Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2014/mai

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Modificare contestabilă la Wikipedia:Legături externe[modificare sursă]

Cred că totuși ar trebui discutată puțin, chestia asta ...--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 25 aprilie 2014 23:59 (EEST)

  • „o legătură externă este admisibilă dacă aduce mai multe informații decât ar conține articolul dacă ar fi articol de calitate. - dubios ... o femeie este admisibilă doar dacă este mai frumoasă decît ne-am putea închipui cum ar fi o femeie frumoasă ...
  • „Fiecare legătură trebuie însoțită de o descriere succintă a ce se găsește acolo și în ce fel este relevantă pentru subiectul articolului. ” - acum ce facem, creăm romane special dedicate fiecărei legături externe ?
  • „Legăturile simple sau descrise expeditiv (de exemplu, doar prin titlul articolului), pot fi șterse.” - ce înseamnă „legături simple” ? Ce înseamnă „descrise expeditiv” ? --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 26 aprilie 2014 00:09 (EEST)
Am observat editarea încă de ieri. Eu înțeleg următoarele lucruri:
  1. Introducerea doar acelor surse externe care pot conferi o imagine mai bună asupra subiectului tratat de articol. Sunt materiale supuse drepturilor de autor care nu se pot introduce în text. De asemenea, sunt site-uri care nu oferă ceva în plus, strict ca informație, dar sunt foarte relevante (ex. site-urile oficiale).
  2. De ce este importantă acea legătură externă, scurt și la obiect. (ex. site chirurgie ce prezintă metoda laparoscopică Ungureanu)
  3. Legături simple - legături care nu conțin vreo descriere. Legături descrise expeditiv - legături descrise vag (ex. www.1234.se - site medicină).
--Wintereu 26 aprilie 2014 00:57 (EEST)
Nu văd niciun motiv pentru care nu am accepta legături simple. De cele mai multe ori descrierea făcută unei pagini oficiale ar fi mult prea complexă dacă ai descrie tot ce e acolo, iar pentru deep-links (legături către pagini) multe site-uri au acum legături "frumoase" care conțin și titlul paginii.--Strainu (دسستي‎)  27 aprilie 2014 11:07 (EEST)
De la bun început, dați-mi voie să spun că nu cred că există la Wikipedia o problemă că am avea prea puține linkuri externe sau că ne-ar lipsi linkuri externe importante. Chiar dimpotrivă.
Ce am adăugat acolo nu este nimic din ce nu utilizez deja drept criterii la curățenia linkurilor și la luarea deciziei dacă să revin sau nu asupra adăugării unui link, și nimic din ce nu se folosește deja la Wikipedia. Chestia cu „mai multe informații decâtinformații în plus față de ... [un] articol de calitate” este primul din lista de la en:WP:ELNO. În esență, dacă nu aduce nimic în plus față de statutul de AC al articolului, atunci ar trebui citat ca sursă și informațiile adăugate în articol — să ne orientăm spre conținut, nu spre linkuri.
Legături simple sunt legături fără descriere, cum ar fi http://www.example.com sau [1]. Ca cititor, aștept ca atunci când dau peste un link, să am puțin mai multe informații decât atât. Condiția este în spiritul en:WP:EL#External links section. Motivul pentru care nu am accepta legături simple este acela pentru care nici noi, ca cititori, nu am face click pe vreo legătură simplă sau pentru care le-am ignora.
O pagină oficială a unui subiect nu are nevoie de alte descrieri. Tot ca cititor, sunt foarte mulțumit cu asta. Pe de altă parte, tot ca cititor, sunt destul de sigur că va exista un singur astfel de link într-o pagină. Cred că ar fi oportun să traducem secțiunea en:WP:ELOFFICIAL cu totul, pentru că o consider o îndrumare de foarte mult bun simț. —Andreidiscuţie 29 aprilie 2014 11:27 (EEST)
Presupunerea că cititorii ar ignora legături fără descriere nu îmi pare a avea la bază vreun criteriu obiectiv. Pe ce te bazezi (în afară de abordarea personală) atunci când faci asemenea aprecieri?--Strainu (دسستي‎)  29 aprilie 2014 14:52 (EEST)
Știu că cititorii nu ignoră întotdeauna legăturile fără descriere. Ceea ce spun este că un cititor ar trebui să ignore o legătură fără descriere, pentru că habar nu are unde duce. Și că noi trebuie să ne respectăm cititorii, dându-le toate informațiile de care au nevoie. —Andreidiscuţie 30 aprilie 2014 10:59 (EEST)

De acord că legăturile ce aduc informație suplimentară să fie folosite ca refereințe pentru a adăuga informație suplimentară în articol și doar după aceea șterse. Unele dintre ele însă, dacă sunt reportaje bine întocmite sau articole extensive pe tema tratată de articolul Wikipedia, pot fi lăsate în continuare, oferind o perspectivă suplimentară cititorului. Cititorului îi sar în ochi legăturile din secțiunea „legături externe”, pe când legăturile aflate în secțiunea referințe se pierd printre alte legături care nu merită atenție.

Legăturile fără descriere ar trebui verificate întâi. Majoritatea acestora merită șterse. Însă unele merită păstrate, și atunci trebuie doar adăugată o descriere. Cine nu are timp de adăugat descrieri, ar putea folosi un format care să semnaleze că legătura externă nu are descriere. Există formate pentru semnalat legături externe, ca de exemplu {{lnf}}. —  Ark25  (discuție) 1 mai 2014 11:13 (EEST)

Join the Umepedia Challenge![modificare sursă]

Hi there, first off all, sorry for writing in English. Please help translate this message to your language!

Far up north here in Sweden we have more than ice and elks! This month (1st-31st May) you are invited to take part in a writing contest about the northern city of Umeå, which currently is the European Capital of Culture. These 40 important articles are needed in your language as we hope to place QRpedia signs next to these landmarks in Umeå during 2014, making it easier for tourists and immigrants to enjoy the city's history and culture. This will make Umeå the first Wikipedia city in the Nordic countries! :-)

I hope that you will join the fun and take part in translating or improving these 40 articles and win great prizes! Kind regards, John Andersson (WMSE) (discuție) 1 mai 2014 16:32 (EEST) (project manager for Umepedia)

Ș[modificare sursă]

Am vrut să adaug în articolul Florin Codre imaginea „File:Statuia lui Avram Iancu, Tg. Mureș.JPG” (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Statuia_lui_Avram_Iancu,_Tg._Mure%C5%9F.JPG). Din păcate are în titlu un „ș” de tip vechi, iar corectorul automat îl transformă în „ș agreat”, iar imaginea nu se mai afișează. Cum putem soluționa problema? --Miehs (discuție) 30 aprilie 2014 12:34 (EEST)

Făcut. Procedeu: <span lang="tr">text cu ş </span> iar simbolul ș copiat din bara de adrese de la Commons. La fel pentru ț. --Turbojet 30 aprilie 2014 13:03 (EEST)
Cam complicata treaba. Eu practic redenumire cu redirect la commons. E mai simplu si nu vede orice contribuitor chestiuni de coduri. Asybaris aport 30 aprilie 2014 13:30 (EEST)

Mulțumesc, --Miehs (discuție) 30 aprilie 2014 13:55 (EEST)

Huh? Scriptul de auto-corectare nu ar trebui să se atingă de imagini. Ca verificare, am scos <span> din articol și după cum se poate observa, nu s-a schimbat altceva.
În plus, uitându-mă la editarea lui Miehs, se vedenu conținea Ş deoarece descrierea nu conține textul "(corectat automat)", dar scriptul funcționa, deoarece editarea anterioară a fost corectată.
Întrebarea e deci cum ați adus numele în căsuța de editare? Modalitatea de introducere folosită a făcut să se "corecteze" diacriticele, nu scriptul.--Strainu (دسستي‎)  2 mai 2014 01:32 (EEST)
Altă nedumerire: Acum imaginea apare în articol, dar în Commons, sub ea scrie: "There are no pages that link to this file." De ce? --Miehs (discuție) 2 mai 2014 09:51 (EEST)

Conturi separate pentru actiuni strict administrative[modificare sursă]

Ar fi util ca adminii sa aiba conturi separate cu care sa faca doar operatiuni de admin de forma Utilizator:Xulescu-admin. In acest fel se separa actiunile care necesita permisiuni speciale de cele unde intervin adminii ca simpli utilizatori.--82.137.11.24 (discuție) 2 mai 2014 00:08 (EEST)

Pe ce proiect al Wikimedia ați mai văzut asta și de ce considerați că ar fi util? Adică ce s-ar câștiga vs. complicația manevrării simultane a două conturi? Nu zic că e imposibil, ci că e incomod, ca urmare trebuie să aduceți argumente serioase ca propunerea să fie luată în considerare. --Turbojet 2 mai 2014 00:54 (EEST)
Nu am mai vazut acest aspect pe vreo alta wikipedie si de fapt nici nu e neaparat necesar, mi-a trecut recent prin minte. Un avantaj important este micșorarea aspectului de arătare a mușchilor de către administratori in anumite discuții. S-ar reduce astfel suspiciunea si s-ar putea evita unele discutii, nu putine, in care suspiciunea datorată nesepararii conturilor persista cum ca adminii vor sa-si arate muschii si să-si impuna punctul de vedere in anumite discutii. Astfel participarea la discutii a adminilor va decurge ca pentru orice utilizator oarecare, fara prerogative speciale. --82.137.10.130 (discuție) 2 mai 2014 01:39 (EEST)
Cui prodest? Cui bono? -- Victor Blacus (discuție) 2 mai 2014 01:15 (EEST)
Am explicat mai sus, d-le Blacus. Am observat ca dv chiar aveti un cont separat BlacusMinor.--82.137.10.130 (discuție) 2 mai 2014 01:39 (EEST)
Cont secundar utilizat ocazional pentru protejarea contului principal Victor Blacus în situații nesigure. -- Victor Blacus (discuție) 2 mai 2014 01:50 (EEST)
Intrebare:Ar mai la fel de important pentru dv existenta unui cont secundar de protejare a celui principal daca nu ati fi admin?--82.137.10.130 (discuție) 2 mai 2014 02:03 (EEST)
Nu. -- Victor Blacus (discuție) 2 mai 2014 02:27 (EEST)

Referitor la complicatia utilizarii a doua conturi nu cred ca e asa mare problema. S-ar putea crea o modalitate din interfata care sa permita schimbarea automata a celor doua conturi cand e necesar.--82.137.10.130 (discuție) 2 mai 2014 01:45 (EEST)

