Sari la conținut

Vojislav Šešelj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vojislav Šešelj
Date personale
Născut (69 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Sarajevo, Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina, RSF Iugoslavia Modificați la Wikidata
Căsătorit cuJadranka Šešelj[*][[Jadranka Šešelj (politiciană sârbă)|​]] (din ) Modificați la Wikidata
Cetățenie Serbia
 Republica Socialistă Federativă Iugoslavia
 Republica Federală Iugoslavia
 Serbia și Muntenegru Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
cadru didactic universitar[*]
militar
scriitor
avocat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză
limba rusă
limba sârbă[2] Modificați la Wikidata
Viceprim-ministru al Serbiei Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Membru al Adunării Naționale a Serbiei Modificați la Wikidata

PremiiOrdinul Republicii Serbia[*]
Ordinul Steaua Karađorđevićilor[*]
Partid politicPartidul Radical Sârb[*] (–)
Srpski pokret obnove[*][[Srpski pokret obnove (political party in Serbia)|​]] ()
СКЮ () Modificați la Wikidata
Alma materPravni fakultet u Sarajevu[*][[Pravni fakultet u Sarajevu (law School of the University of Sarajevo)|​]] ()
Facultatea de Drept a Universității din Belgrad[*] (doctor în drept, )
Universitatea din Greifswald (drept, )
Semnătură
Prezență online

Vojislav Šešelj (în sârbă Војислав Шешељ; n. , Sarajevo, Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina, RSF Iugoslavia) a fost un politician extremist sârb și criminal de război condamnat. El este fondatorul și președintele Partidului Radical Sârb (SRS) de extremă dreapta. Din 1998 până în 2000 a fost viceprim-ministru al Serbiei.

El s-a predat voluntar Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) în februarie 2003, dar procesul său nu a început decât în ​​noiembrie 2007.[3] Procesul lui Šešelj a fost marcat de controverse: el a făcut greva foamei timp de aproape o lună până i s-a permis să se auto-reprezinte în fața curții, a insultat în mod regulat judecătorii și procurorii de la începerea procedurii, a dezvăluit identitatea martorilor protejați și a fost penalizat de trei ori pentru nerespectarea instanței. Nu a apelat la martori în apărarea sa.

După ce și-a petrecut 11 ani de detenție în Unitatea de detenție a Organizației Națiunilor Unite din Scheveningen în timpul procesului său, lui Šešelj i s-a permis să se întoarcă temporar în Serbia în noiembrie 2014 pentru a se supune unui tratament împotriva cancerului.[4] A condus Partidul Radical Sârb (SRS) în alegerile din 2016, iar partidul său a câștigat 23 de locuri în parlament.

La 31 martie 2016, a fost achitat într-un verdict de primă instanță, în toate cazurile, de către TPII.[5] Achitarea a fost atacată de procurorii de la MICT, o agenție a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, care funcționează ca program de supraveghere și entitate succesorală a TPII. La 11 aprilie 2018, Curtea de Apel a inversat parțial verdictul dat de primă instanță, constatând că Šešelj este vinovat de crime împotriva umanității pentru rolul său în instigarea deportării croaților din Hrtkovci. El a fost găsit nevinovat de restul acuzațiilor, incluzând toate crimele de război și crimele împotriva umanității pe care se presupunea că le-a comis în Croația și în Bosnia. Šešelj a fost condamnat la 10 ani de închisoare, dar din cauza timpului petrecut deja în custodia TPII, el nu a mai fost obligat să se întoarcă la închisoare.

Decesul lui Milan Babić

[modificare | modificare sursă]

Milan Babić a fost găsit mort după ce s-a relatat că s-a sinucis la 5 martie 2006 în unitatea de detenție ONU de la Scheveningen a Tribunalului de la Haga, Olanda, în perioada când acesta aducea probe împotriva lui Milan Martić, succesorul său în calitate de primul președinte al autoproclamatei Republica Sârbă Krajina (RSK).[6][7] The New York Times a relatat că Babić s-a spânzurat "folosind propria curea de piele."[8] Vojislav Šešelj, coleg de detenție al lui Babić, a susținut că a contribuit la sinuciderea lui Babić "făcându-i viața grea". Šešelj a mai adăugat că procurorii TPII i-au promis inițial lui Babić că nu vor face plângere împotriva sa dacă va fi de acord să depună mărturie împotriva colegilor sârbi.[9][6][10]

  1. ^ Vojislav Seselj, Munzinger Personen, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ „Serb accused at war crimes trial”. BBC News. Accesat în . 
  4. ^ Foto: Marina Lopičić, EPK. „KRISTIJAN PRIZNAO ŠEŠELJU U OČI: Trebalo je da te ubijem snajperom, atentat je naručio..”. Kurir. Accesat în . 
  5. ^ „Trial Judgement in the case of Vojislav Šešelj delivered”. International Criminal Tribunal for the former Yugoslavia. . 
  6. ^ a b Alexandra Mihai - Milan Babic, liderul sarbilor din Croatia, s-a sinucis in celula sa, 9am.ro, Sursa: Cronica Romana Arhivat în , la Wayback Machine.. Accesat la 30 martie 2019
  7. ^ Fostul președinte al sârbilor din Croatia s-a sinucis în arestul tribunalului de la Haga, Gândul.ro, Adus la 7 martie 2006. Accesat la 30 martie 2019
  8. ^ "UN finds no foul play in Serb's death - Europe - International Herald Tribune" https://www.nytimes.com/2006/06/09/world/europe/09iht-balkans.1940560.html
  9. ^ „Šešelj: Doprineo sam tome da Babić izvrši samoubistvo”. Blic. Ringier Axel Springer d.o.o. . Accesat în . 
  10. ^ ru Suedezii vor aprecia confortul închisorii Tribunalului de la Haga, Lenta.ru, Adus la 6 aprilie 2006. Accesat la 30 martie 2019

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vojislav Šešelj
  • Maja Gojković - consilier juridic al lui Vojislav Šešelj în fața Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie