Walter apără Sarajevo

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Walter apără Sarajevo
RatingRating.gif
Genfilm de război[1]  Modificați la Wikidata
RegizorHajrudin Krvavac[*][1]  Modificați la Wikidata
MuzicaBojan Adamič[*]  Modificați la Wikidata
DistribuțieBata Živojinović
Ljubiša Samardžić
Rade Marković
Dragomir Bojanić[*]
Neda Spasojević[*]
Pavle Vujisić
Faruk Begolli[*][1]
Stevo Žigon[*]
Jovan Janićijević Burduš[*]
Vladan Holec[*][1]
Voja Mirić[*]
Relja Bašić[*]
Boro Begović[*][2]
Ramiz Sekić[*]
Ranko Gučevac[*]
Emir Kusturica[2]
Miralem Zupčević[*][2]
Slobodan Dimitrijević[*]
Hannjo Hasse[*][1]
Rolf Römer[*][1]
Fred Delmare[*]
Herbert Köfer[*][2]
Wilhelm Koch-Hooge[*][1]  Modificați la Wikidata
Premiera  Modificați la Wikidata
Durata133 min.  Modificați la Wikidata
ȚaraIugoslavia  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiBosnia și Herțegovina  Modificați la Wikidata
Limba originalălimba germană
limba sârbocroată  Modificați la Wikidata
Prezență online
Internet Movie Database
CineMagia
Allmovie
ČSFD
KinoPoisk
PORT.hu

Walter apără Sarajevo[3] (în sârbocroată Valter brani Sarajevo / Валтер брани Сарајево) este un film de partizani iugoslav din 1972, regizat de Hajrudin Krvavac și în care joacă actorii Bata Živojinović, Ljubiša Samardžić și Rade Marković. Acest film marchează debutul actoricesc al lui Emir Kusturica într-un rol minor al unui tânăr activist comunist.[4] Filmul a fost și este foarte popular în China[5] și, datorită publicului chinez, Walter apără Sarajevo a devenit „unul dintre cele mai vizionate filme de război din toate timpurile”, fiind vizionat de aproximativ un miliard și jumătate de spectatori.[6]

Prezentare[modificare | modificare sursă]

Information icon.svg Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

La sfârșitul anului 1944, pe măsură ce se apropie sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, înaltul comandament al Wehrmachtului este hotărât să scoată Grupul de Armate E (în germană Heeresgruppe E) al generalului Alexander Löhr din Balcani înapoi în Germania. Germanii intenționează să furnizeze combustibil coloanelor de tancuri dintr-un depozit din Sarajevo. Liderul partizanilor iugoslavi din oraș, un bărbat misterios cunoscut doar sub numele de Walter, prezintă un pericol grav pentru succesul operațiunii, iar germanii îl trimit pe Standartenführerul von Dietrich de la agenția de informații Sicherheitsdienst pentru a se ocupa de el. Cum nimeni din oraș nu pare să știe cum arată Walter, Dietrich reușește să se infiltreze în rezistență, pentru a afla cine este Walter cu adevărat. Partizanii sunt prinși într-un joc mortal al trădării, fraudei și imposturii în timp ce încearcă să dejoace planurile germanilor.

Sfârșitul iconic

La sfârșitul filmului, Standartenführerul von Dietrich a afirmat că și-a dat seama în cele din urmă de ce nu a reușit niciodată să-l învingă pe Walter - stând pe un deal, arată spre Sarajevo aflat mai jos și spune în limba germană: Sehen Sie diese Stadt? Das ist Walter! („Vedeți acest oraș? Acesta este Walter!"”)[7] Acest lucru a fost destinat să transmită un mesaj de unitate în concordanță cu politica oficială a statului multi-etnic Iugoslavia.[8]

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Producție[modificare | modificare sursă]

Cu toate că filmul nu a urmărit să prezinte adevărul istoric, personajul principal al filmului a fost numit după liderul de partizani Vladimir Perić, cunoscut după numele său de guerre Walter, acesta a comandat un grup de rezistență la Sarajevo din 1943 până la moartea sa în lupta pentru eliberarea orașului la 6 aprilie 1945. Hajrudin Krvavac a dedicat filmul oamenilor din Sarajevo și eroismului lor în timpul războiului.[6]

Filmul a marcat începutul carierei lui Emir Kusturica în cinematografie. La vârsta de șaisprezece ani în acea vreme, a fost prima sa apariție de film într-un rol minor al unui tânăr activist comunist.[4]