Cu contul Blacus Minor explicația este simplă. Omul călătorește și nu vrea să introducă parola contului de admin prin i-cafeuri unde toate calculatoarele au obligatoriu instalate keyloggere ca să poată depista acțiunile răuvoitoare. De acolo intră ca simplu utilizator și nu-și exercită drepturile de administrator.
La faptul că vreți ca administratorii să nu-și „arate mușchii” m-am gândit prima dată, dar această presupunere mi s-a părut așa de ciudată că v-am cerut s-o confirmați, ceea ce ați și făcut. Mi se pare ciudată deoarece dacă utilizatorii știu că contul Xulescu-admin este al lui Xulescu, atunci n-am făcut nimic. Deci trebuie ținut secret, acordarea drepturilor de administrare trebuie să fie secretă, ceea ce duce la un arbitrar imens. Cine îi propune ca administratori, decide și le acordă drepturile? Dacă nu utilizatorii (doar ei nu trebuie să știe, nu?), atunci societatea secretă a administratorilor și birocraților? Păi dacă acțiunea e secretă se pot face abuzuri cu nemiluita deoarece societatea respectivă poate acorda aceste drepturi discreționar. Cum vedeți concret acest aspect? --Turbojet 2 mai 2014 09:06 (EEST)
Mie personal, generarea unor conturi separate - ca și regulă, mi se pare un artificiu care complică inutil lucrurile. Faptul că un administrator folosește sau nu - la acest moment, posibilitatea de a avea sau nu două conturi, nu este problema mea ci modalitatea - tehnic vorbind, a administratorului repectiv de a-și gestiona activitatea și, ca atare îl privește. IMHO dependența de numai un singur cont (oficial), este biunivocă. Avantajul pentru mine ca simplu utilizator al unui astfel de cont unic la un administrator, este faptul că acesta răspunde mai bine pentru ceea ce face sau, nu face și ar trebui făcut. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 2 mai 2014 09:34 (EEST)
Pe mine, ca simplu utilizator al unui cont unic, acceptarea a două adrese, una oficială și alta particulară, mă contrariază. Pag. de discuție a unui admin. ar trebui să fie o adresă publică, lesne abordabilă pentru utilizatorii care l-au ales, îndeosebi acuma, când majoritatea administratorilor de găsește în wiki-concediu/vacanță/pensionare/meditație/volatilizare și necesitatea de intervenții pentru a monitoriza bunul mers al activității noastre este neglijată. D-lor administratori, profit de ocazie ca să vă pretind să reveniți la treabă, să vă reamintesc că obligația asumată, de admin., nu este una onorifică, ci o corvoadă care musai să fie facută, dacă nu, „altuia mai harnic locul tău îl lasă”. --Alex F. (discuție) 2 mai 2014 15:24 (EEST)
Cum anume vă contrariază, stimate utilizator Alex F.? Ambele adrese pot fi publice, atît cea asociată oficiului de admin cît și cea de simplu contribuitor.--5.15.59.101 (discuție) 2 mai 2014 22:36 (EEST)
Stimate utilizator anonim, înțeleg ce spuneți, însă nu este necesar. Cu excepția unor permisiuni suplimentare, administratorii sunt asemeni oricăror alți utilizatori. Acele drepturi în plus, specifice, pe care le au nu pot fi exercitate de către ceilalți voluntari. Prin urmare, puteți fi sigur că cine blochează un vandal (spre exemplu) este doar un administrator. --Wintereu 3 mai 2014 02:07 (EEST)

Wikipedia:Pagini de șters[modificare sursă]

Harnicii administratori, puțini cum sunt, ai Wikipediei în limba română au reușit, nu demult, performanța de a reduce numărul discuțiilor de la articolele de șters sub douăzeci și ar fi frumos să stea sub acest număr, dar fără implicarea comunității e dificil de luat decizii în cazul anumitor articole și sunt câteva cărora le-au expirat termenul. Deci, implicați-vă, vă rog.

Mesajul e valabil și pentru cererile de recuperare a articolelor. Cele bune, --Silenzio (discuție) 3 mai 2014 08:23 (EEST)

Infocasetă școală/liceu[modificare sursă]

Există infocasetă pentru școală sau liceu?--Vladi1298 (discuție) 3 mai 2014 20:22 (EEST)Vladi1298

La crearea unei infocasete pentru școli și licee, s-ar putea lua ca model formatul {{Casetă facultate}}. --GEO (discuție) 3 mai 2014 23:25 (EEST)
Mulțumesc--Vladi1298 (discuție) 5 mai 2014 23:30 (EEST)

Limba turcă și diacriticele corecte[modificare sursă]

După cum știm, introducerea (și păstrarea după salvare a) diacriticelor cu sedilă nu este intuitivă și provoacă confuzii. De curând a fost activată ca funcționalitate beta o unealtă care permite marcarea textului ca fiind redactat într-o altă limbă decât cea implicită. Mă întreb, oare nu se poate substitui această unealtă vechii metode prin care se folosea tagul <span lang="tr"></span> astfel încât să nu mai aibă loc înlocuirea automată a diacriticelor (măcar pentru denumirile turcești, dacă nu și pentru numele fișierelor)? Probabil că Strainu este cel mai în măsură să ne ofere un răspuns. MulțumescSebimesaj 3 mai 2014 21:04 (EEST)

În primul rând, eu unul sunt depășit de multitudinea de inițiative noi ale WMF și nu știu care ar funcționa și care nu. Dacă vă pricepeți, sunteți invitați să scrieți cod pe care să-l testăm live.
Eu unul urmăresc momentan să găsesc o soluție pentru editorul vizual. Am discutat cu managerul de proiect de la Visual Editor și el e ferm împotriva unor hook-uri în JS pentru că vrea să aibă control asupra codului care rulează - aberațiile obișnuite ale celor de la WMF. Decât să mă lupt cu morile de vânt, am preferat să-i cer lui o soluție și mi-a spus că printre alte feature-uri ale uneltelor pentru introducere de text se numără și aceea că poate fi înlocuit automat un caracter cu altul. El propunea să introducem o regulă Ş -> Ș, iar pentru a reveni la sedile, să dai Ctrl+Z (Undo).
Pe de altă parte, diacriticele cu sedilă nu mai sunt nici pe departe aceeași problemă spinoasă de acum câțiva ani. Doar obișnuința și comoditatea mai fac să fie nevoie de acel script, dar poate ar trebui să luăm în considerare "pensionarea" lui.--Strainu (دسستي‎)  4 mai 2014 19:59 (EEST)
În texte apar inevitabil cuvinte din alte limbi; autorul textului știe din ce limbă este cuvântul și-l marchează tot așa cum se marchează limbile [[tr:Vikipedi:Köy çeșmesi]} de ex. [[tr:Așkkolik]}, [[tr:Açıkgöz]}. Astfel robotul diacriticelor românești ar corecta doar cuvintele românești, iar cel al diacriticelor turcești ar corecta, pe toate wikipediile, cuvintele turcești [[tr:X]} --84.250.158.224 (discuție) 4 mai 2014 21:13 (EEST)
Ar fi o idee, atâta doar că nu putem să refolosim structuri deja folosite de MediaWiki, pentru că putem avea surprize neplăcute. Dacă e mai la îndemână, am putea eventual inventa un format gen {{cuvtr}}/{{diacriticegreșite}} care să îndeplinească aceeași sarcină ca <span lang="tr">--Strainu (دسستي‎)  5 mai 2014 13:59 (EEST)

No one needs free knowledge in Esperanto[modificare sursă]

There is a current discussion on German Wikipedia on a decision of Asaf Bartov, Head of WMF Grants and Global South Partnerships, Wikimedia Foundation, who rejected a request for funding a proposal from wikipedians from eowiki one year ago with the explanation the existence, cultivation, and growth of the Esperanto Wikipedia does not advance our educational mission. No one needs free knowledge in Esperanto. On meta there has also started a discussion about that decision. --Holder (discuție) 5 mai 2014 13:46 (EEST)

Propunere de modificare a politicii de patrulare[modificare sursă]

De prin iulie-august 2011 funcționează la ro.wp facilitatea de patrulare a schimbărilor recente. Când am gândit atunci politica, am încercat să fiu precaut și să avansez un proces de acordare a dreptului de patrulator aproape similar celui de acordare a drepturilor de administrator. Cineva (nu mai știu cine) a atras atunci atenția că procesul nostru este mai greoi decât al altor wikiuri și că s-ar putea să nu funcționeze corect; la acea vreme însă s-a mers pe propunerea aceea, precaută, să vedem dacă funcționează. În timp, înclin să cred că acea persoană avea dreptate și că poate acordarea drepturilor de patrulare ar putea fi flexibilizată. Asta pentru că, atunci când verific lista de schimbări recente, din ce în ce mai des dau peste modificări distructive nemarcate, dar peste care s-a revenit deja de către altcineva, dar nu erau marcate ca patrulate întrucât persoana respectivă nu avea drepturi.

Propunerea mea este ca acordarea drepturilor de patrulator să devină similară cu cea a drepturilor de patrulare automată, adică orice administrator să poată acorda drepturile de patrulator. —Andreidiscuţie 24 aprilie 2014 13:02 (EEST)

