Wallace Carothers
| Wallace Hume Carothers | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Burlington(d), Iowa, SUA |
| Decedat | (41 de ani)[5][1][2][3] Wilmington, Delaware, SUA |
| Înmormântat | Glendale Cemetery[*][6] |
| Cauza decesului | sinucidere (otravă) |
| Frați și surori | Isobel Berolzheimer[*][7] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Statele Unite ale Americii |
| Ocupație | chimist inventator inginer |
| Limbi vorbite | limba engleză[8] |
| Activitate | |
| Domeniu | Chimie organică |
| Instituție | Universitatea Harvard DuPont |
| Alma Mater | Universitatea statului Illinois[*] Tarkio College[*] |
| Organizații | Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*] |
| Conducător de doctorat | Roger Adams |
| Cunoscut pentru | Inventarea nailonului |
| Premii | National Inventors Hall of Fame[*] ()[9] Lavoisier Medal for Lifetime Technical Achievement[*] ()[10] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Wallace Hume Carothers (n. , Burlington(d), Iowa, SUA – d. , Wilmington, Delaware, SUA) a fost un chimist și inventator american, cercetător în domeniul chimiei organice la DuPont, creditat cu inventarea nailonului.[11]
Carothers a fost șef de grup la laboratorul DuPont Experimental Station, de lângă Wilmington, Delaware, unde se făceau cercetări în domeniul polimerilor.[12] Carothers a fost un chimist strălucit care, pe lângă dezvoltarea nailonului, a pus și bazele studiilor ce au dus la inventarea neoprenului. După ce și-a luat doctoratul, a predat la mai multe universități înainte de a fi angajat de DuPont pentru cercetări fundamentale.
S-a căsătorit cu Helen Sweetman la 21 februarie 1936. Carothers suferea de depresie din tinerețe. În ciuda succesului cu nailonul, se simțea neîmplinit și lipsit de idei. Nefericirea sa a fost amplificată de moartea surorii sale și, la 29 aprilie 1937, s-a cazat într-o cameră de hotel din Philadelphia și s-a sinucis cu o cianură de potasiu dizolvată într-o limonadă.[13] Fiica sa, Jane, s-a născut după șapte luni, la 27 noiembrie 1937.
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Andrew Bell. „Wallace Hume Carothers” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- 1 2 „Wallace Carothers” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- 1 2 „Wallace Hume Carothers” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227.
- ↑ „Wallace Hume Carothers” (în croată). Opća i nacionalna enciklopedija[*]. Wikidata Q3407324.
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Wallace Carothers” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056.
- ↑ https://evanstonwomen.org/woman/isobel-berolzheimer/. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Bibliothèque nationale de France. „Wallace Carothers” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Wallace Carothers”. National Inventors Hall of Fame[*]. Wikidata Q1366018.
- ↑ (PDF) https://web.archive.org/web/20140707204931/http://www.dupont.com/content/dam/assets/corporate-functions/our-approach/science/awards-and%20-recognition/articles/documents/Lavoisier%20Academy.pdf. Arhivat din original (PDF) la
|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor). Lipsește sau este vid:|title=(ajutor) - ↑ Hermes, Matthew. Enough for One Lifetime, Wallace Carothers the Inventor of Nylon, Chemical Heritage Foundation, 1996, ISBN 0-8412-3331-4.
- ↑ Roberts, RM (1989) Serendipity: Accidental discoveries In Science, John Wiley & Sons, Inc. ISBN 0-471-60203-5
- ↑ Burton, Holman, Lazonby, Pilling & Waddington, Chemical Storylines, Heinemann Educational Publishers, 2000. ISBN 0-435-63119-5
