. Bunicii mei, țărani din moși strămoși așa cum au fost peste 80% din compatrioții noștri pînă la jumătatea veacului trecut, oameni ca toți ceilalți țărani din satul lor și din satele din jur, nu doar că nu știau nimic de Germania Superioară/Inferioară, dar dacă le-aș fi spus eu Pianu Inferior în loc de Pianu de Jos, s-ar fi uitat la mine ca vițelu' la poarta nouă. Acum să nu înțelegeți din toate astea că am ceva împotriva neologismelor. Nu doar că nu pun neologismele pe un plan inferior celorlalte cuvinte (mi-ar fi și extrem de greu avînd în vedere că aproape jumătate din cuvintele limbii noastre au fost împrumutate în ultimii 150-180 de ani), dar în limba pe care o vorbesc / scriu eu, proporția neologismelor este cu mult mai mare decît proporția neologismelor din ansamblul limbii române. În schimb, sînt de părere că neologismele (ca orice alte cuvinte) trebuie folosite doar în contextul adecvat. Iar aici sînt perfect de acord cu dumneavoastră: „Nu se pune problema de a le înlocui [Numidia Superioară/Inferioară etc.] cu variante neaoșe, doar pentru a asigura uniformitatea cu toponimia locală". Nici într-un caz nu se pune această problemă! Însă toponimele latine în varianta lor naturală (gen Numidia Superioară/Inferioară) nu se folosesc de către oricine, în orice situație și oricum. Nu se folosesc de exemplu în vorbirea curentă, nu atunci cînd te duci la piață, cînd cauți o ofertă turistică pe net, cînd chat-uiești cu un prieten plecat la cules de căpșuni în Bavaria etc. Toponimele latine, care trebuie păstrate într-o variantă cît mai fidelă culturii latine (gen „Numidia Superioară/Inferioară”), sînt folosite de un număr infim de vorbitori de română, mai toți specialiști, mai mereu în contexte profesionale în care se utilizează exclusiv registrul superior al limbii, nu româna colocvială. Or omul care vrea să meargă la ski în Austria de Sus sau cel care vrea să muncească pe un șantier în Normandia de Jos nu își freacă coatele de academicieni, nu își face planurile în sala de lectură a vreunei universități (deși nu bag mîna-n foc pentru cel ce visează la o muncă de șantier în Normandia de Jos), nu vorbește cu nevasta sau cu prietenii în registrul superior al limbii și nu are motive să folosească variante toponimice gen Austria Superioară sau Normandia Inferioară, variante calchiate după jargonul academic folosit în contexte academice și care se abat de la norma de tip Pianu de Jos. Cînd m-am referit la schimbarea limbii, nu m-am referit la schimbarea limbii în general, ci la schimbarea normei toponimice. Nu știu cît de pronunțată este în momentul de față tendința vorbitorilor de română de a schimba structura toponimelor de la o formă de tipul X de Jos la o formă de tipul X inferior. Însă în măsura în care această tendință există, Wikipedia românească trebuie să-și facă datoria de a NU juca un puternic rol motor în schimbare, așa cum o face azi optînd sistematic și exclusiv pentru tipul de construcție X inferior. De aceea mi se pare imperios necesar să înlocuiți din titluri și din corpusul articolelor toponimele străine structurate după modelul X inferior cu variante care există în limbă de multă vreme și sînt structurate după modelul normativ X de Jos. În opinia mea, Wikipedia poate adopta în mod sistematic și exclusiv toponimele construite pe structura de tip X inferior abia în momentul în care wikipediștii pot indica surse autoritare care să susțină și să justifice de ce toponimele construite pe modelul X inferior sînt preferabile toponimelor construite pe modelul X de Jos. Cum mă îndoiesc că acele surse autoritare vor exista înainte ca țăranii noștrii (reprezentînd aproape jumătate din populația vorbitoare de română a lumii) să ceară ca numele localităților lor de baștină să fie schimbate din Pianu de Jos în Pianu inferior, Wikipedia trebuie să mai aștepte și să se abțină acum de la adoptarea sistematică și exclusivă a modelului X inferior. Dacă Wikipedia adoptă modelul X inferior înainte ca țăranii să se miște și să treacă la fapte, atunci în mod clar Wikipedia își depășete scopul și atribuțiile, contribuind masiv la schimbarea limbii. 188.24.63.248 (discuție) 4 martie 2016 21:40 (EET)

Similar: Franconia Mijlocie versus Almașu de Mijloc, Alba sau Apșa de Mijloc, Rahău --Miehs (discuție) 5 martie 2016 09:24 (EET)

@ Miehs: Exact! Așa cum am spus și în Discuție:Franconia Mijlocie, titlul articolului și numele regiunii din Wikipedia trebuie schimbate în Franconia de Mijloc. Toponimele din limba noastră au structura X de Mijloc, nu X Mijlociu. Singurul toponim din limba română construit pe structura X Mijlociu este Franconia Mijlocie popularizat și promovat de Wikipedia. 79.118.23.86 (discuție) 5 martie 2016 11:03 (EET)

Structura X Mijlociu nu este tipică toponimelor din limba română, ci e folosită în cu totul și cu totul alte contexte, pentru alte tipuri de nume. Spre exemplu, Orientul Mijlociu este un termen generic arbitrar ales de geografi, politologi, istorici etc pentru a desemna o zonă geografică nedelimitată precis, iar numărul țărilor / regiunilor care sînt cuprinse sub umbrela termenului Orientul Mijlociu variază de la un geograf / politolog / istoric la altul (or asta nu se întîmplă în cazul numelor proprii de genul Almașu de Mijloc, Alba sau Franconia de Mijloc - aceste toponime nu sînt alese de geografi / politologi / istorici pentru scopuri specifice muncii lor, ci sînt alese și moștenite de comunitățile care trăiesc în acele locuri). Un alt exemplu de folosire a lui Mijlociu într-un nume din limba română este Regatul Mijlociu Egiptean. Însă Regatul Mijlociu Egiptean nu este un toponim, nu e un nume de stat, ci este un nume arbitrar ales de istorici contemporani pentru a desemna o perioadă din istoria Egiptului Antic, iar cuvîntul „mijlociu” din Regatul Mijlociu Egiptean nu se referă la dimensiunea geografică, ci la dimensiunea cronologică a Egiptului Antic. 79.118.23.86 (discuție) 5 martie 2016 11:43 (EET)

Sunt curios: cum ar putea fi redată în termeni toponimici neaoși românești denumirea Vorderösterreich? --Pafsanias (discuție) 5 martie 2016 14:24 (EET)

... sau Vorpommern. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 15:00 (EET)

... sau Munții Mittelgebirge, traducerea actuală pentru de:Mittelgebirge. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 15:05 (EET)

@ Pafsanias: Vorderösterreich nu este un toponim ca Niederösterreich, adică nu este numele propriu al unei regiuni unitare din punct de vedere geografic, cultural, istoric, administrativ etc. Nu a existat niciodată (cu atît mai puțin în zilele noastre) o regiune ai cărei locuitori să-i fi spus astfel și să-i transmită numele mai departe, nepoților. Vorderösterreich este un nume generic și convențional (precum Orientul Mijlociu sau Regatul Mijlociu Egiptean) apărut post factum, în 1444, și folosit ca sinonim al Habsburgische vordere Lande sau Habsburgische Vorlande pentru a desemna ansamblul „domeniilor anterioare ale Habsburgilor”, adică ansamblul comitatelor, margraviatelor etc. pe care Habsburgii le-au posedat într-o anumită perioadă, pînă prin secolul 14, înainte de a se stabili ferm la Viena, și pe care le-au pierdut și recîștigat în mod repetat ulterior, vreme de vreo 5 secole. Alegerea convențională a numelui Vorderösterreich s-a făcut în baza a doi factori determinanți (unul al timpului și altul al spațiului) pentru a marca o serie de opoziții între stăpînirea fermă și incontestabilă a domeniilor din jurul Vienei pînă în Tirol („innere Lande”) și stăpînirea anterioară în timp, fragmentară în spațiu și contestată a domeniilor de la vest de Tirol („vordere Lande”). Cuvîntul Vorderösterreich a fost creat de oameni din administrația Casei de Habsburg într-o epocă în care Austria nu însemna ceea ce înseamnă pentru noi, astăzi, în română, ci însemna Österreich, adică „domeniul de est al monarhului”, un fief solid, spre deosebire de „domeniile anterioare” deja pierdute sau foarte vulnerabile. Cuvîntul Vorder din Vorderösterreich face deci referire atît la o dimensiune cronologică a posesiunilor Habsburgilor (ca Mijlociu din Regatul Mijlociu Egiptean), cît și la o dimensiune spațială ambiguă și fluctuantă văzută exclusiv din perspectiva omului care stă la Viena (ca Mijlociu din Orientul Mijlociu), dar nu se referă la caracteristicile geografice ale unui anumit spațiu (ca Niederösterreich). Pentru detalii sumare, accesați linkul acesta. Dacă vreți să intrați mai adînc în subiect, vedeți aici. Prin urmare, Vorderösterreich poate fi tradus ca Austria anterioară — se subînțelege „anterioară strămutării Habsburgilor la Viena”. Însă cum nu toată lumea are informația istorică necesară captării unor astfel de finețuri, numele Austria anterioară trebuie explicat atît pentru români, francezi etc., cît și pentru nemți. Pe de altă parte, nu toată lumea vorbește în viața de zi cu zi despre Austria anterioară nici la noi, nici în Elveția, în Alsacia sau în Baden-Württemberg, iar cei care vorbesc, în general știu despre ce vorbesc, nu se încurcă în subînțelesuri și folosesc un registru al limbii care numai colocvial nu se poate numi (cam așa cum se întîmplă și cu Numidia Orientalis / Occidentalis).

@ Victor Blacus:

* În cazul Mittelgebirge, ținînd cont de contextul în care apare cuvîntul, trebuie făcută diferența între funcția de concept și funcția de nume propriu. Deosebirea dintre cele două este foarte clar marcată în introducerea articolului de:Mittelgebirge. În cazul în care avem de-a face cu valoarea de concept, de exemplu în cadrul unei clasificări a diverselor tipuri de munți, îl traducem prin munți mijlocii (substantiv comun în limba română) și îi dăm cel puțin definiția de dicționar: munți care au cel mai adesea coamele rotunjite și o diferență de nivel de mai puțin de 1000 de metri între vale și vîrf. În cazul în care avem de-a face cu un nume propriu, cum ar fi de:Tiroler Mittelgebirge, trebuie să urmăm modelul Cernavodă sau Bistrița. Așa cum nu spunem în română „am trecut podul de la Apă Neagră” sau „am vizitat biserica din Repedea”, tot așa nu avem motive să traducem „Munții Mijlocii ai Tirolului”. În limba vorbită vom spune Munții Mittelgebirge din Tirol (substantiv propriu în română), iar în Wikipedia titlul articolului ar trebui să fie Munții Mittelgebirge (Tirol). Spre deosebire de articolul de:Mittelgebirge care tratează conceptul de munte mijlociu, prezintă exemple de munți mijlocii din mai toată Europa (Ungaria, Italia, Franța etc.) și abia la sfîrșit conține o listă a diverșilor munți mijlocii din Germania, articolul Munții Mittelgebirge a preluat pur și simplu lista munților mijlocii din Germania și induce în eroare cititorul prin fraza din capul listei, făcîndu-l să creadă că în Germania ar fi un lanț muntos numit Munții Mittelgebirge care cuprinde toți munții din listă. Curios este că cei care au tradus fragmente din de:Mittelgebirge în engleză, croată, italiană, norvegiană, slovenă și suedeză (mai toate articole de 2 fraze), au făcut aceeași greșeală ca „traducătorul” în română. Corecte sînt însă legăturile spre fr:Moyenne montagne și nl:Middelgebergte care, ca articolul în germană, tratează despre conceptul de „munte mijlociu”. de:Mittelgebirge face parte dintr-o serie de articole pe teme de geomorfologie, împreună cu de:Hochgebirge. Însă în acest ultim caz, probabil și datorită imaginilor grăitoare, cei care au făcut legături cu articole în alte limbi nu au mai căzut în păcatul rușinos al celorlalți. În fine, în ce privește Wikipedia în română sînt acum două opțiuni: fie schimbați titlul articolului în Lista munților mijlocii din Germania și lăsați corpul articolului așa cum este (mai puțin fraza buclucașă), fie schimbați titlul articolului în Munți mijlocii și îmbogățiți corpul cu informații (caz în care acest articol ar face parte din aceeași serie cu Munți înalți și Munți scunzi din categoria „Geomorfologie”).

* În privința lui Vorpommern, putem urma modelul Bucovina de Nord sau Timorul de Est. În toate cele trei cazuri avem de-a face cu toponime noi (sau toponime vechi dar cu sensuri noi), alese în mod convențional în urma unor evenimente politice relativ recente. Noile toponime au reflectat situarea noilor teritorii de o parte sau alta a graniței nou-apărute într-o veche regiune cu un vechi nume. Aceste noi toponime au fost croite (în română și în alte cîteva limbi) după modelul denumirilor pragmatice date de anglo-saxoni unor noi regiuni administrative delimitate de granițe nou-apărute în urma unor evenimente politice în perioada marilor expansiuni coloniale — vezi Carolina de Nord, Insula de Sud, Teritoriile de Nordvest etc. În mod clar, toponimele construite pe schema X de Vest au intrat în norma limbii române și le-am adoptat cu mult mai ușor decît pe cele de tipul X Occidental sau de tip X anterior / X interior. Așa se face că pentru imensa majoritate a toponimelor de tipul X de Vest nu avem denumiri alternative: nimeni nu spune Bucovina Septentrională, iar toponimul Pomerania Anterioară e atît de singular și de stingher în sistemul toponimelor limbii române, încît ne derutează și ne deranjează. Din acest motiv, traducerea mot-à-mot a lui Vorpommern e greșită. Mai clar: majoritatea vorbitorilor de română înțeleg cuvintele din sintagmele Bucovina Septentrională și Pomerania Anterioară, sistemul gramatical al limbii noastre ne permite să facem astfel de construcții, însă cum ele nu au intrat în norma de utilizare a limbii române, aceste construcții ne zgîrie urechea. „Sistemul limbii” e ceea ce gramatical e posibil într-o limbă (dar nu neapărat și folosit / făcut / vorbit de locutorii acelei limbi), iar „norma de utilizare a limbii” e ceea ce e folosit în mod obișnuit de către vorbitorii unei limbi, uneori chiar și în afara limitele sistemului respectivei limbi. (Pentru a nu o lungi prea mult cu ce e „sistemul limbii” și ce e „norma de utilizare a limbii” îi trimit pe cei interesați la studiul Sistem, normă și vorbire a lui Eugen Coșeriu din volumul “Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii”, Editura Enciclopedică, București, 2004). Deci Vorpommern poate fi tradus prin Pomerania de Vest pentru că în norma limbii române avem atît toponimul Pomerania, cît și tipul de structură toponimică X de Vest. În schimb, NU vom traduce niciodată de:Vorarlberg sau pl:Przyamurze / ru:Приамурье prin „Arlbergul Anterior” / „Înainte-de-Arlberg” / „Antearlberg” respectiv prin „Lîngă-Amur” pentru că nici în sistemul și nici în norma limbii române nu avem structuri toponimice de tipul „X Anterior” / „Înainte-de-X” / „Ante-X” respectiv „Lîngă-X”. În aceste cazuri vom pătra toponimele din limbile originale, transliterîndu-le atunci cînd e nevoie (în cazul lui „Priamurîie” putem și să ne conformăm convenției internaționale numind regiunea „Manciuria Exterioară” avînd în vedere că deja am adoptat „Mongolia Interioară / Exterioară” și că, în cazul acestor toponime folosite la scară internațională, trebuie explicat contextul politic în care au apărut pentru a le face înțelese). 31.5.59.64 (discuție) 6 martie 2016 23:24 (EET)

Cred că v-am înțeles „manifestul” onomasiologic. Mi-au rămas totuși neclare unele linii de demarcație pe care le trasați în utilizarea diferitelor registre ale limbii:

1. De ce considerați că Wikipedia ar trebui să urmeze în această chestiune registrul colocvial mai degrabă decât registrele mai elevate? În general, încercăm să urmăm stilul academic și terminologia lucrărilor de specialitate.
2. De ce ar fi obligați specialiștii să aplice denumirilor geografice străine schemele generative folosite în toponimia locală, evitând formațiile neologice sinonime, perfect valide și acceptabile în alte domenii? Acestea din urmă ar putea avea rolul de a sublinia tocmai faptul că este vorba de toponime din alte limbi și nu de denumiri neaoșe românești, ca Bolintinul din Deal și Bolintinul din Vale, Coțofenii din Față și Coțofenii din Dos.
3. E greu de stabilit când anume o denumire administrativă este pur convențională și când corespunde unei regiuni „organice”, cu „nume propriu” bazat pe caracteristici geografice, socio-culturale, politice sau istorice comune. Din exemplele discutate mai sus rezultă clar această dificultate. Deși v-ați pronunțat în favoarea unei soluții sistematice, în cele din urmă analiza trebuie făcută de la caz la caz.
4. Mi se pare exagerată ideea că modul în care sunt redate în limba română toponimele străine ar putea periclita în vreun fel schemele generative tradiționale din toponimia locală sau „puritatea” acesteia. --Pafsanias (discuție) 7 martie 2016 12:22 (EET)

Pentru anonimul care a deschis această discuție interminabilă: se pare că nu ați înțeles scopul principal al acestui proiect, „acela de a crea o enciclopedie alcătuită numai din informații deja publicate și acceptate de lumea științifică” (conform politicii oficiale [[politică oficială WP:NU#FCO). Așa cum am afirmat și la începutul acestei discuții, „ar trebui verificat, de la caz la caz, numele care apare în sursele de încredere din limba română: monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase”. Am observat că v-ați creat ieri un cont de utilizator (Traducatorul), deci peste trei zile aveți dreptul de a efectua redenumiri de pagini. Dacă există surse de încredere pentru numele Austria de Sus, introduceți în articol referințe spre aceste surse și puteți redenumi liniștit articolul - teoretic nu se va opune nimeni, deoarece nici numele actual al articolului nu este susținut cu surse de nici un fel (IMHO, în situația actuală articolul ar trebui să se numească Oberösterreich). Dacă nu există astfel de surse, nu este însă corect să redenumiți articolul doar pe baza considerentelor dvs. referitoare la toponimică, chiar dacă sunt pertinente (vedeți și politica oficială WP:FCO). --Bătrânul (discuție) 8 martie 2016 06:55 (EET)

P.S. Sper să nu mai apară și alți utilizatori care ar putea propune redenumiri ca Austria Suspusă (pentru Oberösterreich) și Austria Josnică (pentru Niederösterreich). Sau „traducerea” titlului Salzburg prin Târgu Sărat (pentru a se înfrăți cu Râmnicu Sărat și cu Târgu Ocna)...--:) --Bătrânul (discuție) 8 martie 2016 07:03 (EET)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Am căutat surse de încredere pentru denumirile Austria de Sus și Austria de Jos, propuse de anonim, dar nu am găsit nimic. În schimb, am găsit în cartea Mircea Malița (coordonator), Statele lumii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, la secțiunea diviziuni administrative (Bundesländer), pag. 53: Austria Superioară și Austria Inferioară. Nu cred că autorii lucrării enciclopedice respective (din colectivul de redactori au mai făcut parte Horia C. Matei, Silviu Neguț, Ion Nicolae și Nicolae Șteflea) au fost influențați de „Wikipedia românească”... aceasta nu exista în 1985, iar stricto sensu nu există nici în prezent (unii mai confundă Wikipedia în limba română cu „Wikipedia românească”). --Bătrânul (discuție) 9 martie 2016 17:50 (EET)

Propunere "echilibrată": „Austria Superioară de Jos” și „Austria Inferioară de Sus”.... Nu râdeți, că se supără anonimul! --Miehs (discuție) 9 martie 2016 18:37 (EET)

[Off-topic dar nu tocmai – și nu e glumă] Eram încă un puști, dar deja infectat cu virusul fizicii, când am descoperit într-o revistă (a Academiei ?) un articol (de Gheorghe Atanasiu ?) despre un înaintaș al fizicii românești (cine ?) care, neavând la dispoziție o terminologie în limba română, a fost nevoit creeze una. Astfel au apărut termenii neaoși răpegiune (viteză) și pripeală (accelerație). Dar cel mai mult mi-a plăcut când vorbea despre linți bulbucate (lentile convexe) și linți găvănate (lentile concave). Era o terminologie întreagă, dar mai mult nu îmi amintesc; dacă cineva găsește sursa, rog să mă anunțe. -- Victor Blacus (discuție) 9 martie 2016 20:03 (EET)

Teodor Stamati - Primul fizician moldovean, 1849. --Turbojet 9 martie 2016 20:46 (EET)

Mii de mulțumiri! Acum mi-am amintit și numele Teodor Stamati. Memoria m-a ajutat la linți, dar trebuie să corectez repegiune și pripire. Ar trebui dezvoltat articolul. -- Victor Blacus (discuție) 9 martie 2016 20:59 (EET)

@ Pafsanias:

1. & 2. Cuvintele inferior / superior nu sînt mai „elevate” decît jos / sus și nu aduc nici un fel de plusvaloare academică prin simpla lor apariție într-un text. Stilul academic nu trebuie să schimbe valoarea de adevăr a informației de transmis. Or tocmai această valoare este afectată traducînd nieder / bas / low / basso / dolny etc. prin inferior în loc de jos, deoarece există o diferență de sens între inferior și jos, adică inferior = mai jos. Dacă denumirile Niederösterreich sau Basse-Normandie nu vi se par suficient de elevate, ar trebui să așteptați să și le „eleveze” mai întîi nemții și francezii, nu să le „eleveze” traducătorii în română. N-am spus niciodată să folosiți un limbaj colocvial în Wikipedia, ci să folosiți justa măsură. Or justa măsură implică o traducere corectă. Cum îi spuneam și lui @ Asybaris: Avem de-a face înainte de toate cu o problemă de traducere. În română, ca în alte limbi, inferior / superior sînt la gradul comparativ, în vreme ce nieder din Niederösterreich sau basse din Basse-Normandie sînt la gradul pozitiv. Pentru ca traducerile Austria Inferioară, Normandia Inferioară etc. să fie posibile, ar fi trebuit să avem în germană Niedererösterreich, iar în franceză Plus-Basse-Normandie. Chiar dacă, prin absurd, am fi avut așa ceva în limbile respective, traducerea prin Austria Inferioară, Normandia Inferioară tot nefericită ar fi fost pentru că nu ar fi respectat norma toponimică a limbii române.

3. După toate exemplele și cazurile particulare discutate foarte disparat mai sus și în Discuție:Austria Superioară, îmi dau seama că trebuie să fiu mai clar apropo de acel „sistematic” pe care l-am pomenit din capul locului. Toponimele străine se împart în două mari categorii: A. toponime care nu se traduc și B. toponime care se traduc. Discuția noastră a pornit de la un caz particular al categoriei B. (cum se traduce tipul de toponim străin care indică prezența geografica a obiectului în funcție de altitudinea terenului și de prezența apropiată a unui alt obiect cu același nume topic propriu-zis), s-a extins la alte sub-categorii ale categoriei B. și nu a atins decît incidental, fugitiv și vag deosebirea categorică dintre A. și B. Diferența dintre A. și B. e făcută de tradiția circulației toponimului străin în cultura română. Aceste distincții nu sînt rodul unei cercetări originale (de care am fost acuzat în cîteva rînduri de diverși participanți la discuție), ci sînt un lucru ferm stabilit în lingvistica românească — vedeți de exemplu Alexandru Graur, Nume de Locuri, București: Editura Științifică, 1972, passim (p. 32, 36, 39 etc.) pentru problema traducerii toponimelor străine, respectiv Vasile Frățilă, Studii de toponimie și dialectologie, Timișoara: Excelsior Art, 2002 și Iorgu Iordan, Toponimia românească, București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963 pentru clasificarea structurală a toponimelor românești.

A. Categoria numelor niciodată traduse în română este de departe categoria care conține covîrșitoarea majoritate a toponimelor folosite vreodată în lume și care, din varii motive (istorice, culturale etc.), au intrat foarte tîrziu și doar sporadic în cățile, în mass-media și în tradiția orală a istorisirilor care ne-au modelat cultura. Această categorie se împarte în două subcategorii:

A.1. Aceea a numelor care pot fi traduse mot-à-mot și fidel în română potrivit normei structurale a toponimelor din limba noastră (dar NU se traduc niciodată). Această subcategorie se împarte în trei ramuri:

A.1.1. A numelor nealterate și scrise în grafia originală (sau în transcrierea latină a grafiei originale): Waldviertel, Minas Gerais, Highland, Belarus, Świętokrzyskie, Pomorze Zachodnie etc.

A.1.2. A numelor alterate și adaptate la grafia noastră: Norvegia, Islanda, Malorusia, Malopolska etc.

A.1.3. A numelor doar parțial traduse: Noua Zeelandă, Munții Mittelgebirge (Tirol) etc.

A.2. Aceea a numelor care pot fi traduse doar prin perifrază (dar NU se traduc niciodată). Această subcategorie se împarte în două ramuri:

A.2.1. A numelor nealterate și scrise în grafia originală (sau în transcrierea latină a grafiei originale): Vorarlberg, Vorderpfalz, Przyamurze / Приамурье etc.

A.2.2. A numelor alterate și adaptate la grafia noastră: Podolia, Pomerania, Maroc etc.

B. Toate elementele acestei categorii sînt excepții ale categoriei A., în sensul în care au intrat și s-au impus în cultura noastră sub o formă tradusă, respectînd morfologia, sintaxa și norma de utilizare a limbii române. (Mai clar: toponimele străine care nu au intrat deja în cultura noastră sub o formă tradusă, respectînd morfologia, sintaxa și norma de utilizare a limbii române, NU se traduc chiar dacă traducerea lor mot-à-mot este posibilă.) Categoria B se împarte în două subcategorii:

B.1. Toponime care au fost construite în limba originală fie de către specialiști în diverse domenii, din motive ce țin strict de specificul muncii în respectivele domenii, fie de autoritățile unei entități politice nou sau recent înființate, din motive ce țin strict de împărțirea administrativă a teritoriului. În general, atît momentul apariției acestor toponime, cît și creatorii lor se cunosc cu exactitate. Traducerea acestor toponime, construite cel mai adesea pe o normă diferită de aceea a toponimiei românești, s-a făcut în limba română corect și fidel din punct de vedere gramatical și semantic, respectînd norma de utilizare a limbii noastre, dar neurmînd vreun model toponimic românesc. Aceste toponime au intrat în cultura noastră prin portița îngustă a unui domeniu specializat al culturii înalte (politică, istorie etc.) și pentru o lungă perioadă de timp au fost folosite exclusiv sau cu predilecție de oameni care activau în respectivul domeniu. În traducerea acestor toponime s-a păstrat dimensiunea culturală, istorică și stilistică a toponimului din limba de origine. În funcție de domeniul prin care au intrat în cultura noastră, această subcategorie se împarte în două ramuri principale:

B.1.1. Toponime cu conotație politică: Statele Unite ale Americii, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord etc. (De remarcat că aceste denumiri oficiale se folosesc în diplomație, politică, lucrări academice etc., dar nu se folosesc în vorbirea cotidiană. În vorbire folosim denumiri alternative, adesea greșite / inexacte, construite pe toponime anterioare înființării noii entități politice: America, Rusia, Anglia etc.) În această ramură intră și toponimele de genul Pomerania de Vest, Carolina de Sud, Timorul de Est, Bucovina de Nord, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu, Mongolia Interioară, Sahara Occidentală etc. (De remarcat că, din lipsă de denumiri alternative, aceste toponime au intrat și în vorbirea cotidiană.) În mass-media apar atît denumirile oficiale, traduse corect, cît și denumirile din vorbirea cotidiană.

B.1.2. Toponime cu conotație academică: Germania Inferioară (mă mir că nu ați tradus Germania Inferior prin Germania Inferioară în condițiile în care în istoriografia românească termenul tradus s-a impus de multă vreme și era preferat de specialiști precum Eugen Cizek sau Nicolae Iorga), Moesia Superioară, Numidia Orientală, Austria Anterioară, Africa Australă etc. În general, aceste toponime nu se referă la regiuni ai căror locuitori să le fi numit vreodată în acest fel și să le fi transmis numele din generație în generație pînă în momentul de față. Spre deosebire de toate celelalte toponime, acestea nu sînt folosite în contexte ce țin de viața de zi cu zi.

B.2. Toponime care au apărut în limba originală în timpuri istorice, care au fost transmise de locuitorii respectivelor regiuni din generație în generație în primul rînd pe cale orală și abia în mod secundar pe cale scrisă, și ai căror creatori sau momente de apariție nu pot fi precizate (în cel mai bun caz se cunoaște doar cel mai vechi document care atestă folosirea unui anumit toponim într-o anumită regiune). Traducerea acestor toponime în limba română se face nu doar corect și fidel din punct de vedere gramatical și semantic, ci și urmînd modelul structurilor toponimice românești. Aceste toponime au intrat în cultura noastră nu doar pe calea culturii înalte (prin cărți), ci și pe aceea a culturii populare. (Adică țăranii și tîrgoveții care nu știau carte dar vorbeau două limbi, adesea traduceau corect și fidel toponimele dintr-o limbă în alta. Așa se face că în Ardeal avem o congruență perfectă între toponimele românești construite cu de Jos și corespondentele lor ungurești / săsești construite cu Alsó / Nidder: Pianu de Jos = Alsópián, Ideciu de Jos = Alsóidecs = Nidder-Aidesch, Arpașu de Jos = Alsóárpás = Unterarpasch etc. Datorită acelorași oameni neștiutori de carte din vremuri vechi avem și adaptări românești ale unor toponime din zone în care nu au locuit niciodată vorbitori de română, cum ar fi Seghedin, Muncaci, Liov etc.). Spre deosebire de toponimele din B.1., aceste toponime sînt folosite nu doar în situații speciale de categorii aparte de vorbitori, ci sînt folosite în toate situațiile de către toate categoriile socio-profesionale de vorbitori de română. Și în traducerea acestor toponime s-a păstrat dimensiunea culturală, istorică și stilistică a toponimului din limba de origine (a nu traduce stîlcit un nume ține și de respectul pe care-l ai față de cel care poartă acel nume). În fine, această subcategorie se împarte în mai multe ramuri (nu o să le ilustrez pe toate) în funcție de structura gramaticală a toponimelor românești care a servit drept model de traducere:

B.2.1. Substantiv în nominativ + substantiv în dativ: Țara Galilor tradus corect și fidel din franțuzescul Pays des Galles după modelul Țara Moților, Piatra Craiului, Gura Râului, Valea Stânei etc.

B.2.2. Substantiv + adjectiv: Pădurea Neagră, Munții Stâncoși, Marea Galbenă etc. traduse după modelul Valea Seacă, Ocnele Mari, Baia Mare, Pădurea Neagră, Bihor, Marea Neagră etc.

B.2.3. Substantiv + prepoziție + adverb: Țările de Jos, Austria de Jos etc. traduse după modelul Țara de Jos, Pianu de Jos, Cuhureștii de Jos etc.

Cînd am spus că traducerea toponimelor străine din Wikipedia românească are o soluție sistematică, m-am referit la acest sistem. Prin urmare analiza de la caz la caz nu se face în cazul toponimelor din aceeași ramură a aceleiași subcategorii (nu analizați de la caz la caz pentru a alege între Austria Inferioară și Austria de Jos). În cazul acelor toponime care pot fi traduse mot-à-mot, analiza trebuie să vizeze încadrarea toponimului străin în categoria A. sau B. De exemplu, Baja California NU se traduce în română. În mod similar, majoritatea toponimelor poloneze, chiar dacă pot fi traduse mot-à-mot, NU se traduc pentru că în cultura noastră ele nu au o tradiție a circulației sub o formă tradusă. Nu am propus inițial schimbarea unei întregi alte serii de toponime poloneze (Pomerania Occidentală, Polonia Mică, Voievodatul Sfintei Cruci etc.) și rusești (Rusia Mică etc.) pentru că aceste greșeli mi se par mai puțin nocive, neavînd potențial de stîlcire a propriei noastre limbi. Însă dacă tot am ajuns în acest punct, vă invit acum să respectați norma de utilizare a limbii române și să lăsați toponimele slave în forma lor originală. De regulă, toponimele slave din țările vecine nu se traduc, așa cum nu traducem nici multitudinea de toponime de origine slavă de la noi (Cernavodă, Slobozia, Prahova, Dâmbovița, Deveselu, Gorj, Dolj etc. etc. etc.)

4. Nu este vorba de „puritate”, ci de obiceiul omenesc de a copia felul de a se îmbrăca / de a mânca / de a vorbi al celui pe care îl considerăm „mai elevat”. În măsura în care mulți oameni fără repere culturale solide, dar înarmați cu smartphone și avînd bine înrădăcinat obiceiul search-ului pe net, au tendința de a lua Wikipedia drept sursă autoritară, părerea dumneavoastră are șanse bune de a fi contrazisă de realitate: orășeanul leneș care nu știe să traducă se va lua după Wikipedia, iar fiul țăranului care știe și mai puține se va lua după orășean. Așa a făcut lumea dintotdeauna. Iar cum în momentul de față, dintre cei care se exprimă pe net pe un anume subiect, cei care nu știu traduce sînt de trei ori mai numeroși decît cei care știu, mă tem că unii dintre noi vor apuca să vadă cum părerea dumneavoastră va fi contrazisă de realitate.

@ Bătrânul:

Vă asigur că am „înțeles scopul principal al acestui proiect” și sper că în cele din urmă și dumneavoastră vă veți da seama că știu ce înseamnă „informații deja publicate și acceptate de lumea științifică”. În schimb, nu am fost și nu sînt de acord cu ce ați afirmat dumneavoastră la începutul acestei discuții. În nici un caz alegerea între Austria Inferioară și Austria de Jos nu trebuie făcută verificînd „de la caz la caz, numele care apare în sursele de încredere din limba română: monografii, lucrări de specialitate, dicționare, enciclopedii, atlase.” Alegerea nu trebuie făcută în funcție de criteriul pur cantitativ al apariției termenilor Austria Inferioară și Austria de Jos într-o monografie sau alta. Acest criteriu este pe atît de greșit pe cît ar fi cel al aplicării principiului democratic în scrierea Wikipediei (vă mulțumesc pentru link). Alegerea între X Inferior și X de Jos trebuie să aibă caracter sistematic și trebuie făcută în funcție de un raționament bazat pe „informații deja publicate și acceptate de lumea științifică.” În momentul în care un participant la proiectul Wikipedia trebuie să aleagă între mai multe surse de încredere, respectivul om face o interpretare a acelor surse. Cum altfel să aleagă între „Austria de Jos” din această sursă și „Austria Inferioară” din această sursă? Orice alegere ar face (inclusiv aceea de a nu alege), interpretează de facto ambele surse. De interpretare nu putem scăpa: din momentul în care deschidem gura, deja dăm un sens acelui lucru pentru care am făcut efortul de a deschide gura. Acest adevăr e ilustrat copios de chiar pagina Wikipedia:Cafenea.

În lunga discuție de mai sus eu v-am explicat raționamentul pe baza căruia am făcut propunerile de redenumiri și pe baza căruia se face traducerea toponimelor străine. Mi-am construit acest raționament nu doar pe cunoașterea practică a celor opt limbi pe care le vorbesc și a celor alte șapte-opt limbi pe care le înțeleg / citesc, ci și pe cunoștințele teoretice acumulate din bibliografia de lingvistică și de traductologie pe care am citit-o din interes profesional. Din această bibliografie am selectat mai jos cîteva titluri esențiale pentru discuția noastră. Toate cele bune! Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 00:05 (EET)

Surse

În privința felului în care vorbim, scriem și traducem în limba română, singura autoritate normativă este Academia Română care, prin intermediul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, publică periodic un Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație. Spre deosebire de acest Îndreptar, celelalte cărți de specialitate publicate în și despre limba română, oricît de prestigios ar fi autorul lor, nu au autoritate normativă.

• În Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație apărut la București: Univers enciclopedic, 1995, capitolul „VI. Scrierea și pronunțarea numelor proprii străine” reglementează problema discutată aici: „Numele proprii străine se folosesc cu ortografia limbilor respective, atunci când acestea folosesc alfabetul latin: Bordeaux, München […] etc. și se pronunță ca în limba din care provin” (p. 38-39). La această regulă sînt făcute trei note, dintre care pe noi ne interesează „Nota 2. Unele nume proprii străine care au intrat de mai multă vreme în cultura noastră se scriu cu grafia tradiționala: Londra, Moscova, Praga, Varșovia, Viena etc. (nu London, Moskva, Praha, Warszawa, Wien etc.). Se admite scrierea acestor nume cu grafia originară numai în lucrări de specialitate (în indicații bibliografice, hărți, în studii de limbă etc.)” (p. 39).
• Regula din Îndreptar este prea lapidară pentru a lămuri toată varietatea cazurilor menționate de Alexandru Graur (în Nume de Locuri, București: Editura Științifică, 1972, p. 32, 36, 39 etc.) în care toponimele străine se traduc sau se adaptează la limba română. În același timp, este foarte clar că toponimele traduse trebuie să respecte norma limbii române.
• Pentru a găsi norma toponimelor din limba română, este indicat să deschidem cele două lucrări pe care Iorgu Iordan le-a consacrat subiectului: lucrarea de pionierat Rumänische Toponomastik, Bonn und Leipzig: Kurt Schroeder Verlag, 1924 și monumentala Toponimia românească, București: Editura Academiei Republicii Populare Române, 1963 (cea mai complexă și mai completă lucrare dedicată pînă acum toponimiei în literatura de specialitate de la noi).
  • Deși Rumänische Toponomastik a apărut abia în 1924, Iordan își terminase cercetarea în 1918. Prin urmare cartea se referă exclusiv la toponomia Vechiului Regat. Între paginile 42-45 ale acestei cărți, Iordan dă o listă a toponimelor care arată situarea obiectului în funcție de altitudine și de poziția apropiată a unui alt obiect cu același nume topic. Toate numele din listă sînt construite pe structura X de Jos, respectiv X din Vale. Nu apare nici un neologism și nici o construcție savantă de tipul X Inferior în lista de nume. Analiza unor serii de toponime de tipul „Bolintinul din Deal, Bolintinul de Mijloc, Bolintinul din Vale,” respectiv „Greci de Sus, Greci de Mijloc, Greci de Jos” îi permite să concluzioneze: „Dacă există mai mult de două sate apropiate care poartă același nume, apare un al treilea cuvînt, în speță de mijloc, pe care îl întîlnim lîngă de jos, de sus și din vale, din deal, ceea ce dovedește și mai clar sinonimitatea ultimelor două grupuri de cuvinte” (p. 42; traducerea îmi aparține). Din lista și din observațiile lui Iordan reiese că în cazul toponimelor care indică prezenta geografică a obiectului dupa altitudinea terenului și după existența apropiată a unui alt obiect cu același nume, norma este dată de structura substantiv + prepoziție + adverb și de structura substantiv + prepoziție + substantiv.
  • Toponimia românească, prezintă informații cu mult mai bogate și analize mai aprofundate. Interesant pentru noi este faptul că, iată, aproape o jumătate de secol după terminarea primului studiu, Iordan găsește și toponime care să cuprindă neologisme. Dar nu găsește prea multe: doar 8 nume construite pe modelul X de Est (Băteasca de Est și Băteasca de Vest la Pitești, Dealul de Est și Dealul de Vest la Carei, Devcea-Est, Devcea-Nord, Devcea-Vest și Devcea-Sud la Medgidia) despre care savantul zice că „provin de la oficialitate sau de la vreun cărturar local care va fi fost însuși proprietarul moșiei.” (p. 135-136) [Aceste toponime cu neologisme nu par să mai existe în zilele noastre.] Și mai interesante sînt observațiile pe care le face despre problema care ne interesează în mod direct: „După cum autoritățile (și oamenii culți) prefera neologismele est, vest etc. pentru rasarit, apus etc., tot așa determinativele jos și sus sînt înlocuite uneori, în limbaj oficial, prin inferior și superior. Daca nu mă înșel, faptul acesta se petrece numai în provinciile noi, unde ar putea data, în parte, de-abia de la Unire încoace. De ex. Băuțarul Inferior și Băuțarul Superior (Caransebeș), Bodogaia Inferioară, Cernatul Inferior și Cernatul Superior, Doboli Inferior, Teliucul Inferior și Teliucul Superior (oș. Hunedoara), apoi Veneția Inferioară și Veneția Superioară, care apar însă și cu aspectele 'populare' Veneția de Jos și Veneția de Sus.” (p. 137-138) Într-o notă de subsol la acest paragraf, Iordan continuă: „De adăugat Lăpugiul Inferior și Lăpugiul Superior (Ilia, Hunedoara), Nădăștia Inferioară și Nădăștia Superioara (Hunedoara), Silvașul Inferior și Silvașul Superior, Sălașul Inferior și Sălașul Superior (Hațeg), după Indicat. și ISt, unde se dau și aspectele 'populare', considerate ca numiri oficiale. Constat ulterior existența încă a unui neologism de acest fel, și anume mediu, ca sinonim al lui de mijloc: Aita Medie, alaturi de Aita Mare și Aita Seacă (Sfîntu Gheorghe). În bună limbă românească, mediu nu poate fi identic cu de mijloc, și totuși ISt. și Indicat. și-au însușit acest termen, care n-ar fi trebuit să meargă nici înainte de 1918, cînd se știa mai puțin bine românește de către unii intelectuali ardeleni.” (p. 138) [ISt. și Indicat. sînt cele două surse de date pe care Iorgu Iordan le-a folosit în cercetarea sa. Indicat. = Indicatorul alfabetic al localităților din R.P.R., Bucuresti, 1956 iar ISt. = Indicatorul Statistic al satelor și unităților administrative din România, București, 1932.] Pentru chestiunea care ne interesează pe noi este mai puțin important faptul că mai toate localitățile inferioare și superioare găsite de Iordan sînt grupate în zonele Covasna, Brașov și Hunedoara, ceea ce ar putea însemna că, în contextul românizării toponimelor din Ardeal, vreun slujbaș zelos de-al statului nostru detașat în fiecare din aceste zone va fi profitat de ocazie nu doar să-i românizeze pe ardeleni, ci să-i și eleveze. Mai important este să observăm acum, o jumătate de secol după publicarea cărții, că ironiile lui Iordan la adresa „oamenilor culți” și a „autorităților” nu au fost tocmai greșit țintite: din toate localitățile inferioare și superioare pomenite mai sus, doar Băuțarul Inferior, Băuțarul Superior, Teliucul Inferior, Teliucul Superior și Aita Medie nu au revenit la vechile nume, cu de Jos și de Sus. Tot important pentru găsirea normei toponimice este să comparăm numărul acestor toponime construite pe structura X inferior (și insuccesul lor istoric) cu lista toponimelor construite pe structura X de Jos, respectiv X din Vale ( substantiv + prepoziție + adverb, respectiv substantiv + prepoziție + substantiv), listă care se întinde de la pagina 140 la pagina 151 și are în jur de 45 de toponime pe pagină.
• Folositoare pentru stabilirea normei structurale a toponimelor care indică existența apropiată a unui alt obiect geografic cu același nume este și o carte a lui Vasile Frățilă, Studii de toponimie și dialectologie, Timișoara: Excelsior Art, 2002. Două detalii importante apar din analiza exemplelor de toponime construite pe structura substantiv + adjectiv (ex.: Zapodea Mare): 1. adjectivul este întotdeauna la gradul pozitiv, niciodată la comparativ; 2. în cartea lui Frățilă am găsit singurul exemplu de toponim care să aibă Mijlociu (ca Franconia Mijlocie) în compoziție. Numai că similitudinea se oprește aici: Zapodea Mijlocie nu apare într-o serie de toponime care să indice prezența geografică a obiectului dupa altitudinea terenului, ci apare în seria Zapodea Mare, Zapodea Mijlocie, Zapodea Mică. Așdar pentru a putea avea Franconia Mijlocie în limba română, ar trebui să avem o serie cu Franconia Mare și Franconia Mică...
• Pe lîngă ce am scris mai sus, alte detalii despre cum se traduce dintr-o limbă străină veți putea găsi într-o formă mai tehnică și mai seacă în orice tratat de traductologie serios, de exemplu în Roger T. Bell, Teoria și practica traducerii, Iași: Polirom, 2000.
• În fine, pentru o mai ușoară parcurgere a bibliografiei și pentru o mai bună înțelegere a argumentelor mele, cred că ar fi utile niscai cunoștințe de lingvistică pe care le puteți acumula citind Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, Cluj: Editura Echinox, 1999 și Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală , Iași: Polirom, 1998. Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 00:05 (EET)

@Traducatorul: Dacă „raționamentul” dumneavoastră ar fi publicat într-o revistă de specialitate, aș recomanda bucuros adoptarea și aplicarea sa sistematică pe proiectul nostru. Ar fi suficient ca specialiștii să se declare de acord cu el și să îl urmeze riguros în propriile lor texte... :) --Pafsanias (discuție) 10 martie 2016 13:46 (EET)

@Pafsanias::

În știință nu există unanimitate de opinie. Dacă ar exista, știința ar muri.

Pe de altă parte, există o diferență de seamă între „normă” și „vorbire”: din perspectiva individului, norma este abstractă și colectivă, pe cînd vorbirea este concretă și personală (pentru detalii, a se vedea Sistem, normă și vorbire în Eugen Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, București: Editura Enciclopedică, 2004). În vorbire, individul este liber să respecte sau nu norma. De exemplu, norma limbii române impune scrierea cu „sunt”, „nicio” și cu „â” în interiorul cuvîntului. În mod evident eu nu respect norma (din motive pe care nu le expun aici). Însă libertatea mea de „vorbire” are limite: dacă aș scrie în acest fel pe pagina principală a unui articol din Wikipedia, altcineva mi-ar corecta textul potrivit „normei”. Diferența dintre „normă” și „vorbire” e cu atît mai importantă în alegerea surselor pentru problema dezbătută aici, cu cît toponimele străine nu sînt folosite doar de lingviști sau de traducători oficiali, ci și de geografi, de istorici, de economiști, de specialiști în drept internațional etc. pentru care traducerea judicioasă și respectarea normei limbii române nu este o prioritate. Unii probabil nu cunosc norma, alții vor fi zicînd că e un moft și scriu / vorbesc care cum apucă, iar alții probabil nu vor să o respecte fiind mai atrași, vorba lui Iordan, de neologisme. Însă Wikipedia nu poate fi o vitrină a preferințelor personale, chiar dacă acele preferințe sînt ale unor specialiști în domenii ce au de-a face într-un fel sau altul cu toponimele străine. Wikipedia trebuie să respecte norma stabilită de Academia română. În măsura în care textul din Îndreptar este prea succint pentru problema dezbătută aici, cred că wikipediștii trebuie să-și construiască un raționament, bazat pe alte surse autoritare, care să soluționeze problema toponimelor străine în spiritul normei lapidare din Îndreptar. Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 15:54 (EET)

@Traducatorul: Wikipedia are o politică de verificabilitate, care spune explicit „verificabilitatea contează, și nu adevărul”. Aveți dreptate când spuneți „Wikipedia nu poate fi o vitrină a preferințelor personale”. Greșiți când spuneți „Wikipedia trebuie să respecte norma stabilită de Academia română”. Introduceți un cal troian când spuneți „wikipediștii trebuie să-și construiască un raționament, bazat pe alte surse autoritare”. Cine decide care sunt acele surse autoritare? Ele pot fi doar acele surse de încredere menționate în politici și îndrumări. Wikipedia trebuie să își aplice politicile (sau să le modifice, dar ăsta e lucru anevoios și de durată). Pe mine, unul, argumentarea dumneavoastră științifică m-a convins; rămâne de văzut cum o transpunem în practică, în cadrul politicilor existente. -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2016 16:35 (EET)

Nu am examinat sursele enumerate de dumneavoastră mai jos; nu am și nu voi găsi timp pentru un subiect care pentru mine nu e prioritar. Dacă ele sunt „surse de încredere”, în sensul Wikipediei, nu văd piedici în calea redenumirilor. -- Victor Blacus (discuție) 10 martie 2016 16:46 (EET)

Problema nu este absența surselor. Există surse (lucrări academice) pentru toate redenumirile pe care le-am propus. Problema este că trebuie ales între varianta „Austria de Jos” folosită de un istoric în această sursă și varianta „Austria Inferioară” folosită de un geograf în această sursă. Într-o situație asemănătoare se găsesc toate variantele pe care le-am propus spre redenumire. În acest caz, alegerea nu poate fi făcută pe baza unui argument de genul „Austria de Jos” se găsește de "x" ori într-un număr de "y" surse, în vreme ce „Austria Inferioară” se găsește de "m" ori într-un număr de "n" surse, deoarece există două mari obstacole. 1. Cine și cînd poate fi sigur că a parcurs toate sursele în care apar cele două variante? 2. Cum să departajezi între o sursă de secol 18 și una de secol 21? Acest ultim obstacol este cu atît mai dificil cu cît o seamă de toponime, în special din zona germană, au intrat în limba noastră în urmă cu două-trei veacuri (deci „au intrat de mai multă vreme în cultura noastră” cum zice Îndreptarul), dar nu au intrat neapărat prin intermediul unui om ca Samuil Micu; chiar dacă ar fi intrat prin cineva ca Samuil Micu, am avea o altă dificultate: avînd în vedere că standardele științei nu mai sînt aceleași, mai e Samuil Micu o sursă de încredere ca Bogdan Murgescu sau nu? Prin urmare, alegerea trebuie să fie sistematică și trebuie făcută în funcție de un raționament construit pe baza acelor surse care sînt autoritare și reglementează folosirea limbii române. Cum Wikipedia respectă norma ortografică a limbii române (textele fiind scrise cu â, sunt, nicio etc.), tot așa trebuie să respecte și normele privind toponimia. În opinia mea titlul ar trebui să fie Austria de Jos, prima frază ar trebui să fie „Austria de Jos (germană Niederösterreich, uneori tradus în română Austria Inferioară) este unul dintre statele federale din Austria,” iar corpul textului ar trebui să privilegieze varianta „Austria de Jos”.

Cîteva alte surse:

• „Austria de Jos” în Studia Universitatis Babeș-Bolyai: Series Historia, în Publicatiunile Fondului Vasilie Adamachi publicat de Academia Română în 1906, într-un număr recent din Monitorul oficial al României, în Analele Academiei Romane din 1914, într-un număr recent din Anuarul Institutului de istorie "A.D. Xenopol" etc.
• „Normandia de Jos” în Studii și cercetări lingvistice, într-un Dicționar de comandanți militari, într-o monografie dedicată lui Stendhal etc.
• „Saxonia de Jos” în Folclor și folcloristică, într-un tratat de Drept constituțional comparat, într-un Dicționar de literatură universală etc.
• „Silezia de Jos” în Studii: revistă de istorie a Academiei, în Dicționar enciclopedic român, în traducerea recentă a unei cărți de istorie etc.
• „Bavaria de Jos” în revista Comunicările Academiei Republicii Populare Române, într-un Anuarulu din 1895, într-un volum de documente istorice etc.
• „Franconia de Jos” în traducerea recentă a unei monografii, în Buletinul editat de Directiunea generală zootehnică si sanitară veterinară în 1928 (în care apar și alte traduceri de toponime germane: „Pfalzul de Sus”, „Franconia de Mijloc”, „Franconia de Sus”), etc.