  • Pentru. Am avut recent un caz în care un candidat patrulator, activ și util la patrularea automată, a fost intimidat în a se retrage, reproșându-i-se greșeli reale, care însă fie nu ținau de patrulare, fie se puteau corecta cu ușurință on the job. -- Victor Blacus (discuție) 24 aprilie 2014 14:51 (EEST)
  • Flexibilizarea trebuie să includă și retragerea drepturilor de patrulare. Acordarea și retragerea acestor drepturi ar trebui să fie un proces dinamic, dar supravegheat în măsura posibilităților, mai bine ca altele. În prinipiu, sunt deci Pentru, dar cu condiția unei flexibilizări în ambele direcții. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 24 aprilie 2014 15:06 (EEST)
Desigur, și retragerea trebuie să fie la fel de simplă. —Andreidiscuţie 24 aprilie 2014 17:20 (EEST)
  • Pentru. În general, dintr-un număr de editări consistente (adică nu număr consistent de editări) se poate evalua gradul de cunoaștere a cum funcționează Wikipedia (politici, practici), iar pentru cei care cunosc și respectă astea este bine să fie angrenați în activitatea de patrulare.
Notă: Îmi plăcea mai mult sistemul ăla cu pătrățele, al lui Gutza, că putei să-ți declini competența când nu te pricepeai sau când n-aveai timp de corecții sau ți-era scârbă să te angrenezi în „corecții” cu câte un căpos care avea susținerea altora ca el. --Turbojet 24 aprilie 2014 18:32 (EEST)
  • Pentru. De acord cu cele spuse de Accipiter Gentilis și Turbojet (cu excepția notei, căci sunt prea „tânăr” să fi cunoscut sistemul lui Gutza). --Pocor (discuție) 24 aprilie 2014 21:38 (EEST)
  • Pentru. De acord cu Andrei Stroe și Accipiter Gentilis. Răzvan Socol mesaj 25 aprilie 2014 21:36 (EEST)
  • Împotrivă. Fluxul de articole noi la wp.ro și fluxul modificărilor nu este atât de mare, încât să nu poată fi acoperit de patrulatorii și administratorii existenți, în special dacă ar fi mai mulți activi. Se întâmplă uneori cele remarcate de către Andrei Stroe, mai sus, că anumite verificări sunt nemarcate, dar consider fluxul acestora digerabil, iar uneori am sesizat că se întâmplă la administratori sau patrulatori să nu marcheze paginile ca verificate. Apoi, rămân adeptul calității și prefer ca paginile să fie marcate de persoane competente, agreate de comunitate, și nu de cei care au probleme cu scrisul și cititul (politicilor) în limba română. Îmi pare rău că intimidez, dar patrularea trebuie făcută cu discernământ și nu văd cum lipsa anumitor calități on the job ajută calitatea produsului finit. At least the QA/QC to be done properly. --Silenzio (discuție) 26 aprilie 2014 00:43 (EEST)
Silenzio, ca patrulator este enervant când te uiți pe schimbările recente, activezi filtrarea modificărilor patrulate, iei la rând modificările, la unele vezi că trebuie să faci revenire și constați că cineva deja le-a evaluat și deja a efectuat revenirea, dar a lăsat-o nemarcată ca patrulată, pentru că nu avea drepturi de patrulare. Și apoi te întrebi câte din cele peste care te-ai uitat și erau ok nu fuseseră văzute deja și ți-ai pierdut timpul. După care te mai întrebi și despre cealaltă persoană, care nu are drepturi de patrulare și nici măcar nu poate face filtrarea pe care ai făcut-o tu, câte modificări marcate automat ca patrulate a analizat și peste a trecut fără să știe că nici nu era nevoie.
Le poți propune să candideze, dar unii se feresc pentru că sunt persoane discrete și nu vor să intre sub scrutinul comunității, sau acceptă dar candidaturile sunt ori formale și pierdem cu toții timp cu ele, ori se discută exagerat pe marginea unor subiecte ce nu fac obiectul activității de patrulare și pierdem cu toții și mai mult timp. Și toate povestea cu patrularea are ca scop tocmai economia de timp.
Problema nu e că nu facem față, problema este că irosim prea mult timp făcând față. —Andreidiscuţie 30 aprilie 2014 11:09 (EEST)
Andrei Stroe sunt oareșcum de acord cu cele spuse mai sus și vă înțeleg optica, temerea pe care o am este că lăsăm aceste decizii la latitudinea unei singure persoane, care poate să greșească.
Sunt de acord și cu cele spuse în cazul persoanelor discrete și a cazului Tgeorgescu, dar asta se poate rezolva printr-un procedeu mai simplu (oricum nu am fost de acord cu metoda actuală, care e laborioasă pentru această poziție), dar nu discreționar.--Silenzio (discuție) 2 mai 2014 05:53 (EEST)
Ideea mea era că și revocarea este deschisă, deci greșelile se pot repara ușor. Dacă aveți altă propunere de simplificare, cred că ar fi în folosul tuturor să o expuneți. —Andreidiscuţie 2 mai 2014 10:50 (EEST)
Problema cu revocarea deschisă e că poate duce la conflicte de opinii între administratori și ar putea fi evitate aceste cazuri, în prealabil, printr-o moțiune simplă sub forma unei discuții la Wikipedia:Afișierul administratorilor, să zicem. Nominalizarea poate fi făcută de oricine, iar dacă un minim de trei administratori activi sunt de acord, să se acorde drepturile, nu prin vot, ci pe argumente. Cele bune,--Silenzio (discuție) 3 mai 2014 08:34 (EEST)
Orice politică poate duce la conflicte de opinii, dar ele se rezolvă rapid în cazul în care apar.
De ce argumente poate fi vorba? Părerea mea e că o politică de genul „dacă urmărești schimbările recente și faci reveniri bune, atunci primești drepturile” este arhisuficient. —Andreidiscuţie 20 mai 2014 11:25 (EEST)
„în special dacă ar fi mai mulți activi”
Dacă ar fi... dar nu sunt...--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 27 aprilie 2014 00:34 (EEST)
OK. Care-i scopul acestei sublinieri scoase din context? Expresia: fluxul modificărilor nu este atât de mare, încât să nu poată fi acoperit de patrulatorii și administratorii existenți, rămâne valabilă. Nu cred că am fost copleșiți de muncă. --Silenzio (discuție) 27 aprilie 2014 09:01 (EEST)
„Pe hârtie” sunt mulți, activi sunt puțini. Rezultatul este că sunt destule modificări care rămân neverificate și necorectate. Iar acest lucru se întâmplă cu toate că fluxul modificărilor nu este atât de mare, așa cum ați remarcat în mod corect. --Wintereu 27 aprilie 2014 13:53 (EEST)
Observ o confuzie intre a verifica si a corecta. Eu analizez activitatea administratorilor si a patrulatorilor analizand schimbarile recente, articolele noi, paginile de sters, cele de sters rapid, jurnalul blocarilor etc. Nu pot administratorii sau patrulatorii sa corecteze textul fiecarui articol, ci sa semnaleze problemele. Restul e treaba utilizatorilor din sistem. Cele bune, Silenzio (discuție) 27 aprilie 2014 19:03 (EEST)
Nu-mi dau seama cum poate cineva să verifice o informație eronată (nou introdusă) și să n-o corecteze prin revert. Sunt greșeli evidente (care pot fi semnalate) și greșeli „fine” (care necesită o verificare mai amănunțită). Toate acestea reprezintă în primul rând treaba acelor voluntari care și-au asumat o responsabilitate (de patrulator sau administrator). Prin urmare, ar fi o idee foarte bună să fie mai mulți activi. Tocmai pentru că dumneavoastră (și alții) nu aveți cum (omenește) să analizați tot. --Wintereu 28 aprilie 2014 10:17 (EEST)
  • Comentariu. Personal, nu găsesc atât de greoaie procedura actuală, mai ales dacă nu se prelungește fără rost. Nu am, însă, nimic împotrivă ca aceste drepturi să fie acordate și altor utilizatori, după o verificare atentă a competențelor acestora. Întrebare: Ce se întâmplă în cazul în care doi administratori au opinii diferite despre unul și același utilizator și competențele lui? Cunosc câteva cazuri de acordări, retrageri și reacordări, la interval relativ scurt de timp, ale statutului de „patrulă automată”. --Pafsanias (discuție) 27 aprilie 2014 21:13 (EEST)
Presupun că în acest caz atitudinea corectă ar fi neacordarea permisiuneii sau retragerea ei dacă a fost acordată. Până se te gândești să faci bine, trebuie să eviți să faci rău. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 29 aprilie 2014 23:58 (EEST)
  • Pentru - "Prin urmare, ar fi o idee foarte bună să fie mai mulți activi. Tocmai pentru că dumneavoastră (și alții) nu aveți cum (omenește) să analizați tot" - Wintereu . Să nu uităm că lucrăm împreună și câteva persoane în plus cu privilegii de patrulare nu ar strica. Velaurius (discuție) 29 aprilie 2014 01:29 (EEST)
  • Pentru. Sunt de acord cu acordarea de către administratori a „drepturilor” de patrulator. De când secțiunile de la pagina principală pot fi modificate de mai mulți utilizatori sunt actualizate mult mai des. Deoarece Wikipedia este foarte mare pentru a putea crește calitatea trebuie să fie cât mai mulți utilizatori care sunt patrulatori. Nu văd care ar fi efectele negative.--MSClaudiu (discuție) 2 mai 2014 10:26 (EEST)

Casa Monteoru[modificare sursă]

Am creat articolul Casa Monteoru, despre fostul sediu al Uniunii Scriitorilor de pe Calea Victoriei. Din păcate încă nu există nici o imagine de ansambu cu adevărat reușită, aici sau pe Commons, probabil din cauza vegetației care acoperă fațada, a gardului șamd. Dar dacă are cineva o imagine mai bună sau oportunitatea să o facă, ar fi cu siguranță binevenită. Clădirea este situată pe Calea Victoriei, la nr. 115. --Mihai (discuție) 27 aprilie 2014 03:27 (EEST)

Ma duc eu acum, pe nemâncate, sa vedem daca reusesc o fotografie fara vegetatie. Daca iese cu vegetatie, atunci o mananc cu crengi cu tot. Hai... ca plec. Vorba multa saracia omului! Asybaris aport 27 aprilie 2014 09:00 (EEST)
Asemenea răspunsuri veninoase nu ajută pe nimeni, ba din contră: poate speria (sau scârbi) noii veniți, care, în loc să contribuie în continuare, pleacă dezamăgiți. —  Ark25  (discuție) 16 mai 2014 06:47 (EEST)

![modificare sursă]

Se uită cineva care are tangență cu articolele despre Casa Regală a României, peste redenumirile făcute „la pachet” în seara asta de Rsandu ? Poate e în regulă, poate nu ...--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 9 mai 2014 00:11 (EEST)

Rezolvat Rezolvat, cu noblețea și eleganța-i caracteristică, de al dumneavoastră prieten, --Silenzio (discuție) 9 mai 2014 05:22 (EEST)
Mulțumesc. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 9 mai 2014 11:37 (EEST)
Apropo de categoria respectivă: ea se include ca subcategorie în ea însăși! --Bătrânul (discuție) 9 mai 2014 09:00 (EEST)
Rezolvat. --Turbojet 9 mai 2014 09:45 (EEST)

Politica lui Andrei Stroe[modificare sursă]

Politica de stergeri masive a acestui domn se poate numi "politica pamantului parjolit", daunatoare Wikipediei. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎79.129.104.143 (discuție • contribuții).