Lansare[modificare | modificare sursă]

Filmul a avut premiera la Sarajevo miercuri, 12 aprilie 1972, în fața a 5.000 de spectatori, la Sala Skenderija, recent construită. Astfel, locul a găzduit o altă premieră a unui film de partizani, la doi ani și jumătate după ce filmul Bătălia de la Neretva regizat de Veljko Bulajić a avut premiera în octombrie 1969. Mareșalul Iosip Broz Tito nu a fost prezent de această dată, cu toate că la premieră au fost prezente numeroase celebrități și mulți funcționari iugoslavi, inclusiv distribuția filmului, precum și antrenorul principal al echipei Steaua Roșie Belgrad, Miljan Miljanić, actrița Špela Rozin, directorul Skenderija și fostul primar al Sarajevoului Ljubo Kojo,[9] președintele Bosna Film Neđo Parežanin și alții. După premieră, la Hotel Evropa a fost organizată o cină generoasă pentru invitați.

Pe baza materialului filmat pentru Walter apără Sarajevo, televiziunea iugoslavă a transmis în martie-aprilie 1974 un miniserial de televiziune cu 4 episoade a câte 40 de minute fiecare.[10][11]

Recepție[modificare | modificare sursă]

Walter apără Sarajevo a avut un răspuns favorabil din partea publicului iugoslav, în special în Sarajevo.[8]

Filmul a fost distribuit în șaizeci de țări[5] și a obținut cel mai mare succes în Republica Populară Chineză (sub titlul 瓦尔特保卫萨拉热窝),[12] devenind cel mai popular film străin în China în anii 1970.[4] Mai ales datorită publicului chinez, Walter apără Sarajevo a devenit „unul dintre cele mai vizionate filme de război din toate timpurile”.[6]

Moștenire[modificare | modificare sursă]

Walter, un restaurant din Belgrad, care servește ćevapčići Sarajevo (Sarajevski ćevap).

Având ca temă obsesivă frăția și unitatea populației iugoslave în fața ocupației străine,[8] filmul a devenit un punct de referință pentru mișcarea subculturală punk New Primitives: Zabranjeno Pušenje, una dintre cele mai importante trupe ale mișcării, și-a numit primul album Das ist Walter, în onoarea acestui film.[6]

În China, copiii și străzile au primit numele personajelor din film, iar o marcă de bere numită „Walter” a fost comercializată cu poza lui Velimir Živojinović pe etichetă. Filmul se bucură în continuare de mare popularitate în această țară.[5]

Numele a numeroase hoteluri și pensiuni din Peninsula Balcanică (mai ales din Bosnia și Serbia) au fost inspirate din acest film.[13]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g http://www.imdb.com/title/tt0069452/, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d http://www.imdb.com/title/tt0069452/fullcredits?ref_=tt_ov_st_sm, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Cum a devenit un obscur film cu partizani din anii '70 un puternic instrument diplomatic, mediafax.ro
  4. ^ a b c d Goran Gocić. Notes from the Underground: The Cinema of Emir Kusturica. Wallflower Press (2001). ISBN: 978-1903364147. p. 16.
  5. ^ a b c Dina Iordanova. The Cinema of the Balkans. Wallflower Press (2006). ISBN: 978-1904764816. p. 115.
  6. ^ a b c d Pavle Levi. Disintegration in Frames: Aesthetics and Ideology in the Yugoslav and Post-Yugoslav Cinema. Stanford University Press (2007). ISBN: 978-0-8047-5368-5. pp. 64-66.
  7. ^ Walter apără Sarajevo, viennale.at
  8. ^ a b c Robert J. Donia. Sarajevo: A Biography. University of Michigan Press (2006). ISBN: 978-0472115570. p. 238.
  9. ^ Zlatar, Pero (aprilie 1972). „Danas je petak u redakciji Pere Zlatara”. Studio. Accesat în . 
  10. ^ Valter brani Sarajevo , imdb.com
  11. ^ Mercedes Camino, Memories of Resistance and the Holocaust on Film, Palgrave Macmillan, 2018. ISBN: 9781137499684
  12. ^ Denumirea filmului după țară
  13. ^ „Nekoliko osoba povrijeđeno u tuči ispred sarajevskog puba Walter”. Klix.ba. . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]