Traducatorul (discuție) 10 martie 2016 14:43 (EET)

Discuție încheiată

Nu s-a realizat un consens în privința redenumirilor. Am revenit la status quo ante în paginile aflate în discuție. -- Victor Blacus (discuție) 1 mai 2016 19:03 (EEST)

Pitești

Bună Ziua, aș vrea să vă anunț că un utilizator anonim, cu mai multe adrese IP, modifică articolul Pitești, neconform normelor Wikipedia. Aș vrea ca cineva să repare aceste greșeli.... Format:Ut:Romanichthys Valsanicola 4 martie 2016 17:16 (EET)

Ultima modificare la articolul Pitești a fost efectuată la 12 februarie a.c.. În cele trei săptămâni scurse de atunci aveați tot timpul să corectați greșelile respective. Singurele „greșeli” pe care le-am remarcat țin de ortografie (anonimul scrie fără diacritice), fapt pentru care l-am atenționat. --Bătrânul (discuție) 4 martie 2016 17:27 (EET)

CitationBot si citarea periodicelor

Bună seara! As dori să semnalez aici o chestiune referitoare la afisarea referintelor citate din periodice, cum ar fi cele de la articolul proton. Ce modificări sunt necesare pentru a adapta CitationBot pe rowiki? Ce alte ajustări se pot face?--5.2.200.163 (discuție) 4 martie 2016 18:15 (EET)

Contactați-l pe en:User:Smith609 de la Wikipedia în engleză. El se ocupă de robot acolo și cunoaște probabil codul foarte bine. V-ar putea ajuta la ajustarea lui pentru alt proiect wiki. —Andrei^discuţie 6 martie 2016 17:52 (EET)

Multumesc de sugestie.--5.2.200.163 (discuție) 11 martie 2016 18:30 (EET)

Concurs de scriere

A murit? -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 00:37 (EET)

Da.--Strainu (دسستي‎)  5 martie 2016 02:48 (EET)

Dacă e cineva dispus să mă ajute (astfel încât să fim un număr imapar, deci minim 3), putem încerca organizarea unui concurs focalizat pe o temă dată cu durată de 6 + 1 luni (6 luni dedicate înscrierii și finalizării articolelor în forma în care intră în concurs și 1 lună dedicată îmbunătățirilor, punctărilor și analizei) cu subiect dedicat participării României/ ținuturilor românești/ etnicilor români la WWI (încerc să preiau o idee generală de a d-lui @Macreanu Iulian: și să o dezvolt la modul particular).

• Secțiuni minim 3: a) traduceri b) scriere și/sau completare articole noi la standardul de AB c) articole scrise de editori noi (rămâne de definit ce înseamnă un editor nou în sensul unui minim și respectiv maxim de experiență)
• Eventual și o secțiune de imagini cu aceeași temă, cu 2 subsecțiuni: a) Creație (hărți, animații, etc...) b) Foto

• Reguli cât mai simple --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 5 martie 2016 11:34 (EET) P.S. Scuze, mi-am adus aminte deabea acum revăzând niște date, că și @Silenzio76: vorbea despre tipul de concurs focalizat pe o temă dată.

@Strainu: Mulțumesc. Nu văzusem concluziile. -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 11:50 (EET)

INS oferă acces gratuit la publicațiile statistice

Nu am găsit o sursă mai bună pentru știre decât postarea lor pe Facebook. --Gutza _D^D+ 5 martie 2016 15:00 (EET)

P.S. Am descoperit în comentariile postării respective că pe coperta fiecărei publicații apare și o legătură către datele din publicație în format XLS. Apropo, știe cineva o traducere civilizată pentru „postare”? --Gutza _D^D+ 5 martie 2016 15:06 (EET)

Ar putea fi „afișare”? --Mishu⁵⁷ 5 martie 2016 15:50 (EET)

„Difuzare?” -- Victor Blacus (discuție) 5 martie 2016 19:32 (EET)

Cred că cel mai potrivit ar fi „publicat/publicare”. --Mishu⁵⁷ 6 martie 2016 12:14 (EET)

Intenția nu era să inventăm noi acum o traducere – speram să existe ceva inteligibil fără explicații, adică o traducere cât de cât consacrată. Nu mă văd folosind „afișarea de pe Facebook”, „difuzarea de pe blog” sau „publicarea de pe forum". În fine, dacă nu e, nu e. --Gutza _D^D+ 6 martie 2016 13:21 (EET)

Exact. Facebook-ul (și altele, asemeni lui) va aduce cuvinte noi, respectiv sensuri noi al unor cuvinte, precum a posta, în sensul de a afișa, iar acestea vor fi impuse de larga masă a vorbitorilor de limba română care le folosesc. Mi-e greu să cred că marea masă de utilizatori vor accepta alți termeni impuși. Post, postare, a posta, șer, șeruit, laic? :).--Silenzio (discuție) 6 martie 2016 18:31 (EET)

Am văzut și eu anunțul, dar nu înțeleg: în septembrie au trecut la o licență deschisă pentru tot site-ul. Asta nu includea și publicațiile, sau cum?--Strainu (دسستي‎)  5 martie 2016 19:38 (EET)

Probabil că nu – și nici nu văd vreo contradicție. O editură ar putea foarte bine să dețină un blog cu conținut liber fără să elibereze și conținutul cărților pe care le editează. Chiar și dacă a existat de la bun început intenția asta, poate nu apucaseră să le publice în format digital pe site, caz în care au vrut să anunțe că acum se pot descărca în mod efectiv. Oricum, nu cred că contează prea mult. --Gutza _D^D+ 6 martie 2016 13:18 (EET)

Contează din perspectiva licenței. Poate (adică sunt încercări) anul ăsta o să fie aliniată OGL-Ro la o versiune mai nouă a OGL-ului englezesc și o să devină liberă, caz în care e important de știut ce intră sub incidența licenței.--Strainu (دسستي‎)  6 martie 2016 18:10 (EET)

Ah, ok, n-am știut de discuțiile astea. Am aruncat o privire peste OGL-Ro-1 și mi se pare bine aliniată cu CC – care sunt problemele actuale? Întreb pentru că nu sunt informat, nu pentru că am o opinie deja formată. --Gutza _D^D+ 6 martie 2016 21:54 (EET)

Disclaimer: licența românească nu a fost trecută prin vreun proces formal de evaluare a "libertății" (de genul Open Definition), deci argumentele se bazează pe varianta engleză sau pe opiniile mele.

Problema este secțiunea C2, în care se introduc limitări referitoare la felul cum poate fi reprodusă informația. Detalii despre problemele pentru fiecare din clauze găsiți aici (a se citi tot thread-ul și referințele la discuțiile anterioare pentru context). Clauzele respective au fost scoase în versiunile 2 și 3 ale licenței britanice, ceea ce le-a făcut pe acestea conforme cu definiția respectivă. Pe de altă parte, văd că la commons există imagini sub v1 (c:Template:OGL), deci...--Strainu (دسستي‎)  6 martie 2016 22:36 (EET)

Serie de articole

Aveți sugestii despre cum ar trebui procedat în cazul acestei serii de traduceri? E vorba de termeni din cultura pop japoneză care sunt traduși după ureche în română, și în general sunt articole fără suport bibliografic corespunzător. Salutări, --Mihai (discuție) 5 martie 2016 17:33 (EET)

Din păcate sunt variații mari între articole: Maomi Yuki e la nivel de traducere automată, pe când Mio Ootani e un ciot decent (mai ales dacă se rezolvă problemele surselor), iar Eiko Koike e undeva între. Cu puțin mai multă grijă ar putea ieși o serie de articole decentă. Dacă e cineva care să aibă cunoștințe despre subiect și răbdare să îl/o îndrume pe Xmissyou ar fi super. Dacă nu, va trebui probabil să facem curățenie.--Strainu (دسستي‎)  5 martie 2016 19:19 (EET)

E o problemă destul de dificilă, în sensul că potrivit politicilor Wikipedia ar trebui să analizăm fiecare articol în parte (și sunt cam multe...). Am făcut corecturi la două dintre aceste articole (mă deranjează să văd cum este maltratată limba română) - este vorba de Fumina Hara și Maomi Yuki - și bineînțeles că mi-am pus și problema notabilității. La Fumina Hara, site-ul citat la referințe este nefuncțional, iar la Maomi Yuki site-ul citat la referințe este în limba japoneză și recunosc că mi-am cam prins urechile acolo... Le voi eticheta cu {{notabilitate}} și mai devreme sau mai târziu vor fi probabil propuse pentru ștergere. --Bătrânul (discuție) 5 martie 2016 19:26 (EET)

Off-topic: o problemă oarecum similară am întâlnit-o la unele dintre articolele din categoria Liste cu episoade anime, care nu numai că sunt scrise într-o română stâlcită și nu au nici un fel de bibliografie, dar se referă la episoadele unor anime-uri pentru care nici măcar nu există articol dedicat! --Bătrânul (discuție) 5 martie 2016 20:27 (EET)

Updates to wiki search auto completion are arriving 10 March

Hello!

Please help translate to your language. Mulțumim!

The completion suggester beta feature will become the default at the first group of wikis on Thursday, 10 March. This initial rollout will start with some of the smaller wikis to ensure the change happens in an organized way. The remaining wikis will receive the update on Wednesday, 16 March. This update brings three major improvements to search. Improved search result ordering, a tolerance for a small number of spelling errors, and suggests fewer typos.

Since December 2015, 19,000 editors have already opted into the completion suggester beta feature. Contributors are encouraged to try out the feature ahead of the release. Please share any comments on the Completion Suggester discussion page in any language.

To learn more about the work of the Discovery department and other improvements to search, please check out the Wikimedia blog. Read about CirrusSearch, the MediaWiki extension that makes wiki search possible. - User:CKoerner (WMF) (talk) 8 martie 2016 00:09 (EET)

LMI

Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi a fost restaurat recent. Înainte de restaurare, lista elementelor ansamblului era următoarea:

• DB-II-m-A-17654.01 Ruinele casei vechi
• DB-II-m-A-17654.02 Biserica „Sf. Dumitru”, „Sf. Nicolae”
• DB-II-m-A-17654.03 Palatul Brâncovenesc
• DB-II-m-A-17654.04 Ruine case slujitori
• DB-II-m-A-17654.05 Ruine cuhnie
• DB-II-m-A-17654.06 Ruine droșcărie
• DB-II-m-A-17654.07 Turnul porții principale, cu camere de gardă
• DB-II-m-A-17654.08 Zidul incintelor
• DB-II-m-A-17654.09 Fostul eleșteu artificial

Acum ruinele nu mai există. Au fost reparate sau înlocuite cu construcții noi. Întrebarea mea: își păstrează ele codificarea LMI? --Miehs (discuție) 8 martie 2016 16:37 (EET)

Ministerul Culturii este autoritatea care întreține LMI și atribuie codurile, deci codurile rămân așa până când MC emite un ordin de modificare a lor. —Andrei^discuţie 8 martie 2016 18:30 (EET)

Așa apar și în lista din 2015.--Strainu (دسستي‎)  8 martie 2016 22:56 (EET)

Sondaj diacritice

În urmă cu 6 ani, la Wikipedia a avut loc un sondaj ce a dus într-un final la corectarea diacriticelor dar și la numeroasele scripturi care trebuie menținute. În acești 6 ani, sistemele de operare și navigatoarele au evoluat, la fel ca și codul nostru. Consider că a venit timpul să vedem din nou care este starea diacriticelor în rândul cititorilor noștri, așa că vă propun ca la începutul lunii iunie să avem un nou sondaj despre diacritice. Detaliile tehnice sunt prezentate în cadrul acestui proiect de cercetare; dacă aveți observații la adresa lor, vă rog să le treceți în pagina de discuții asociată.--Strainu (دسستي‎)  10 martie 2016 23:19 (EET)

Sunt absolut de acord. Ai putea totuși să enumeri, sumar, care sunt soluțiile tehnice implementate până în acest moment? Că eu nu le mai țin minte (cu atât mai mult că eram inactiv când au apărut). Unica pe care o cunosc este înlocuirea diacriticelor în text la salvare și în titlu la mutare. //  Gikü  vorbe  fapte  marți, 15 martie 2016 17:09 (EEST)

Sigur:

• Corectarea diacriticelor în editorul clasic
• Corectarea diacriticelor în editorul vizual
• Folosirea diacriticelor cu sedilă pentru cei care nu pot vedea corect diacriticele noi
• Gadgetul pentru afișarea diacriticelor vechi
• Gadgetul pentru păstrarea diacriticelor neschimbate.--Strainu (دسستي‎)  15 martie 2016 22:37 (EET)

Lista finală pentru concursul Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2016