Dați măcar un exemplu de ștergere care v-a nemulțumit, altfel n-avem despre ce discuta. --Turbojet 9 mai 2014 09:38 (EEST)
Eu aș lua-o ca pe o laudă. O asemenea „politică” ne-a scăpat de vandali. --Wintereu 9 mai 2014 11:54 (EEST)
Adică a șters vandalii de pe fața pământului .... --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 9 mai 2014 12:09 (EEST)
Și de pe "dosul" lui... (Nadir)... --Miehs (discuție) 9 mai 2014 15:38 (EEST)
Dacă stăm să ne gîndim bineeee..... la kestia cu ștersu' vandalilor la urma urmei dl. cu reklamația are rezon, întradevăr Andrei Stroe are o politică de ștergeri masive... În plus mai folosește și taktica "vandalului parjolit". Asta ca să nu mai spun de faptul că vandalii odată lichidați ar putea fi folosiți ca îngrășămînt pentru tinerele mlădițe ale Wikipediei, în loc să fie direct pașaportați spre alte zări - așa cum dăunător face pârâtul în cauză ...
Iată deci demonstrat faptul că reclamantului trebe să i se dea dreptate ! Howg ! --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 9 mai 2014 15:58 (EEST)
Atâta timp cât nu duce o politică băsistă, merge ;-) - Biruitorul (discuție) 11 mai 2014 07:38 (EEST)

iulia lixandru[modificare sursă]

va pot trimite poezie, creatie proprie? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Iulia lixandru (discuție • contribuții).

Discutii pe en.wp[modificare sursă]

As vrea sa atrag atentia la doua, strans legate: Wikipedia:Articles for deletion/Greater Romania (political concept) si Talk:Greater_Romania#Requested_move. Multumesc celor care participa. - Biruitorul (discuție) 11 mai 2014 07:38 (EEST)

Statistici[modificare sursă]

Wikipedia română e una din puținele wikipedii care nu au o pagină locală de statistici (en, fr). Cred că ar fi bine să fie dezvoltată și la noi.

XXN (discuție) 1 mai 2014 19:44 (EEST)

Ștergere rapidă[modificare sursă]

Am găsit formatul Format:Ștergere rapidă 2 și nu înțeleg la ce se folosește. Mă poate ajuta careva? 78.97.143.27 (discuție) 13 mai 2014 00:30 (EEST)

Un utilizator, în loc să-și folosească propria pagină de teste, a încercat să creeze o alternativă la un format preexistent. --Wintereu 13 mai 2014 02:06 (EEST)
Am văzut că pagina a fost ștearsă, probabil în urma mesajului meu de aici. Mulțumesc foarte mult pentru răspuns. 78.97.143.27 (discuție) 13 mai 2014 12:48 (EEST)

Format < ref >[modificare sursă]

Am și eu o nelămurire, știu că la un moment dat formatul <ref></ref> permitea adăugarea de „referință în referință”, acum dă eroare... Știe cineva ce s-a întâmplat? S-a modificat codul formatului? --ANDROBETA-- 13 mai 2014 18:30 (EEST)

Nu știu în ce măsură se putea în trecut. Și eu am încercat și mereu am primit erori. Se poate ocoli eroarea folosind o sintaxă de genul: {{#tag:ref|Textul referinței,<ref>Ref interior</ref> continuarea textului|group=grup|name=nume}}. Parametrii group și name pot lipsi (ca și de la un <ref> normal), dar este obligatoriu ca textul referinței să fie primul argument al funcției parser tag. —Andreidiscuţie 14 mai 2014 10:50 (EEST)
Vedeți și en:WP:REFNEST, se pare că avem și noi formatul {{Refn}}, pe care ați putea să-l folosiți în loc de {{#tag:ref}}. —Andreidiscuţie 14 mai 2014 10:57 (EEST)
Eu folosesc forma „sursa cutare, citând sursa...”. Nu cred că este cazul ca noi „să dăm o mână de ajutor” autorului unei surse referențiindu-i afirmațiile. Dacă informațiile se coroborează, eu citez toate sursele una după alta direct în articol. --Turbojet 14 mai 2014 11:58 (EEST)
Stilul ăsta e util dacă într-o notă de completare vrei să citezi o sursă. Nu când vrei să citezi o sursă când citezi o sursă. Pentru asta fie pui două refuri unul lângă altul, fie le înlănțui prin „citat în...” —Andreidiscuţie 14 mai 2014 13:03 (EEST)
Mulțumesc mult :) am crezut că ref-urile țin de un format local și poate fi meșterit, dar refn e foarte bun, fiind și ceva mai simplu decât cel cu #tag. --ANDROBETA-- 14 mai 2014 14:39 (EEST)
Da, dar {{refn}} dă peste cap manualul de stil, iar „notele” în acest caz sunt doar cercetare originală (explicațiile autorului articolului), care explicații nu prea au ce căuta în articol. Articolele ar trebui scrise fără astfel de explicații, care de obicei promovează viziunea autorului (puteți vedea cine folosește acestea pe aici și în ce scop). --Turbojet 14 mai 2014 15:09 (EEST)
În ce sens dă peste cap manualul de stil? Tocmai de aceea este necesară posibilitatea adăugării referințelor la notele explicative, pentru a nu le transforma în cercetare originală. Îndrumările nu încurajează notele explicative, dar nu le interzic, așa că regula e ca și cum n-ar fi. Luați de exemplu uzanța formatului la articolul Curlanda, nicio cercetare originală. --ANDROBETA-- 14 mai 2014 15:32 (EEST)
În Ajutor:Note termenul pentru referințe este Note, folosit ca atare peste tot.
Am făcut exemplul, legat în Curlanda prin legătură internă. În opinia mea explicațiile heraldice este bine să fie date în articolele despre heraldică. --Turbojet 14 mai 2014 16:56 (EEST)

Domnule Turbojet, știți bine că nu există consens (în ciuda formei actuale a îndrumărilor), în privința secțiunilor „Note” și „Referințe”, în privința cărora s-au purtat multe războaie. Atât timp cât notele explicative sunt permise (ceea ce e firesc), locul lor, în opinia mea, va fi fără niciun fel de îndoială într-o secțiune separată, nu amestecate printre referințe.

Ați găsit acum o soluție pentru exemplul de mai sus (doar pentru a demonstra un punct de vedere), dar cine stă să creeze o mie de cioturi sau să viseze că ele există și apoi să-l trimită pe cititor la un articol unde este posibil să fie nevoit să caute prin conținutul său (în funcție de mărimea articolului) după un singur termen? Și toate astea pentru a evita folosirea unei amărâte de note explicative? Ceea ce se dorește a fi o explicație rapidă și succintă, își ratează scopul. (Apoi, dacă mă întrebați pe mine, „Marcu, rampant” și „Marcu, pasant” nu întrunesc criteriile pentru a se numi referințe, sursa este dicționarul nu saitul din legătură.)

„puteți vedea cine folosește acestea pe aici și în ce scop” Cine? În ce scop? Încalcă vreo regulă? Dacă da, care este diferența dintre aceste note și restul articolului, de nu puteți să luați atitudine împotriva lor? Și tocmai aici intervine utilitatea secțiunii separate, pentru că facilitează observarea conținutului lor. Mie un singur articol mi-a atras atenția în ceea ce privește folosirea suspectă a notelor explicative, și anume Termodinamică (de care v-ați angajat să vă ocupați dumneavoastră), unde, după ce am separat stufoasele note (nereferențiate, deși natura lor o impunea) de referințele propriu-zise, autorul lui s-a supărat teribil pe mine deoarece asta scotea la iveală că articolul avea o singură sursă, doar una dintre sursele specificate la bibliografie fiind folosită în articol.

„explicații, care de obicei promovează viziunea autorului” Tot articolul poate promova viziunea autorului, cu referințe cu tot, având în vedere că autorul este cel care alege sursele articolului, deci notele ar fi ultima problemă. --ANDROBETA-- 14 mai 2014 18:47 (EEST)