Sunteți invitați la o discuție despre finalizarea listelor de articole destinate participării României și Republicii Moldova în concursul Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2016. La 14 martie trebuie să avem listele gata. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW)

Nume cu sau fără inițiala tatălui

De mai multe ori am găsit articole despre persoane la care între prenume și nume era inserată inițiala tatălui, urmată de punct. Alexandru Graur explica într-un articol că prin Țara Românească era obișnuit ca persoanele să fie apelate în stilul „Gheorghe al lui Ion”. În actele militare acest mod de apelare s-a practicat sub forma inițialei tatălui, inserată între nume și prenume (și eu am la fel în livretul militar, am mai spus), cam peste tot. De asemenea, am observat unele mutări de pagini de la numele fără inițială la numele cu inițială, cu justificarea „numele corect”. În realitate mutările au fost făcute la numele incorect, care duce la confuzii. Recent m-am ocupat (și mă ocup, n-am terminat) de aspecte istorice din Munții Apuseni. În destule surse am găsit referiri la protopopul Zarandului, Nicolae Mihălțianu, uneori așa, alteori ca Nicolae I. Mihălțianu (ambele forme fiind folosite inclusiv de el însuși), dar niciodată ca Nicolae Ioan Mihălțianu. Până când forma Mihălțianu, Ioan Nicolae apare în Monografia județului Hunedoara, vol. 5, p. 54, din 2015. Este clar că acolo s-a făcut o confuzie din exces de zel de „reconstituire” în urma unui nume scris cu inițiala tatălui. De aceea vă întreb dacă să permitem utilizarea generală a formei numelor cu inițiala tatălui. --Turbojet 12 martie 2016 16:51 (EET)

Dacă înțeleg eu bine este vorba despre numele folosite ca titluri de articole. În opinia mea, ar trebui să ne ghidăm în acest caz după pagina de îndrumare Wikipedia:Titluri, în care, la secțiunea Articole biografice, se spune: „Articolele biografice au ca titlu numele persoanei respective, scris în forma cea mai cunoscută în literatura de specialitate românească”. La marea majoritate a articolelor biografice de la ro.Wikipedia, titlul este de forma prenume + nume. Excepții:

1. Articole nou-create de unii începători, cu titlu de forma nume + prenume, articole care sunt apoi redenumite de alți wikipediști cu justificarea „numele corect”.
2. Articole la care titlul de forma prenume + inițiala tatălui + nume este cel folosit în mod curent de subiectul articolului sau este forma cea mai cunoscută în literatura de specialitate. Exemplu: Ion I. Lapedatu.
3. Articole care se referă la persoane având același nume și prenume și la care introducerea inițialei tatălui elimină eventuala confuzie. Exemplul cel mai la îndemână: Ion C. Brătianu și Ion I.C. Brătianu - fiul celui dintâi. Este adevărat că la 16 mai 2012 un utilizator a redenumit Ion C. Brătianu în Ion Constantin Brătianu, dar acesta mi se pare un exces de zel, marele om politic român apărând în majoritatea lucrărilor scrise de istoricii cu numele „Ion Brătianu” sau „I. C. Brătianu” (inițiala „C” provenind de la numele tatălui său, stolnicul Constantin Brătianu). --Bătrânul (discuție) 12 martie 2016 17:56 (EET)

Din exemplul dat de dv. rezultă că „Constantin” era numele tatălui, respectiv bunicului subiecților articolelor respective. Desigur că accept inițiala tatălui dacă așa era cunoscut, dar transformarea ei în numele subiectului mi se pare incorectă, deoarece numele lor nu era Constantin.

Să înțeleg că am mână liberă să respect Wikipedia:Titluri, fără ca unii să ia partea „corectorilor” prea zeloși? --Turbojet 12 martie 2016 18:19 (EET)

[Edit conflict] Nuanțând ce spune Sîmbotin, aș zice că inițiala tatălui trebuie menținută atunci când servește la dezambiguizare, în familiile cu omonimi „cross-generation” – cum sunt Cantacuzinii, Ghiculeștii, Brătienii – dar numai dacă ea a fost folosită ca atare de ei înșiși. În cazul Sabba Ștefănescu (tatăl) versus Sabba S. Ștefănescu (fiul), inițiala tatălui a fost introdusă după moartea fiului, fără a se cere asentimentul urmașilor; procedeul e îndoielnic. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 18:35 (EET)

Altfel stau lucrurile cu numele anglo-saxone, în care inițiala mediană nu provine de la tată, ci de la „middle name” al subiectului însuși, de exemplu Freeman J. Dyson. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 18:44 (EET)

Pe mine mă interesează cazuri ca Ioan Anton, care nu și-a zis niciodată Ioan M. Anton, acel „M.” provenind de la numele tatălui său, Mihai, conform Ladislau Vékás, Sebastian Muntean (coord.), Academician Ioan ANTON, Prof. universitar dr. ing. Viorica ANTON, Timișoara: Ed. Orizonturi universitare, 2009, ISBN 978-973-638-420-2 (486 p.). Nu înțeleg care a fost rațiunea acelui „M.” și a altor inițiale puse fără justificările de mai sus. Și să zicem că eu corectez după surse, iar apoi vine altul cu simpla afirmație „uniformizare”, cum se discută chiar în acestă pagină mai sus. --Turbojet 12 martie 2016 19:09 (EET)

Aveți perfectă dreptate. Ioan Anton e unul singur (notabil). Când va apărea vreun fotbalist sau manelist cu același nume, articolele respective pot avea nume de tipul Ioan Anton (fotbalist), Ioan Anton (manelist) etc. --Bătrânul (discuție) 12 martie 2016 19:19 (EET)

P.S. Poate sunt subiectiv în cazul de față, deoarece cunosc o parte din tratatele scrise de distinsul academician, dar cum mi s-a reproșat în alte situații că nu aplic îndrumarea „Fii curajos”, am redenumit articolul, din Ioan M. Anton în Ioan Anton, fără alte discuții. --Bătrânul (discuție) 12 martie 2016 19:25 (EET)

[Edit conflict] Asta s-a întâmplat și în cazul Sabba S. Ștefănescu. Inițiala a fost introdusă, pare-se, de un executor testamentar, în absența fiului. Academia Română a preluat numele ca atare, acesta apare și în denumirea unui Institut al Academiei – și așa a rămas. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 19:34 (EET)

@Bătrânul: Vă mulțumesc foarte mult. Din păcate nici eu nu pot „fi curajos”, deoarece devin țintă pentru unii.

@Victor Blacus: Sigur, unde este logic este logic. Dar nu sunt de acord cu transformarea inițialei tatălui în numele persoanei. Consider că în fiecare articol care are inițiala tatălui în titlu, în articol trebuie atrasă atenția explicit că aia este inițiala tatălui său, eventual a tatălui și a bunicului (recunosc, utile la stabilirea arborelui genealogic) nu unul dintre prenumele sale. Poate acest aspect ar putea fi cuprins și în îndrumare.

Cu funcționarii, e plin de absurdități, de exemplu prenumele și numele cu cratimă. Cică erau niște instrucțiuni care cereau funcționarilor să lege prenumele, respectiv numele multiple cu cratime, ca să se știe că Ioan-Gheorghe Petre are prenumele Ioan și Gheorghe, uiar numele Petre, nu prenumele Ioan și numele Gheorghe Petre. Și așa a rămas, vorba dv. Îmi închipui cu ar fi asta la numele spaniole. --Turbojet 12 martie 2016 19:55 (EET)

În România, problema prenumelor multiple e tratată haotic: dacă eu am prenumele Ion Gheorghe, oricine, inclusiv (sau mai ales) autoritățile, își permite să îl scrie Ion-Gheorghe. În Germania, prin lege, Karl Friedrich înseamnă două prenume (pot să folosesc în mod curent numai unul din ele, la alegere, dar în documentele de identitate trebuie să apară ambele, în ordinea înregistrată la oficiul stării civile), pe când Karl-Friedrich e un singur prenume (și nu am voie să separ componentele).

După mine, cazul Sabba [S.] Ștefănescu este un abuz și totuși în România e considerat normal, inclusiv de către Academia Română. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 20:24 (EET)

Dacă tot am tras discuția pe făgașul ăsta: în Germania abuzul Sabba [S.] Ștefănescu nu poate exista. Un copil poate primi prenumele tatălui (sau mamei) numai dacă primește încă un prenume, care să facă automat dezambiguizarea. -- Victor Blacus (discuție) 12 martie 2016 20:40 (EET)

Scuze pentru off-topic: și în România a început să se mai îndrepte situația. În ultimii ani, mai exact de când cu reorganizarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor și înființarea Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, s-a trecut la regula (nescrisă, ce-i drept) de a nu se mai pune cratimă între prenume; această regulă se aplică și la oficiile de stare civilă. Problema rămâne însă nerezolvată pentru cei născuți în mileniul trecut. Concret, eu pe certificatul de naștere am cratimă (liniuță) între cele două nume de botez (prenume). Nu mai am ce face; o schimbare a numelui (chiar și o simplă liniuță) atrage după sine o serie de preschimbări (certif. de naștere, carte de identitate, permis de conducere etc.) complicate. Aș fi curios să știu cum îmi vor scrie prenumele pe certificatul de deces... -:( --Bătrânul (discuție) 13 martie 2016 08:36 (EET)

Nu fiți macabru! V-am văzut fotografiile recente și găsesc că sunteți în plină formă sportivă. La data când veți pleca dumneavoastră, pe certificatele de deces nu se va mai înscrie decât nickname-ul de wikipedist... :) --Pafsanias (discuție) 13 martie 2016 12:05 (EET)

Istoria secuilor

Este o pagină nouă, tradusă de către mine din limba Engleză....am nevoie de cineva să mai corecteze eventuale greșeli de exprimare și să mai traducă din limba Engleză, mai multe secțiuni... RomanichthysValsanicola 13 martie 18:48 (EET)

Wikimania 2016 scholarships

Dear Wikimedians,

As every year, Wikimedia Polska Association is accepting scholarship requests for this year’s Wikimania, to be held at the Italian town of Esino Lario, June 22-28. The scholarship encompasses travel expenses, accomodation, insurance and the possible conference fee. Please submit your requests by email to wikimania@wikimedia.pl from March 14, 00:00:01 (CET) by March 27, 23:59:59 (CET). Up to two international scholarships will be funded. The scholarship request, submitted in English or Polish, ought to contain:

• short description of your activity within the Wikimedia movement, your real name, your global username or local usernames, Wikimedia activity outside project editing (including local chapter activity), prior input into the Wikimedia conferences, especially international ones;
• information about your desired participation in the conference: planned or submitted lectures or other activities during Wikimania or its associated events;
• information about your forecast activity in pre- and post-conference activities, with the justification for participating in these non-core conference activities;
• declaration of your command of English sufficient to actively participate in the conference;
• information about the international airport closest to your place of residence;
• declaration of being 18 years or older; in case of younger applicants, 16-18, a scan of a parent’s or legal guardian’s consent to the participation in the conference;
• the information on citizenship(s) held;
• agreement to provide and process your personal data (name, address, bank account details, passport number) if the scholarship is granted. Please, do not provide these personal details in the application itself, apart from your real name.

On the behalf of the Scholarship Commitee, Wpedzich (discuție) 13 martie 2016 22:29 (EET)

Jimmy Wales, fondatorul Wikipedia, vine în România

Pentru cei care n-au auzit: La 15 ani de la lansarea Wikipedia, fondatorul celei mai accesate enciclopedii online vine, pe 22 martie, pentru prima dată în România.

Evenimentul va avea loc pe 22 martie, începând cu ora 17:00, la Sala Epika - Grand Cinema Băneasa & More din Băneasa Shopping City Website-ul mccannthiess.com --Velaurius (discuție) 14 martie 2016 21:43 (EET)

Înainte de asta e în ASE: https://www.facebook.com/marketing.ase.ro/photos/a.373438792739794.92841.350990894984584/998162283600772/?type=3&theater --XORAND (discuție) 21 martie 2016 17:49 (EET)

La concret: dă și el ceva de băut? --95.76.250.24 (discuție) 21 martie 2016 18:47 (EET)

Vine la sarmale, sa bea o țuică si la o sîrbă îndrăcită, olteneasca e obligatoriu, cu o bunaciune inca nedescoperita. Daca avea treaba cu noi, ne scria aici ceva de bine... sau de rau, dupa caz. Asybaris ^aport 21 martie 2016 20:24 (EET)

Wales vine în România pentru a încasa cei 75 000 de euro pe care îi ia la fiecare conferință, vezi http://www.theregister.co.uk/2009/06/12/wikipedia_cash_for_spam/ --2A02:2F0B:B0EF:FFFF:0:0:BC19:F1BF (discuție) 22 martie 2016 20:48 (EET)

2a02 2f0b b0ef fff bip bip ce le stii tu pe toate. de unde te-ai pricopsit cu un ip asa frumos? Asybaris ^aport 22 martie 2016 20:53 (EET)

Eh, poate din 2009 până acu' o mai fi crescut și el, poate a ajuns la 6 cifre.--Strainu (دسستي‎)  22 martie 2016 22:41 (EET)

2009... Mă bucur că nu sunt io. 'ncepusem să intru la idei...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 martie 2016 23:35 (EET)

Pe lângă cei 75 000 de euro pe care îi lua legal în 2009 pentru fiecare conferință, Wales a fost prins că folosea banii Wikimediei pentru masaj și sticle scumpe de vin (650 dolari- 2 sticle), vezi http://www.smh.com.au/news/biztech/wikipedia-head-accused-of-expenses-rort/2008/03/05/1204402516874.html și http://www.sfgate.com/business/article/Allegations-swirl-around-Wikipedia-s-Wales-3225462.php --2A02:2F0B:B01F:FFFF:0:0:BC19:5813 (discuție) 24 martie 2016 12:17 (EET)

Grup de propuneri de ștergere - pagini nenotabile din iunie 2012

Am propus pentru ștergere paginile marcate cu formatul {{notabilitate}} în iunie 2012. Cum unele din ele ar putea fi păstrate, vă invit să vă implicați în discuții și în aducerea de surse în articole. Dacă nu vă implicați, este posibil ca unele din articolele pe care dvs. le considerați evident notabile să fie șterse.