Întotdeauna am fost împotriva explicațiilor în note, de fiecare dată am spus că dacă explicația este referențiată poate fi inclusă în articol. Singura diferență de acum este că a fost inclusă într-un articol nou. Într-adevăr, discuția a mai fost, iar AdiJapan a spus și el (puteți căuta dif-ul dacă nu mă credeți) că n-au rost două tipuri de note. Exemple de explicații care pot fi incluse în articol găsiți, de exemplu, aici. Discuția era că se dorea o expunere mai succintă într-un articol imens, o parte a conținutului fiind plasată în note (de fapt se recomandă ca articolele foarte mari să fie divizate, nu rezumate).
Da, voiam să mă ocup de articolul termodinamică, dar n-am mai apucat. Când o să găsesc timp o să mai aduc surse. Asta nu denotă că sunt de acord cu două tipuri de note.
Sigur că referința este dicționarul propriu-zis, de aia l-am și pus ca atare la bibliografie. Însă există recomandarea că dacă ceva se poate verifica și online să se pună legătura, pentru a facilita această verificare. Din acest punct de vedere și dv. și eu am procedat conform recomandărilor. Dacă credeți, puteți elimina legăturile, atunci va fi clar că se referă la dicționar. Oricum, nimeni n-are cum să verifice dacă ne-a trecut prin mână sau nu ediția pe hârtie (unele dicționare din dexonline chiar le am în biblioteca proprie, altele nu, dar le pot consulta la biblioteci la o adică). Oricum, prin posibilitatea semnalării greșelilor la intrările de dicționar, dexonline este o sursă foarte de încredere. --Turbojet 14 mai 2014 19:39 (EEST)
Și eu m-am ferit de explicații prin note de subsol, dar realitatea este că în unele cazuri, în articole ample pe subiecte complexe, sunt date pe care simți nevoia să le adaugi și nu te poți limita la o simplă legătură spre alt articol, dar nici nu poți încărca textul cu divagații suplimentare. Repet: foarte rar, la articole foarte ample pe subiecte complexe. —Andreidiscuţie 15 mai 2014 11:50 (EEST)
Discutăm și rediscutăm în paralel pentru că ne bazăm pe metode diferite de a scrie un articol:
  1. Utilizatorii care-s obișnuiți să scrie articole matematice/tehnologice/liste de date, vor scrie formula, vor explica semnificația fieștecarei litere și, chestie de bunăvoință, vor menționa și sursa. Pentru ei, notele de subsol sunt o diluare a subiectului, pierdere de timp.
  2. Cei care s-au obișnuit să scrie articole descriptive, istorice, filozofice, literare, chiar și în domeniile biologiei sunt mai sensibili la cursivitatea articolului și, pentru a o putea respecta, vor trimite la NOTEle de subsol amănuntele, explicațiile pe care unii dintre cititori le cunosc, iar alții, nu. Citez din DEX: NÓTĂ, note, s. f. 1. Însemnare, înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune; text scris care conține o scurtă însemnare, un comentariu./scurtă însemnare scrisă; indicație, comentariu, remarcă (în scris). ◊ articol publicistic de proporții reduse. ◊ adnotare la un text, care cuprinde lămuriri sau informații asupra unei probleme ridicate de acel text... etc. Evident, NOTEle vor trebui să fie menționate separat de REFERINȚE (references/ Ref-list) deoarece sunt o entitate separată.
Ce-i drept, termenul REFERINȚE este incorect și dă loc la confuzii (DEX: REFERÍNȚĂ, referințe, s. f. 1. Informație pe care o dă cineva cu privire la situația unei persoane...) ar fi fost, cred, mai preferabil cuvantul SURSE. Nu pot admite afirmația „Nu cred că este cazul ca noi „să dăm o mână de ajutor” autorului unei surse referențiindu-i afirmațiile.” Să nu uităm, adesea, majoritatea surselor sunt în limbi straine și/sau greu abordabile și-i incorect să ne trimitem cititorul să umble prin biblioteci cu teancul de dicționare în cârcă.
N.B. Consider că cine însăilează în discuție aluzii infamante, gen: „notele” în acest caz sunt doar cercetare originală (explicațiile autorului articolului), care explicații nu prea au ce căuta în articol. Articolele ar trebui scrise fără astfel de explicații, care de obicei promovează viziunea autorului (puteți vedea cine folosește acestea pe aici și în ce scop).” ar trebui să aibe probitatea, curajul opiniei și să spună la cine și la ce se referă și, evident, în ce scop.--Alex F. (discuție) 16 mai 2014 14:08 (EEST)
Domnule Alex F:, aluzia nu este „infamantă”, ci la obiect și mă bucur că ați înțeles că se referea la dumneavoastră, deoarece dv. inflamați spiritele, „explicându-ne” nouă în „note” de ce considerați antisemit pe unul sau pe altul. Exact asta îmi displace profund pe Wikipedia: să văd cum dv. scuipați pe unul sau pe altul, doar ca să demonstrați evreilor că știți să scuipați, ceea ce evreii adevărați și normali evită s-o facă așa de ostentativ ca dv., tocmai pentru a nu inflama spiritele. Am destui prieteni evrei ca să am exemple de comportare a lor, așa că știu să fac diferența dintre ei și dv. Desigur că am curajul opiniei, însă v-am oferit posibilitatea de a accepta critica tacit și posibilitatea de a vă adapta atitudinea fără scandal, dar dv., Leonard și Tendler vă considerați extremismul o virtute și clamați dreptul să-l practicați aici fără vreo limită. Pe aici sunt destui evrei, pe mulți îi știu și sunt în relații foarte bune cu ei, dar doar voi trei vă comportați extremist. Wikipedia nu este o tribună unde să demonstrați cuiva afilierea dv.
Iar spiritul Wikipediei este să cităm sursele, nu să le „explicăm”, că atunci ar trebui să recunoaștem și legionarilor dreptul de a „explica” istoria, că ei n-au fost judecați la Nürnberg. Dacă nu acceptați și explicațiile lor respingerea afirmației mele o consider neavenită. --Turbojet 16 mai 2014 15:09 (EEST)
D-le coleg Turbojet, v-am lăsat destul timp să vă revizuiți penibilele afirmații de mai sus, dar, din păcate, ați ratat ocazia. Subiectul intervenției de mai sus a fost relația dintre „Referințe”, „Note” și „Surse”, dar dv., hodoronc-tronc, chiar dacă vi se fâlfâie cu un tramvai, reveniți la aceiași temă care vă preocupă. Ce legătură au notele scrise de mine, fie ele parșive, tendențioase, antiromânești, pro-evreiești, etc., etc., cum or fi, cu subiectul? Și nu găsiți că ar fi fost normal să dați și exemple din multele mele note subversive, barem unul? Wikipedia nu este o tribună unde să demonstrați cuiva afilierea dv.
  • Ziceți: ...dv. inflamați spiritele, „explicându-ne” nouă în „note”... Deci, cine sunt acești nouă, Asib. (oh, scuzați, nu intenționez să vă insult), colegii dv. de idei, de partid, de celulă, de cuib? Poate vă referiți la noi românii (verzi) vs. ceilalți, străinii, evreii, romii, etc.? Aflați stimate coleg, odată pentru totdeauna, deoarece mi s-a acrit de aluziile „noilor” pe care le reprezentați, că sunt român și ortodox (deși nu-s dus mult la biserică) CEL PUȚIN! ca dv., cu o obârșie impecabilă, pur-sânge, din partea ambilor părinți și consider că această apartenență nu are și nici nu are voie să aibe legătură cu activitatea mea la roWp. Menționez că nu vă recunosc dreptul arogat, de a acorda cuiva certificat de apartenență etnică.
  • ...să văd cum dv. scuipați pe unul sau pe altul, doar ca să demonstrați evreilor că știți să scuipați... Aflați, stimate coleg, că eu nu obișnuiesc să-mi risipesc saliva, o secreție a organismului care are importanța ei, în modul pe care l-ați menționat, poate ați vrut să vă referiți la alte excreții?
  • Dar fraza care m-a facut să-mi sară bujiile a fost: Am destui prieteni evrei ca să am exemple de comportare a lor, așa că știu să fac diferența dintre ei și dv. Desigur că am curajul opiniei, însă v-am oferit posibilitatea de a accepta critica tacit și posibilitatea de a vă adapta atitudinea fără scandal, dar dv., Leonard și Tendler vă considerați extremismul o virtute și clamați dreptul să-l practicați aici fără vreo limită. Pe aici sunt destui evrei, pe mulți îi știu și sunt în relații foarte bune cu ei, dar doar voi trei vă comportați extremist. În chestia cu extremismul, fără doar și poate, suntem la antipozi. Cu cățiva ani în urmă ați fost pus în situația de a vă retrage din funcția de admin. ca urmare a exprimarii unei astfel de poziții, dar văd că nu v-ați primenit ideile. Evreii ideali care au primit onoarea de a vă fi prieteni sunt bine dresați, știu să facă frumos, cu călușu-n gură și nu-și exprimă parerile decât când și ce li se permite. Halal, bravo! Nu ca mine, Leonard și Tandler, care „clamați dreptul să-l practicați aici fără vreo limită.”! Scandalos! Curată obrăznicie! D-le Turbojet, v-am înțeles teama de viitorul României și ideologia, pe care v-o redau in esență: „Va fi impusă dictatura minorităților, iar valorile naționale vor fi considerate generatoare de ură și vor fi distruse. Se va rescrie istoria României, astfel încât românii să fie incriminați pentru suferințe pe care le-ar fi cauzat altora de-a lungul veacurilor și pentru care vor trebui plătite despăgubiri. În loc de mândrie națională și patriotism, școlile vor inocula copiilor simțământul vinovăției și rușinii față de faptele strămoșilor lor.” (preluat din Noua Dreaptă). --Alex F. (discuție) 18 mai 2014 16:43 (EEST)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Prin „noi” întotdeauna s-a înțeles grupul unit prin interese comune, din care fac parte și „eu”, și care colaborează, având încredere unii în alții. Toți cei cu interese diferite și care fac altfel decât „noi” sunt „ei”. Declarația dv. că ați fi român nu folosește la nimic, deoarece „ne” urâți, probabil nu v-au ieșit socotelile în România. Din întărâtarea dv. deduc că nu v-au ieșit nici în SUA. Mulțumesc că m-ați informat de ideologia Noii Drepte, nu eram foarte în temă. Nu sunt și nu vreau să fiu cu Noua Dreaptă (am contrat pe aici reprezentanți de-ai lor) dar nu pot să nu constat că comportarea dv. le dă apă la moară, faceți exact cum spun ei. Da, am renunțat la o „funcție” care nu-mi aducea niciun avantaj — doar limitări și bătăi de cap — exact ca să nu mai aveți dumneavoastră cu ce mă șantaja, dar am greșit că m-am luat după dv., căci nu ați meritat-o, v-ați luat-o doar în cap. Iar dacă mai insistați cu funcția aia o să apară un administrator nou, doar ca să-mi satisfac respectul față de mine. --Turbojet 18 mai 2014 20:25 (EEST)

Nu văd ce câștigă proiectul prin aplicarea rigidă a dogmei Dacă o lucrare nu este citată deloc, ea nu poate figura la bibliografie, indiferent cât de prestigioasă este. – care e formulată într-un eseu, nu într-o politică sau îndrumare. Iar continuarea „Dacă nu este citată, cauzele pot fi că editorul de fapt nu dispune de lucrare și doar presupune că lucrarea ar trebui să conțină afirmația, lucru care contravine acurateței științifice, ori lenea de a cita, care n-are nicio scuză.” e doar cumplit meșteșug de tâmpenie. Nu sunt contra unei secțiuni separate Lectură suplimentară, cum s-a făcut la Termodinamică, însă în majoritatea cazurilor mi se pare mai curând aflare în treabă. -- Victor Blacus (discuție) 18 mai 2014 21:03 (EEST)

Presupun că mie mi vă adresați.
Mă surprinde faptul (deși, nu chiar) că tocmai dumneavoastră vorbiți despre aplicarea rigidă a unei dogme după ce ați susținut cu atâta ardoare aplicarea rigidă a dogmei menținerii notelor explicative și referințelor în aceeași secțiune (care e o îndrumare și nu o politică)...
Răspunsul este destul de simplu în ceea ce privește secțiunea Bibliografie, și anume ea are aceeași uzanță ca bibliografia de la sfârșitul unei cărți, adică listează lucrările care au fost folosite ca repere în scrierea cărții respective. Este adevărat că acesta nu este sensul primar al termenului „bibliografie”, el putând desemna și lucrări care se referă pur și simplu la un anumit subiect, dar nu ăsta este sensul folosit pe Wikipedia (nu că aș avea eu ceva împotrivă). Practic „bibliografie” e o prescurtare de la „bibliografie consultată” așa cum „referințe” e o prescurtare de la „referințe bibliografice” iar „note” de la „note explicative” (sau „note de subsol” în cazul în care sunt comasate).
Sugerați o altă uzanță pentru secțiunea Bibliografie? eu n-am nimic împotrivă. Dar asigurați-vă că îi informați și pe ceilalți (și în mod ideal apare și în îndrumări), altfel induceți în eroare cu privire la conținutul acelei secțiuni.
Iar din păcate inducerea unei aparențe chiar era scopul în cazul articolului termodinamică (să-mi fie cu iertare dacă spun un neadevăr), fapt ilustrat și de exprimarea agresivă („cumplit meșteșug de tâmpenie”) la adresa unei simple îndrumări care chiar are logică. De ce ați dori să induceți această aparență? Deoarece ați transformat articolul Termodinamică într-un bibelou, într-o bijuterie personală, și ați încercat să ascundeți praful sub preș. Astfel ați mascat faptul că articolul are o singură sursă amestecând referințele printre niște note explicative stufoase și numeroase (și nereferențiate) și completând secțiunea Bibliografie cu lucrări care nu erau folosite în articol. De asemenea, ați adăugat o secțiune numită Referințe în care ați adăugat legături către articole de pe Wikipedii în alte limbi (ceva nemaiîntâlnit), doar ca să nu pătați imaginea articolului cu legături roșii spre articole inexistente din limba română. Deci tot felul de practici care mai de care mai bizare în sprijinul unei perfecțiuni iluzorii... --ANDROBETA-- 19 mai 2014 02:22 (EEST)