Propunerile fac parte din planul meu de a reduce "coada de așteptare" cu articole potențial nenotabile. Consider că nu e OK să avem pagini marcate ani întregi în acest fel și care să nu fie discutate deloc. Veți mai vedea deci astfel de anunțuri în următoarele luni (încerc să nu măresc prea mult numărul de propuneri, iar experimental asta duce la un ritm de aproximativ 2 luni de propuneri într-o lună calendaristică).--Strainu (دسستي‎)  15 martie 2016 23:11 (EET)

Cum ajung la această listă?--Miehs (discuție) 16 martie 2016 08:39 (EET)

Categorie:Articole_despre_subiecte_cu_notabilitate_incertă--Strainu (دسستي‎)  16 martie 2016 08:49 (EET)

Spatiu liber de la infocasetă

La Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească, Infocaseta introduce niște linii goale la începutul paginii și nu înțeleg de ce. Se poate uita cineva?--Strainu (دسستي‎)  16 martie 2016 23:27 (EET)

Ma uit yo. Asybaris ^aport 17 martie 2016 00:20 (EET)

Rezolvat. Liniile de comentarii sunt transformate în linii goale, dar sunt listate. --Turbojet 17 martie 2016 11:17 (EET)

Mulțumesc Turbojet.--Strainu (دسستي‎)  21 martie 2016 23:15 (EET)

New Wikipedia Library Accounts Available Now (March 2016)

Apologies for writing in English. Please help translate to your language

Hello Wikimedians!

The TWL OWL says sign up today!

The Wikipedia Library is announcing signups today for free, full-access accounts to published research as part of our Publisher Donation Program. You can sign up for access to research materials from:

• Cambridge University Press - a major publisher of academic journals and e-books in a variety of subject areas. Access includes both Cambridge Journals Online and Cambridge Books. 25 accounts.
• Alexander Street Academic Video Online - a large academic video collection good for a wide range of subjects, including news programs (such as PBS and BBC), music and theatre, lectures and demonstrations, and documentaries. 25 accounts.
• Baylor University Press - a publisher of academic e-books primarily in religious studies and the humanities. 50 accounts.
• Future Science Group - a publisher of medical, biotechnological and scientific research. 30 accounts.
• Annual Reviews - a publisher of review articles in the biomedical sciences. 100 accounts.
• Miramar Ship Index - an index to ships and their histories since the early 19th century. 30 accounts.

Non-English

• Noormags - Farsi-language aggregator of academic and professional journals and magazines. 30 accounts.
• Kotobna - Arabic-language ebook publishing platform. 20 accounts.

Expansions

• Gale - aggregator of newspapers, magazines and journals. 50 accounts.
• Elsevier ScienceDirect - an academic publishing company that publishes medical and scientific literature. 100 accounts.

Many other partnerships with accounts available are listed on our partners page, including Project MUSE, De Gruyter, EBSCO, Newspapers.com and British Newspaper Archive. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today!
--The Wikipedia Library Team 17 martie 2016 22:30 (EET)

You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact Ocaasi (WMF).

This message was delivered via the Global Mass Message tool to The Wikipedia Library Global Delivery List.

Grade militare

A apărut o situație cam încâlcită în legătură cu articolele Grade militare în România și Gradele militare în România care au practic același conținut. Am introdus formatul {{unește}}, dar nu sunt sigur că am procedat corect (poate trebuia să cer ștergerea rapidă a articolului nou creat, pe criteriul A10). Cum articolele din categoria Articole de unit pot sta ani de zile fără o rezolvare concretă, mi-am permis să aduc în atenția comunității problema cu cele două articole, pentru a se găsi soluția cea mai potrivită (poate redirecționare?). --Bătrânul (discuție) 18 martie 2016 07:19 (EET) P.S. Sper să nu mai inițieze cineva și articolele Grade militare din România și Gradele militare din România...

Am explicat în pagina de discuții cum s-a ajuns aici. A fost o intervenție a unui utilizator nefamiliarizat cu noțiunea de istoric al unei pagini. Mulțumesc administratorului pentru rezolvare. --Turbojet 18 martie 2016 10:38 (EET)

Etimologia numelui Roma, varianta Engleză

„Romani Rom "man", if not from Coptic ⲣⲱⲙⲉ, "man",[62] is Sanskrit रॊम (roma) "the city Rome",[63][64] probably from Greek Ῥωμαιος "Roman", signifying inhabitants of Byzantium, who considered themselves successors of Ancient Rome. The Sanskrit word for "man" मनुष (manusha) is related to German Mensch and English man”https://en.wikipedia.org/wiki/Romani_people Nu-s un om verde, deci nu-s de părere că cineva a conspirat la distrugerea României și transformarea ei în țara pentru toti romii, dar aici cred că ori autorii români ne ascund ceva despre romi, ori cineva chiar încearcă asta.

Eu mi-am cerut ban, l-am provocat, deci nu vreau să mă mai implic în acea comunitate, mai ales pe subiecte legate de România. Prea mulți români și unguri ce știu engleza, prea puțin timp, prea multe interese ce nu țin de istorie.
Apoi, recunosc că nu înțeleg subiectul pe deplin, nefiind un specialist în domeniu, dar, până la wikipedia în engleză, nu am auzit ca acea teorie să fie cea mai apreciată, ci era tratată ca o teorie romantică, de sec XIX.
Poate mă înșel, dar cuvântul rom încă are sensul de bărbat, om, nu am auzit pe niciunde că romii s-ar considera urmașii Romei sau cei mai ortodocsi dintre ortodocsi, fiindcă mai avea un sens.
Deci, cerându-vă scuze, fiindcă nu-mi place să îndemn pe alții la treabă de pe margine, aș dori să îndemn comunitatea să se implice acolo, să analizeze sursele; dacă este cea mai apreciată teorie, dacă este una realistă sau una romantică, fiind pusă acolo din lipsă de neutralitate.
Am găsit și un articol interesant, dar un pic cam îndoielnic în prima parte , totuși merită menționat și analizat, de ce nu, folosit, dacă este veridic.
http://www.scritub.com/sociologie/ETIMOLOGIA-CUVINTELOR-TIGAN-SI2053142415.php
O zi bună!
Viuser (discuție) 18 martie 2016 08:59 (EET)

Remus Cernea informatii false

Mutat la Discuție:Remus Cernea.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 martie 2016 20:03 (EET)

Remus Cernea -- dezinformari sustinute de userul KeshetSven

Mutat la: Discuție:Remus Cernea.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 22 martie 2016 19:53 (EET)

Populatia statului Israel - https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Europei peste 8 milioane si nu 3.5 cum afisati

De cand discutati problemele diverse, populatia Statului israel s-a dublat, ba chiar mai mult :-) Afisati circa 3.5 milioane (https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Europei) cand in fapt sunt (2013) peste 8 milioane... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 85.65.95.141 (discuție • contribuții).

Și nu era mai simplu să modificați în articolul respectiv decât să „discutati problemele diverse”? --Bătrânul (discuție) 22 martie 2016 21:36 (EET)

 בוצע!----KeshetSven (talk) 22 martie 2016 22:03 (EET)

@Keshetsven: graba strică treaba... Credeți că eu nu aș fi putut face modificarea respectivă? Dacă vă uitați însă cu atenție la tabelul din articolul respectiv, coloana este intitulată „Populație (est. din 1 iulie 2002)”. La ultimul recensământ din Israel (2008) au fost înregistrați 7.406.900 locuitori; în 2002 nu avea cum să fie o populație de 8.134.100 locuitori (acesta din urmă este un număr estimat de statisticile din 2013). În opinia mea, sau ar trebui actualizat întregul tabel din articolul Demografia Europei, sau de introdus o notă de subsol în care să se specifice că populația de 8.134.100 locuitori a Israelului se referă la anul 2013. --Bătrânul (discuție) 22 martie 2016 22:36 (EET)

Aprobare articol

Buna dimineata,

Am scris acum mai mult de o luna un articol dar inca este in examinare. Cat dureaza aceasta examinare? Multumesc! ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de TinaCris89 (discuție • contribuții).

Nu există un termen limita, când ajunge cineva să se uite atunci se va putea întâmpla ceva.

M-am uitat eu peste articolul dvs. și nu este gata de publicare. Câteva probleme :

• Titlul nu respectă Wikipedia:Titluri (trebuie să fie de forma Prenume Nume)
• Introducerea nu respectă Wikipedia:Manual de stil
• În pagina nu se văd paragrafele. Citiți Ajutor:Cum modific o pagină
• Aveți erori de scriere (deyvoltate etc.)

Nu am citit cu atenție tot articolul, dar nu pare sa aibă un ton neutru. Mai mult, din note deduc ca ar fi copiat, ceea ce nu e acceptabil. Vedeți WP:DA. Ar trebui sa îl rescrieți cu cuvintele dvs., pe un ton neutru, fără laude sau critici nesustinute de surse Strainu (دسستي‎)  23 martie 2016 11:43 (EET)

modificare fotografii

Buna ziua,

Sunt nou in comunitate, nu ma descurc prea bine dar vreau sa ajut. Azi am facut doua modificari la doua pagini in limba romana. Am adaugat fotografii mai bune (care imi apartin) pentru speciile balaur dobrogean si hoitar alb. Am observat ca la balaurul dobrogean, fotografiile au fost mutate mai jos si pastrate cele vechi, care infatiseaza subspecia fotografiata in alta tara.

Am multe fotografii bune cu fauna tarii si as vrea sa contribui la Wikipedai cu ele. Ma puteti ajuta cu indrumari precise depsre cum sa fac aceste operatiuni? Mentionez ca am fotografii bune cu peste 300 de specii de animale, unele din ele neavand articole deloc pe Wikipedia.

Multumesc anticipat, m-ar ajuta sa ma lamureasca un voluntar senior. Preferabil cinev care a editat si a structurat informatii despre fauna si flora.

Doru Panaitescu aka Paraagusul ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Paragusul (discuție • contribuții).

Bună ziua. Vă mulțumim pentru participarea la acest proiect. Cred că cel mai bine discutați direct cu utilizatorii care au contribuit cel mai mult la articolele respective. Îi găsiți mergând la articolele care vă interesează și apăsând pe tab-ul "Istoric".

Pentru Balaurul dobrogean, ar trebui să vorbiți cu Danvasilis, pe care l-am notificat de această discuție (prin menționarea numelui de utilizator) Strainu (دسستي‎)  23 martie 2016 11:53 (EET)

Paragusul, indiferent dacă există sau nu articol la Wikipedia în română, puteți să vă încărcați imaginile la Wikimedia Commons, de unde vor putea fi folosite. —Andrei^discuţie 23 martie 2016 12:20 (EET)

Fotografiile animalelor din România, inclusiv a celor rare, făcute de Doru Panaitescu sunt unicate și excelente, demne de National Geographic, ARKive și de Animal Planet. Vă stau la dispoziție, dacă aveți probleme pe Wikipedia românească. --Danvasilis (discuție) 23 martie 2016 14:11 (EET)

Poate ar fi necesar, infiintarea unui proiect referitor la Animalele din Romania. Sunt o multime, foarte diverse și multe dintre ele sunt animale comune, dar sunt si animale rarisime asa cum spune mai sus Danvasilis. Prea putine dintre ele, cele rarisime, le putem vedea pe la televizor. De obicei mass-media ne inunda cu animalele comune. Unele-s târâtoare, altele zburătoare, altele subacvatice sau care trăiesc sub pamant. Ar trebui categorisite pe baza de criterii de catalogare, insa este necesar sa gasim o carte de specialitate care sa spuna cum sa le ordonam. Se poate face chiar o analiza pe baza clopotului lui Gauss pentru a vedea distributia normala pe categorii. Asybaris ^aport 23 martie 2016 15:00 (EET)

Am un articol despre scriitorul și jurnalistul Nicolae Corbeanu; cum să procedez ca să-l postez în Wikipedia în lb.română?

Stimați domni/stimate doamne, administratori ai Wikipediei în lb. română, am compus un articol despre scriitorul și jurnalistul Nicolae Corbeanu (vi-l pot anexa, nu știu deocamdată unde); întrebarea mea este: cum să procedez ca să-l postez în Wikipedia în lb.română? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Al.Timoschenko (discuție • contribuții).

Vedeți Ajutor:Cum creez o pagină. —Andrei^discuţie 23 martie 2016 10:49 (EET)

Verificare redirect

Poate să verifice cineva dacă această schimbare este în regulă, dacă nu cumva formatul mai este folosit în alt fel la ro.wiki? --Mihai (discuție) 24 martie 2016 12:26 (EET)

Sunt două formate total diferite: {{Șterge}} și {{Ștergere rapidă}}. Am dat revert. --Bătrânul (discuție) 24 martie 2016 12:55 (EET)

[Conflict de editare] P.S. Este adevărat că la en.Wikipedia „template”-ul Delete redirecționează spre Template:Db, echivalentul lui {{Ștergere rapidă}} de la noi. --Bătrânul (discuție) 24 martie 2016 13:10 (EET)

Vedeți argumentația lui Nemo bis pe pagina lui de discuție. —Andrei^discuţie 24 martie 2016 13:03 (EET)

Brâncuși

În anul în care se împlinesc 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, propun comunității traducerea și eventual dezvoltarea articolelor despre operele marelui sculptor român, care există deja în alte versiuni lingvistice (en:Template:Brancusi, fr:Catégorie:Sculpture de Constantin Brâncuși). În plus, articolul din versiunea germană este articol de calitate și are 100 de referințe bibliografice, în timp ce articolul românesc are doar vreo 10. Știu că nu este nimeni obligat să o facă și că fiecare își are propriile preocupări și interese, dar este o datorie de onoare față de un compatriot român. --Haptokar (discuție) 25 martie 2016 07:54 (EET)

Treaba-i simpla, puteti lua doua, trei carti biografice despre Brancusi si sa faceti monografia pe wikipedia. Simplul apel la o traducere este ca si cand dupa original faceti vreo 10 scanari si apoi va povesteste cineva ce a vazut la ultima scanare in limba chineza, si ce zice povestitorul alora din china, zic aia... chinezii, e de calitate. Cam asa... Asybaris ^aport 25 martie 2016 09:25 (EET)

Am propus o chestie minimală, mai ales că articolele existente acolo au surse, deci nu sunt cioturi nereferențiate. Dacă cineva vrea să facă mai mult de atât ar fi și mai bine. --Haptokar (discuție) 25 martie 2016 09:31 (EET)

Este o idee foarte bună. Am rezolvat cu formatul și categoria. --Mishu⁵⁷ 26 martie 2016 10:46 (EET)

Haptokar am venit și eu cu o contribuție modestă la Principesa X chiar dacă am scanat-o din limba ... chineză (?) vorba lui Asybaris ... --_florin DF 26 martie 2016 11:18 (EET)

Eu pot ajuta cu surse: sunt mai multe cărți despre Brâncuși în franceză. Pot și face poze, dacă e autorizat ca utilizare cinstită (trăiesc în Paris). Jastrow (discuție) 26 martie 2016 18:43 (EET)

Jastrow, de poze nu este nevoie. De abia in 2027 se pot posta imagini cu operele lui Brancusi, asta din cauza copyright-ului. Nici de carti nu este nevoie, pentru ca sunt si in Romania destule. Chestiunea este ca nu mai citeste nimeni carti. Apoi, nu poti pune texte copiate cuvant cu cuvant din carti, daca autorul cartilor nu a murit calculat de azi in urma cu 70 de ani. Toate textele pe care cineva le va posta... trebuiesc reformulate. Cum asta este o munca... nu usoara, nu o face nimeni. Ca urmare, se apeleaza la traducerile din en.wiki, ru.wiki, etc. pe care trebuie sa le faca cineva, dupa niste texte pe care altii au muncit sa le bage. In final toata lumea ar dori sa se faca un copy/paste, daca s-ar putea. De aici si lapidaritatea informatiilor existente pe net. Asybaris ^aport 26 martie 2016 19:55 (EET)PS. Chestiunea cu datoria de onoare este o gogoriță aruncata de Haptokar aiurea. Ce datorie, domnule? Ce? Suntem rude cu Brancusi? Sau, facem parte din ICR? Sau, suntem de la Ministerul culturii? Nici aia de la minister nu fac asa ceva, ei au bani de furat din bugetul public. Toata ziua pun statui prin Bucuresti si prin toata România de milioane de euro. Totul e similar cu ridicarea de biserici. Daca in Occident nu se mai fac biserici de o suta de ani, la noi e boom in constructii. Daca in occident nu s-au mai facut statui de o suta de ani, la noi intram in epoca lui Gian Lorenzo Bernini.

Tocmai mă ofer să citesc aceste cărți. Și sunt familiarizată cu dreptul de autor francez. Am vorbit de utilizare cinstită, în cazul în care se poate aplica aici. Jastrow (discuție) 26 martie 2016 20:30 (EET)

Utilizarea cinstita este pentru o imagine/articol din cate stiu eu. Restul este: mentionarea scrisa de catre autor prin email a faptului ca o elibereaza sub licentele wikipedia (nu e cazul ca autoru-i decedat); sau asteptam pana in 2027 cand devin de domeniu public. Altceva dupa ceea ce stiu eu, nu se poate. Asybaris ^aport 26 martie 2016 20:57 (EET)

Pentru fotografii nu trebuie să așteptăm. Conform Decretului 321/1956 toate pozele despre Brâncuși și operele sale publicate în România până la 31 dec 1985 în cărți, reviste și ziare se încadrează la „serii de fotografii artistice”. Nu contează calitatea, pot fi tipărituri (halftone) cât se poate de proaste calitatativ. Se încarcă așa, menționând cartea (revista, ziarul) și pagina. Calitatea proastă este chiar o dovadă de unde provine. Iar apoi, odată dovedită în DP, se încarcă peste ea poza de cea mai bună calitate găsită, cu simpla mențiune "better quality/resolution", căci imaginea în sine este în DP, nu reproducerea ei din carte. De aia cărțile vechi sunt importante, iar eu le cumpăr din anticariate când am ocazia, nu contează că-s rupte sau miros. Chiar cei de la commons m-au învățat figura. --Turbojet 26 martie 2016 22:41 (EET)

Buna treaba, n-o stiam. Merci Turbo, voi folosi. Asybaris ^aport 26 martie 2016 22:59 (EET)

@Jastrow. E o idee bună prelucrarea surselor franceze, un articol bun mai ales în ce privește opera lui se poate scrie probabil îmbinând sursele românești cu cele franceze. Oricum, în stadiul în care e acum articolul, acesta are de profitat de pe urma oricăror surse, franceze sau române. --Mihai (discuție) 30 martie 2016 14:02 (EEST)

Am menționat sursele franceze, pentru că nu am acces ușor la cărți romanești. De altfel, am găsit o carte care prezintă (printre alte lucruri) diferite locuri din Paris legate de șederea lui Brâncuși acolo. Acestea sunt idei de ilustrații. Jastrow (discuție) 31 martie 2016 13:47 (EEST)

O nouă consultare despre copyright la nivelul Uniunii Europene

Anul trecut, după campania cu monumentele cenzurate, vă spuneam că urmează noi consultări publice din partea Uniunii Europene legate de noi drepturi auxiliare acordate editorilor și de libertatea panoramei. Ei bine, acea consultare a sosit, sub forma unui sondaj pe care îl puteți completa aici. Pentru detalii despre de ce noi drepturi sunt rele și libertatea panoramei e bună puteți citi articolul scris de Julia Reda aici.

E un formular destul de stufos, mie mi-a luat mai bine de o oră să îl termin, așa că am decis să-mi public răspunsurile online pentru a-i ajuta și pe alții (ele vor apărea oricum pe site-ul Comisiei la un moment dat, dar nu știu când) Găsiți un pdf cu opțiunile alese și explicațiile date pe site-ul meu, precum și o versiune text a explicațiilor aici. Puteți considera textul ca fiind în domeniul public: luați-l, schimbați-l, adaptați-l, faceți ce vreți, dar exprimați-vă opinia până pe 11 iunie. Chiar dacă sunteți de părere că opinia voastră nu va fi luată în calcul, alocați-vă câteva minute măcar să bifați întrebările, fără să scrieți nimic: dacă suficient de multă lumea își va exprima opiniile va fi clar pentru Comisie că există un interes la nivelul opiniei publice pentru acest subiect.--Strainu (دسستي‎)  26 martie 2016 20:42 (EET)

Unire

A fost propusă unirea articolului forță motoare cu forță, care ar trebui discutată. --Mihai (discuție) 31 martie 2016 00:52 (EEST)

Ar trebui discutate toate cele 399 de propuneri de unire din categoria Articole de unit plus cele 49 de propuneri de unire ale unor categorii. Mi se pare însă că ne depășeșete o astfel de muncă: suntem prea puțini... --Bătrânul (discuție) 31 martie 2016 08:52 (EEST)

În niciun caz! E cum zicea cândva Topîrceanu: „Atunci și păunul seamănă cu vulpea, că amândoi au coada lungă!” Această „motorică unire”, coroborată cu alte „artifactelice contribuții” (care includ și o „categorică prolificitate”), mă fac să mă întreb: Nu cumva asistăm la Baicaniada de Primăvară 2016? -- Victor Blacus (discuție) 31 martie 2016 10:16 (EEST)

Ok, Atunci au mai rămas doar 398. :) --Mihai (discuție) 31 martie 2016 13:01 (EEST)

Cred că ar fi utilă crearea unei pagini numite Wikipedia:Afișier uniri, în care să fie discutată doar problema aceasta. --Mihai (discuție) 31 martie 2016 15:00 (EEST)

395... :) Ideea mi se pare bună, pentru a nu încărca această pagină (Cafeneaua) cu discuții de acest fel. Dar cum s-ar putea face să fie mai vizibilă eventuala pagină Wikipedia:Afișier uniri decât actuala Discuție Categorie:Articole de unit? --Bătrânul (discuție) 31 martie 2016 15:22 (EEST)

Poate să fie o sub-pagină pentru Wikipedia:Cafenea, și vizibilitatea se poate crea prin linkuri din formatul Schimbări recente șamd. Dar are un sens separarea acelor discuții de celelalte de la Cafenea, pentru că au un anumit specific. --Mihai (discuție) 31 martie 2016 15:49 (EEST)

Revin la Baicaniadă. Tocmai am șters Categorie:Orologie(?) -- Victor Blacus (discuție) 31 martie 2016 15:55 (EEST)

Nu se poate salva nimic pentru Wikipedia:Perle? Poate trebuia redirecționat spre Categorie:Urologie, ca să aibă și urologii în dotare orologii (sau măcar ceasuri cu „cuc”)... --Bătrânul (discuție) 31 martie 2016 15:59 (EEST)

[Conflict de editare] Conținutul era: Categorie:Ceasornicari, Categorie:Ceasuri și Timp sideral. -- Victor Blacus (discuție) 31 martie 2016 16:08 (EEST)

Când am avut sculele la mine, m-am ocupat de câteva uniri (cele de la litera A și B) și am constatat că anumite uniri sunt facile, dar sunt multe care solicită multă muncă și capacitate de analiză a textelor. Din punctul meu de vedere nu este o muncă pentru o singură persoană, ci ar trebui o echipă întreagă pentru analiza anumitor articole și pentru a lua decizii.--Silenzio (discuție) 31 martie 2016 16:15 (EEST)

Am eu un patent si o surubelnita in plus, daca vrei le transfer pe wireless... Asybaris ^aport 31 martie 2016 16:53 (EEST)

Și totuși, în altă limbă... orologie, subst. fém. Science, traité relatif aux reliefs montagneux. Baican o fi măsurat cu ceasul orogeneza... --Miehs (discuție) 31 martie 2016 18:12 (EEST)

Propuneri de AC și AB

Bună Ziua, am observat că articolele propuse ca AC (Talus și Ținutul Secuiesc)și un articol propus AB (Secui), nu au fost de o lună propuse de nimeni și aș vrea ca cineva să le evalueze. RomanichthysValsanicola 31 martie 2016 18:24 (EET)

Open Call for Individual Engagement Grants

Please help translate to your language:

Greetings! The Individual Engagement Grants (IEG) program is accepting proposals until April 12th to fund new tools, research, outreach efforts, and other experiments that enhance the work of Wikimedia volunteers. Whether you need a small or large amount of funds (up to $30,000 USD), IEGs can support you and your team’s project development time in addition to project expenses such as materials, travel, and rental space.

• Submit a grant request or draft your proposal in IdeaLab
• Get help with your proposal in an upcoming Hangout session
• Learn from examples of completed Individual Engagement Grants

With thanks, I JethroBT (WMF) 31 martie 2016 18:47 (EEST)