Licențiere[modificare sursă]

Ar putea cineva cu experiență în domeniu să licențieze corect fișierul acesta? Nu cred că poate fi vorba de {{DP-legătură}}. Este singurul păstrabil din cele adăugate cu formatul utilizare cinstită de Rsandu. Celelalte fișiere ale sale vor trebui șterse, încât reprezentând poze sub copyright și de persoane în viața nu se justifică utilizarea cinstită. --Mihai (discuție) 15 mai 2014 12:14 (EEST)

Mai precis ar trebui cu siguranță șterse aceasta, aceasta, aceasta și aceasta. La restul rămâne de văzut de la caz la caz. --Mihai (discuție) 15 mai 2014 12:22 (EEST)
Am rezolvat eu la Ernest Urdăreanu. Dacă vreți să contestați utilizarea cinstită a unei imagini, vă rog s-o propuneți pentru ștergere.--Strainu (دسستي‎)  15 mai 2014 13:46 (EEST)
Mulțumesc. E posibil și probabil ca tipul cu ochelari în costum gri din poza asta să fie tot Urdăreanu, dar nu pot să bag mâna în foc. Am licențiat asemenător poza asta, dar mai rămân câteva fotografii adăugate de utilizator la care nu mă pricep deloc. E vorba de asta, asta, asta și asta --Mihai (discuție) 15 mai 2014 13:56 (EEST)

Poza cu Mircea Faria e discutabilă, poate își dau și alții cu părerea, dar eu cred că e {{DP-ro-1956}} dacă e autoportret. Roșescu a fost corectat de mine acum 3 ani și îmi mențin opinia; la Băneasa 3 nu am îndoieli că e producția autorului. La ultimul (Băneasa 1) trebuie determinat anul în care a fost făcută, dar sunt aproape sigur că e și el {{DP-ro-1956}}--Strainu (دسستي‎)  15 mai 2014 23:24 (EEST)

Formate grafice[modificare sursă]

Poate cineva să mă ajute și pe mine cu importarea pe ro.wiki a formatelor de grafice de aici ? Am încercat eu ceva(unu, doi), dar e prea complicat pentru mine și mi-am cam prins urechile. Călușaru' 15 mai 2014 20:54 (EEST)

Nu știu exact care format îl doriți, dar eu am făcut ceva, un exemplu este aici. --Turbojet 16 mai 2014 00:06 (EEST)
Mulțumesc. Puteți să mă tutuiți. Eu căutam formate pentru reprezentaări grafice de procente (gen plăcintă/pie și cu coloane) utile pentru alegeri și sondaje de opinie. Am copiat eu câteva din engleză. Par în regulă deocamdată. Sper să nu mă înjure cineva dacă nu sunt cum trebuie. Călușaru' 16 mai 2014 13:08 (EEST)
Pentru plăcintă/pie avem {{Pie chart}}. Cred că mai sunt și altele. Cine le-ar uni într-o categorie... Vitalie Ciubotaru (discuție) 16 mai 2014 13:33 (EEST)
Mulțumesc. Am mai găsit câteva (unu, doi). Adevărul e că sunt utile categoriile astea, că, altfel, căutam acul în carul cu fân. Călușaru' 16 mai 2014 14:06 (EEST)
Le-am grupat, v. Categorie:Formate grafice. --Turbojet 16 mai 2014 14:24 (EEST)
Țara îți va fi recunoscătoare ;) Călușaru' 16 mai 2014 14:39 (EEST)

Aparentă problemă la căutare[modificare sursă]

De 2-3 zile, la fiecare căutare pe Wikipedia este afișat în dreptul fiecărui rezultat textul Querry error în chenar albastru. Căutarea în sine nu pare a fi afectată. Browser: Firefox, ultima versiune actualizată. --Mihai (discuție) 16 mai 2014 20:22 (EEST)

Și cu Internet Explorer vers. 11 actualizată apare la fel. --Bătrânul (discuție) 18 mai 2014 18:24 (EEST)
Cred că este o problemă cu Wikipedia, fiindcă și mie îmi apare exact la fel! Oare ce se întâmplă? Reclame (discuție) 19 mai 2014 00:46 (EEST)

Dilemă[modificare sursă]

Nu știu cum să apuc următoarea problemă:

Există trecători (traversate de drumuri) în munții României pentru care nu se găsesc - deocamdată decât una sau două surse. Nu știu dacă să aplic criteriile generale de notabilitate sau fiind repere geografice importante să le iau ca atare. Nu aș vrea să creez pagini care să fie ulterior subiectul unor discuții de ștergere cu rezultate la limită. O asemenea pagină ar avea cam între 4000-5000 de octeți. Există - evident, posibilitatea de a face o singură pagină cu toate aceste trecători sau să fie incluse în articole despre localități, spre care să meargă redirecturi. Părerea mea este însă că ar merita fiecare un articol dedicat, dar aș vrea și alte opinii.

Dau și un exemplu: Pasul Pleșa de pe Obcina Cacica, dintre satele Solonețu Nou și Pleșa. Sursa părinte este reprezentată de Obcinele Bucovinei. Ghid Turistic, Nicolae Barbu, Liviu Ionesi, Colecția: Munții Noștri Nr. 39, Editura Sport-Turism, București, 1987, restul sunt derivate din aceasta. Cu mare probabilitate se mai găsesc și alte date în lucrări diverse scrise de geografi, geologi, istorici sau în monografii locale, dar eu nu am acces la ele. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 16 mai 2014 21:54 (EEST)

Opinia mea e că ar trebui să fie create pentru început niște sub-pagini de genul „Trecători secundare din Munții Rodnei” sau „Trecători secundare din Carpații de Curbură” la articolele respective. În aceste pagini să fie făcute secțiuni dedicate pentru fiecare trecătoare (eventual introdusă și infocaseta corespunzătoare). Pe măsură ce unele secțiuni sunt dezvoltate suficient și se pot autosusține cu surse de încredere, acestea ar putea fi transformate în articole independente.
Pe de altă parte, trebuie stabilit de la început ce intră în categoria acestor trecători secundare, pentru a nu ajunge să fie incluse toate trecerile posibile dintre două văi. Eu aș zice (cu titlu de inventar) să ne limităm pentru început la acele trecători prin care trece un drum clasificat (DN, DJ sau DC).
--Macreanu Iulian (discuție) 18 mai 2014 15:36 (EEST)
Nici nu cred că ar fi bine să se extindă articolele dincolo de trecătorile deservite de drumuri publice, excepție notabilă făcând cele care se pot autosusține singure prin referințe (un asemenea exemplu este Pasul Tabla Buții, care a avut în trecut un rol semnificativ ca și cale de circulație). O posibilitate ar fi crearea unei subpagini la Format:Trecători din munții României în care să fie incluse toate respectivele trecători, clasificate după regiunea montană. În felul ăsta ar fi posibil să fi împăcate și capra și varza. Unele trecători - atât timp cât se află între două localități sau separă două masive muntoase, este dificil să le pui la o localitate sau la alta ori la un masiv sau la altul. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 19 mai 2014 00:35 (EEST)

Până la urmă am creat pagina Trecători secundare din munții României. --Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 23 mai 2014 01:59 (EEST)

VisualEditor global newsletter—May 2014[modificare sursă]

This is a one-time mailing to projects that may need this information. Future newsletters will be available as opt-in only. To receive future newsletters (about one per month), please add your page to the subscribers' list at m:VisualEditor/Newsletter. You're welcome to translate to your language.


Since the last newsletter, the VisualEditor team has mostly worked on the new citation tool, improving performance, reducing technical debt, and other infrastructure needs.

VisualEditor-logo.svg

Did you know?

VisualEditor - Editing References - Cite Pulldown.png

The cite menu offers quick access to up to five citation templates.  If your wiki has enabled the "⧼visualeditor-toolbar-cite-label⧽" menu, press "⧼visualeditor-toolbar-cite-label⧽" and select the appropriate template from the menu.

Existing citations that use these templates can be edited either using the "⧼visualeditor-toolbar-cite-label⧽" tool or by selecting the reference and choosing the "⧼visualeditor-dialogbutton-reference-tooltip⧽" item in the "Inserare" menu.

Read the user guide for more information.

The biggest change in the last few weeks is the new citation template menu, labeled "⧼visualeditor-toolbar-cite-label⧽". The new citation menu offers a locally configurable list of citation templates on the main toolbar. It adds or opens references using the simplified template dialog that was deployed last month. This tool is in addition to the "⧼visualeditor-dialogbutton-reference-tooltip⧽" item in the "Inserare" menu, and it is not displayed unless it has been configured for that wiki. To enable this tool on your wiki, see the instructions at VisualEditor/Citation tool.

Eventually, the VisualEditor team plans to add autofill features for these citations. When this long-awaited feature is created, you could add an ISBN, URL, DOI or other identifier to the citation tool, and VisualEditor would automatically fill in as much information for that source as possible. The concept drawings can be seen at mw:VisualEditor/Design/Reference Dialog, and your ideas about making referencing quick and easy are still wanted.

  • There is a new Beta Feature for setting content language and direction.  This allows editors who have opted in to use the "Limbă" tool in the "Inserare" menu to add HTML span tags that label text with the language and as being left-to-right (LTR) or right-to-left (RTL), like this:  <span lang="en" dir="ltr">English</span>. This tool is most useful for pages whose text combines multiple languages with different directions, common on Right-to-Left wikis.
  • The tool for editing mathematics formulae in VisualEditor has been slightly updated and is now available to all users, as the "⧼math-visualeditor-mwmathinspector-title⧽" item in the "Inserare" menu. It uses LaTeX like in the wikitext editor.
  • The layout of template dialogs has been changed, putting the label above the field.  Parameters are now called "fields", to avoid a technical term that many editors are unfamiliar with.
  • TemplateData has been expanded:  You can now add "suggested" parameters in TemplateData, and VisualEditor will display them in the template dialogs like required ones.  "Suggested" is recommended for parameters that are commonly used, but not actually required to make the template work.  There is also a new type for TemplateData parameters: wiki-file-name, for file names.  The template tool can now tell you if a parameter is marked as being obsolete.
  • Some templates that previously displayed strangely due to absolute CSS positioning hacks should now display correctly.
  • Several messages have changed: The notices shown when you save a page have been merged into those used in the wikitext editor, for consistency.  The message shown when you "⧼visualeditor-toolbar-cancel⧽" out of an edit is clearer. The beta dialog notice, which is shown the first time you open VisualEditor, will be hidden for logged-in users via a user preference rather than a cookie.  As a result of this change, the beta notice will show up one last time for all logged-in users on their next VisualEditor use after Thursday's upgrade.
  • Adding a category that is a redirect to another category prompts you to add the target category instead of the redirect.
  • In the "Media" dialog, it is no longer possible to set a redundant border for thumbnail and framed images.
  • There is a new Template Documentation Editor for TemplateData.  You can test it by editing a documentation subpage (not a template page) at Mediawiki.org: edit mw:Template:Sandbox/doc, and then click "Manage template documentation" above the wikitext edit box.  If your community would like to use this TemplateData editor at your project, please contact product manager James Forrester or file an enhancement request in Bugzilla.
  • There have been multiple small changes to the appearance:  External links are shown in the same light blue color as in MediaWiki.  This is a lighter shade of blue than the internal links.  The styling of the "Stilul textului" (character formatting) drop-down menu has been synchronized with the recent font changes to the Vector skin.  VisualEditor dialogs, such as the "Salvare pagină" dialog, now use a "loading" animation of moving lines, rather than animated GIF images.  Other changes were made to the appearance upon opening a page in VisualEditor which should make the transition between reading and editing be smoother.
  • The developers merged in many minor fixes and improvements to MediaWiki interface integration (e.g., edit notices), and made VisualEditor handle Education Program pages better.
  • At the request of the community, VisualEditor has been deployed to Commons as an opt-in. It is currently available by default for 161 Wikipedia language editions and by opt-in through Beta Features at all others, as well as on several non-Wikipedia sites.

Looking ahead:  The toolbar from the PageTriage extension will no longer be visible inside VisualEditor. More buttons and icons will be accessible from the keyboard.  The "Scurtături de la tastatură" link will be moved out of the "Opțiunile paginii" menu, into the "Ajutor" menu. Support for upright image sizes (preferred for accessibility) and inline images is being developed. You will be able to see the Table of Contents while editing. Looking further out, the developers are also working on support for viewing and editing hidden HTML comments. VisualEditor will be available to all users on mobile devices and tablet computers. It will be possible to upload images to Commons from inside VisualEditor.

If you have questions or suggestions for future improvements, or if you encounter problems, please let everyone know by posting a note at mw:VisualEditor/Feedback or by joining the office hours on Thursday, 19 June 2014 at 10:00 UTC. If you'd like to get this newsletter on your own page (about once a month), please subscribe at w:en:Wikipedia:VisualEditor/Newsletter for English Wikipedia only or at Meta for any project. Thank you! --Elitre (WMF) (talk) 22 mai 2014 20:39 (EEST)

Cum se scrie corect?[modificare sursă]

Dragi colegi, vă cer ajutorul în următoarea speță. Nu știu cum se scrie corect numele compus al unor soiuri de struguri. M-am uitat în DOOM, dar exprimările de acolo sunt deficitare și confuze (sau, cel putin asta este impresia mea). La concret...

În DOOM, editia a II-a, 2005, în capitolul 3.1. Scrierea cu litera mica, la punctul 2. substantivele comune (chiar daca provin din nume proprii) folosite izolat sau in interiorul unei comunicari, printre care cele care desemneaza:

.......................................................

alineatul 6 (pag. LV):

- varietati de plante si de animale, soiuri de vin, produse alimentare etc.: aligote, babeasca, cabernet (am facut referire doar la cele care au tangenta cu acest domeniu);

Pe etichete, numele unor produse se scriu cu litera mare.

Observatii: 1. Varietati de plante sau animale nu exista/foloseste in domeniu. Se foloseste expresia specii de plante, soiuri unde este cazul si rase de animale, specii de pesti samd.

2. Soiuri de vin este o alta exprimare eronata. Se foloseste in domeniu expresia soiuri de struguri, respectiv sortimente de vin.

Deci, conform acestui paragraf, soiurile de struguri ar trebui sa se scrie cu litera mica de la cap la coada.


In acelasi capitol, Scrierea cu litera mica, la punctul 3. toate celelalte parti de vorbire din interiorul unei comunicari, inclusiv:

- adjectivele din sintagme care denumesc varietati de plante si de animale: mar cretesc, cirese pietroase;

Asemenea adjective se scriu insa cu litera mare cand desemneaza o rasa (si, daca ar fi scrise cu litera mica, ar putea fi interpretate drept calificative oarecare).

Observatii:

1. Trecem peste folosirea eronata a termenilor varietati de plante si de animale despre care am vorbit mai sus la pct. 1., dar cred ca ar trebui sa se scrie mar Cretesc pe considerentul ca termenul Cretesc nu este adjectiv, el nu se refera la insusirea marului de a fi cret/cretesc, ci este denumirea unui soi de mar. La cirese este la fel, desi termenul s-ar apropia la prima vedere de adjectiv. In realitate, cand se foloseste expresia cirese pietroase, se face referire nu la caracteristica cireselor respective, ci la soiul Pietroase (mai concret, Pietroase de Cotnari, Pietroase negre Buttner, Pietrose Napoleon, Pietroase negre de Odessa, Pietroase negre mari, Pietroase galbene Donissen, Pietrose negre Pitz samd). Conform acestui punct din DOOM ar fi justificat sa scriem cu litera mica ceea ce este adjectiv(in cazul de fata culoarea neagra sau galbena), dar nu si restul.

Dar... ajungem la...

Capitolul 3.2.Scrierea cu litera mare

La punctul 2. toate componentele (cu exceptia, de regula, a cuvintelor ajutatoare) numelor proprii (inclusiv ale unor unitati lexicale complexe folosite ca nume proprii) care desemneaza:

.......................................................

alineatul 10 (pag. LIX):

- soiuri de plante si rase de animale (BINGO!!!): Napoleon (soiuri de cirese, mere, pere, struguri) inclusiv numele de rase provenite dintr-un adjectiv (cand acesta, scris cu litera mica, ar putea fi interpretat ca un calificativ oarecare): vaca Dobrogeana.

Deci, conform acestui paragraf, ar trebui sa scriem Feteasca Neagra sau Alba, Coarna Alba, Neagra, Rosie, Vanata samd, dar... în DOOM mai este o ultima precizare:

Se scriu cu litera mica numele varietatilor de plante si de animale exprimate prin adjective sau prin substantive comune.

Cu alte cuvinte, ar trebui sa scriu Feteasca alba, Feteasca regala, Coarna neagra samd.

Nu exclud sa-mi fi scapat ceva, motiv pentru care cer parerea unora care s-au mai lovit de aceasta situatie sau care stiu mai bine sa interpreteze reglementarile din DOOM.

Deci, cum se scriu corect aceste nume compuse de soiuri de struguri? Multumesc de pe-acum celor care vor ajuta la clarificarea acestui aspect. Senator (discuție) 24 mai 2014 09:36 (EEST)

Dacă vă ajută, am în față Vinurile României, Mihai Macici, Ed. Alcor Edmpex SRL, București, 1996, ISBN 973-97901-0-0, unde atât la scrierea soiurilor cât și a vinurilor se folosește litera mare, în felul următor:
  • soiuri de struguri: Feteasca albă, Feteasca regală, Băbească neagră, Burgund mare, Riesling italian, ...tc.... (dar și Cabernet Sauvignon, Alicante Bouschet, Busuioacă de Bohotin, ...)
  • vinuri: Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Alicante Bouschet, Busuioacă de Bohotin, etc... (dar și Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, etc...)

NB: „sortiment” (viticol) este definit în această carte ca „grupare de soiuri recomandate pentru cultură într-un areal viticol”.

--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 24 mai 2014 14:36 (EEST)

Am și eu o grămadă de cărți de viticultură (lucrez și în acest domeniu), o am și p-asta, știu că se scrie și așa, dar am întâlnit tot atâtea situații când se scriu ambii termeni cu literă mare. Am discutat azi cu cineva care lucrează în corectură și nu am lămurit problema. El mi-a zis că înclină spre prima variantă (doar primul cuvânt cu literă mare) pe considerentul că după Revoluție este o tendință foarte accentuată de a exagera cu scrierea cu literă mare și când nu trebuie (aspect cu care sunt de acord, dar nu ține loc de justificare pentru a scrie într-un fel sau altul). Pe mine mă interesa o clarificare plecând de la explicațiile din DOOM, pentru că acolo este reglementată.
Am zis că o să scriu și la Institutul de Lingvistică (unde am mai scris în trecut în astfel de situații) poate voi lămuri problema. Și eu sunt înclinat să cred că așa se scrie (doar primul termen cu literă mare), dar vroiam o informație argumentată. Normal ar fi fost ca DOOM să lămurească problema, dar pe mine mai mult m-a amețit.Senator (discuție) 24 mai 2014 16:00 (EEST)

Apropo de denumiri:

  • Vinurile de consum curent sunt vinuri în general anonime, fără pretenția de a avea o identitate dată de locul de producere și soi.
  • Vinurile de calitate superioară se valorifică sub denumirea podgoriei sau a zonei din care provin (Dealurile Argeșului, Colinele Dobrogei, etc....)
  • Numele vinurilor de calitate superioară cu denumiri de origine controlate și denumiri de origine controlate și trepte de calitate: se stabilesc prin denumirea arealului de producere delimitat – de mare notorietate, în care au fost ele obținute, precum și prin folosire numelui soiului sau al sortimentului de vinuri (Ex: Valea Călugărească=denumire de origine, Cabernet Sauvignon=soi, DOCC-CT=nivel calitativ)

--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 24 mai 2014 15:10 (EEST)

Am scris chiar eu la Vin despre clasificarea vinurilor.
Aștept opinii și de la alți colegi. Mulțumesc frumos. Senator (discuție) 24 mai 2014 16:00 (EEST)

O opinie aș avea eu, dar nu referitoare la scrierea cu majuscule a soiurilor de struguri, ci la titlurile seriei de articole pe care le-ați inițiat azi: trebuie să vă hotărâți dacă le scrieți articulat sau nearticulat. Doar câteva exemple: ‎Țiganca (strugure) și ‎Fetița (strugure) - articulate, dar ‎Bălăban (strugure) și ‎Corbească (strugure) - nearticulate. Sau, pentru consecvență, de ce ‎Neagra (struguri) și nu ‎Neagra (strugure) (sau ‎Neagră (strugure))? --Bătrânul (discuție) 24 mai 2014 22:06 (EEST)

În mod normal ele ar trebui să fie nearticulate, dar cele menționate de dvs le-am scris așa pentru că așa erau trecute și în lucrarea citată. Dacă se consideră că ar putea fi o scăpare din partea autorului le trec nearticulate așa cum cred și eu că ar fi normal.
La Neagra (strugure) a fost o scăpare din partea mea. Voi face corectura de rigoare. Mulțumesc frumos pentru observații. Senator (discuție) 25 mai 2014 00:10 (EEST)
Încă o sugestie. În introducerile la respectivele articole ați scris foarte clar: ... este un soi de struguri. Deoarece un titlu de tipul ‎Fetiță (soi de struguri) ar fi cam lung, eu aș fi folosit Fetiță (struguri) în loc de ‎Fetiță (strugure). Este însă o simplă sugestie, eu sunt doar un consumator al produselor obținute din soiurile respective, nu un expert... :) --Bătrânul (discuție) 25 mai 2014 07:57 (EEST)
Am avut și eu dilema asta când am început să scriu articolele. Inițial am vrut să pun în paranteză soi (simplu, la obiect, așa cum este în franceză, germană), dar am constatat într-un caz că putea fi și de strugure și de măr. M-am gândit atunci la struguri, dar forma asta, la plural, nu am găsit-o nicăieri pe Wikipedia. Am ales strugure (singular) pe considerentul că așa este și în engleză (grape, nu grapes). Mie îmi place mai mult să pun în paranteză struguri și mă bucur că mai este cineva care agrează această formă. Dacă se consideră pe-aici că aceasta este mai potrivită fac modificările de îndată.
Cer și eu sprijinul comunității pentru două aspecte:
1. Aș vrea să atașez articolelor o infocasetă dacă nu așa de complexă cum este la francezi, măcar cum este pe enWiki.
2. Aș vrea să atașez (la soiurile pe care le voi descrie în continuare) arborele lor genealogic așa cum am văzut aici [2]. Se pricepe cineva și vrea să dea o mână de ajutor?
PS Un prieten care lucrează în domeniu mi-a atras atenția în această dimineață că am modificat nejustificat în formă nearticulată numele acelor soiuri care erau prezentate în carte în formă articulată. El spune că unele sună ca dracu în forma asta, dar i-am spus că ăsta nu este un argument pe Wikipedia. Mi-a zis că autorul cărții este o persoană recunoscută în domeniu, chiar foarte apreciată pe plan internațional și că ar fi absurd să modific eu numele acelor soiuri ca să mă încadrez în normele Wikipedia, că peste tot mai sunt și excepții. Și că, dacă așa le-a cunoscut/cules/obținut din sursele lui ar trebui să le iau ca atare. Măcar din respect, a concluzionat el. M-am retras spunând că o să supun dezbaterii comunității acest subiect. Senator (discuție) 25 mai 2014 11:20 (EEST)

Probleme legate de traducerea din engleza[modificare sursă]

Am tradus un articol scurt din engleza in romana, dar am cateva nelamuriri. Ce se intampla cu legaturile, notele si toate linkurile oferite sub articolul original? De asemenea, poza din caseta din dreapta cum poate fi preluata (si cum se face de altfel o astfel de caseta, cu poza, si cateva date succinte)? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de TeodoraPTM (discuție • contribuții).

Ce articol ați tradus? --Wintereu 25 mai 2014 21:00 (EEST)
Nu cred că vă autentificaserăți când ați făcut traducerea, de aceea nu ne putem da seama ce articol ați tradus. Notele de subsol trebuie traduse toate, în sintaxa lor. Legăturile externe nu sunt ceva extrem de important (pot fi traduse și ele, dar să nu fie prea multe), dar cele interne din cadrul articolului trebuie puse cu grijă (trimițând către articolele echivalente din ro.wp; există și formatul {{Ill}} pentru anumite cazuri de legături).
În ce privește imaginea, dacă ea e pe Commons, ea poate fi folosită direct și aproape sigur este liberă (oricine are dreptul de a o folosi), altfel există restricții legate de drepturile de autor și trebuie încărcată și aici ținând cont de politica materialelor protejate.
Nu vă pot da niciun răspuns clar nici în legătură cu infocaseta, tocmai pentru că nu știu ce fel de subiect acoperă articolul pe care l-ați tradus. Majoritatea tipurilor de subiecte au deja infocasete dezvoltate și utilizate, și probabil este nevoie doar să vă uitați la alte articole din aceeași categorie și să urmați exemplul din sursa wiki a acelor articole. Dacă subiectul nu este acoperit de o infocasetă, se poate crea una (vedeți Proiect:Infocasete și Ajutor:Formate), dar aceasta este o activitate avansată și necesară doar rareori.
În fine, în ce privește drepturile de autor asupra traducerii, pentru a le respecta, trebuie să completați formatul {{Pagină tradusă}} în pagina de discuții a articolului dv. —Andreidiscuţie 26 mai 2014 10:30 (EEST)
Dacă ați realizat traducerea după output-ul articolului din engleză și nu după codul-sursă al său, probabil veți avea nevoie să vă uitați un pic prin paginile de ajutor să înțelegeți care este sintaxa wiki (pagini utile: [3] [4]). XXN (discuție) 26 mai 2014 14:39 (EEST)

Titanic II[modificare sursă]

Va referiti la https://en.wikipedia.org/wiki/Titanic_II sau la https://en.wikipedia.org/wiki/Titanic_II_%28film%29 ? - --Floryn | Goldask2 (discuție) 26 mai 2014 23:07 (EEST)

La navă. XXN (discuție) 26 mai 2014 23:29 (EEST)

Referintele la un articol tradus din engleza[modificare sursă]

Am tradus un articol din engleza, iar acum sunt la etapa referintelor. Problema apare in cazul a 3 referinte (exemplu: <r** name=oe>Stelljes, Susan. Bobbie the Wonder Dog în The Oregon Encyclopedia</r**>), unde Oregon Encyclopedia, in acest caz, nu exista ca articol in romana, deci ar trebui sa dau linkul spre cel in engleza, dar nu stiu cum sa fac asta. Cunosc formatarea cu ill, pe care am si folosit-o in interiorul articolului, dar aici nu stiu cum sa fac. Multumesc anticipat. --TeodoraPTM (discuție) 27 mai 2014 18:47 (EEST)

Edit: exemplul contine mai multe date (autor si alte cuvinte), dar se pare ca aici nu vor sa apara.

@TeodoraPTM: Am creat formatul {{Oregon Encyclopedia}}; acum referințele vor fi afișate normal. Ce ține de faptul că la rowiki încă nu există articol despre ”Oregon Encyclopedia” — nu e o problemă. Va rămâne temporar ca legătură roșie, până va crea cineva și articolul ăsta. XXN (discuție) 27 mai 2014 17:14 (EEST)

Dupa cum am spus, cuvintele astea se afla printre multe altele, in interiorul unei referinte, de aceea ma si incurca si nu reusesc sa rezolv problema. Am dat copy paste aici la intreaga referinta, dar apare doar o parte. >.< Am incercat sa pun f| inainte, cum vad aici, dar schimba in mai rau. --TeodoraPTM (discuție) 27 mai 2014 18:47 (EEST)

@TeodoraPTM: Referința-exemplu oferită de dvs. mai sus merge ok. V-o prezint continuare →[1]
Nu trebuie să puneți f| prin cod. El e pentru a crea mai ușor linkuri spre pagina formatului: echivalent aproximativ pentru [[Format:Oregon Encyclopedia|Oregon Encyclopedia]]
Dacă ați finalizat deja traducerea articolului, îl puteți publica pe wikipedia și utilizatorii mai experimentați văzând mai clar care sunt problemele vă vor îndruma cum să procedați sau vor corecta eventualele mici erori de sintaxă. De asemenea puteți publica textul articolului în spațiul dvs de utilizator, de exemplu: Utilizator:TeodoraPTM/Test, continuând să lucrați asupra lui în acel ”laborator” improvizat. XXN (discuție) 27 mai 2014 19:10 (EEST)

Mersi, nu stiam de posibilitatea Test. Am pus pagina acolo. https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:TeodoraPTM/Test --TeodoraPTM (discuție) 27 mai 2014 19:47 (EEST)

Cum se face schimbarea nume pentru contului pe Wikipedia?[modificare sursă]

Buna seara, am aflat de la administrator, ca numele ales de mine nu era bun. Prin urmare as dori sa-l schimb. Stie cineva care sunt sunt pasii de urmat?

Alex. Stanescu Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Uniunea Junilor din Scheii Brasovului (discuție • contribuții).

În avertizarea „cont public” pe care ați primit-o găsiți o legătură către pagina unde vi se spune care sunt „pașii de urmat”. -- Victor Blacus (discuție) 27 mai 2014 22:15 (EEST)

Traducere incorecta si alte etichete[modificare sursă]

Primul meu articol, unul tradus, pe care abia l-am trimis, a si primit deja eticheta de traducere incorecta. Mai frumos ar fi sa ni se si spuna unde am gresit, poate putem corecta, in loc chiar sa se stearga articolele (in unele cazuri) foarte repede. Stie cineva daca e cazul sa ne fie semnalate greselile, oricare ar fi ele? TeodoraPTM (discuție) 28 mai 2014 07:49 (EEST)

Pagina dv. este categorisită drept „pagină cu etichetă incorectă de traducere” în mod automat, de formatul {{Pagină tradusă}}, pe care chiar dv. l-ați introdus. Vedeți documentația formatului: la capitolul „Utilizare” scrie în primul rând, cu litere îngroșate, că eticheta se pune în pagina de discuție a articolului. —Andreidiscuţie 28 mai 2014 09:53 (EEST)

Multumesc, nu vazusem unde sunt paginile de discutie ale articolelor. TeodoraPTM (discuție) 28 mai 2014 10:43 (EEST)

Wikipedia, citată[modificare sursă]

Am găsit un articol din 2011 în care este citată Wikipedia: Wikipedia despre Gelu Voican Voiculescu. E mai vechi articolul dar cele semnalate au rămas la fel în articolul menționat.--Australopitecus (discuție) 1 iunie 2014 01:07 (EEST)