Sari la conținut

Vladimir Arseniev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vladimir Arseniev
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Sankt Petersburg, Imperiul Rus[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[6][7][8][9] Modificați la Wikidata
Vladivostok, RSFS Rusă, URSS[10][6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Naval (Vladivostok)[*]​ Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (Bronhopneumonie) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMargarita Arseneva[*][[Margarita Arseneva |​]][11][12] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus (–)
 Republica Rusă (–)
 Uniunea Sovietică (–) Modificați la Wikidata
Ocupațieexplorator
geograf
scriitor
etnograf[*]​
meteorolog[*]​
militar
orientalist[*]​
călător[*]​
prozator[*]​
povestitor[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[13][14][3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materVladimirskoe voennoe ucilișce[*][[Vladimirskoe voennoe ucilișce |​]][15]  Modificați la Wikidata
OrganizațieHabarovski kraevoi muzei imeni N. I. Grodekova[*][[Habarovski kraevoi muzei imeni N. I. Grodekova (museum in Russia)|​]][11]
Habarovski kraevoi muzei imeni N. I. Grodekova[*][[Habarovski kraevoi muzei imeni N. I. Grodekova (museum in Russia)|​]][11]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Sfânta Ana, cl. III[*]​ ()
Ordinul Sfântul Stanislau, cl. II[*]​ ()
Ordinul Sf. Vladimir, cl. IV[*]​ ()
medal «Za pohod v Kitai»[*][[medal «Za pohod v Kitai» |​]] (septembrie 1901)
medal «V pameat 100-letia Otecestvennoi voinî 1812 goda»[*][[medal «V pameat 100-letia Otecestvennoi voinî 1812 goda» |​]]
Ordinul Sfântului Stanislav, cl. III[*]​ ()
Ordinul Sfânta Ana, cl. II[*]​ ()
Ordinul Sfânta Ana, clasa a IV-a[*]​ ()
Medalia Războiului ruso-japonez[*]​
medal «V pameat 300-letia țarstvovania doma Romanovîh»[*][[medal «V pameat 300-letia țarstvovania doma Romanovîh» |​]]
Fellow of the Royal Geographical Society[*][[Fellow of the Royal Geographical Society (award and fellowship granted by the Royal Geographical Society)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vladimir Klavdievici Arseniev, FRGS (în limba rusă Влади́мир Кла́вдиевич Арсе́ньев; n. , Sankt Petersburg, Imperiul Rus – d. , Vladivostok, RSFS Rusă, URSS) a fost un explorator al Orientului Îndepărtat al Imperiului Rus și mai târziu al Uniunii Sovietice, care și-a povestit călătoriile într-o serie de cărți – По Уссурийскому Краю („De-a lungul ținutului Ussuri”) (1921) și Дерсу Узала („Dersu Uzala”) (1923) – care povestesc călătoriile sale militare în bazinul Ussuri cu Dersu Uzala, un vânător autohton, dintre anii 1902 și 1907. El a fost primul care a descris numeroase specii de floră siberiană și stilul de viață al popoarelor etnice autohtone.[16]

Tinerețea

[modificare | modificare sursă]
Locotenent-colonelul Arseniev în 1917

Arseniev s-a născut la Sankt Petersburg, în Imperiul Rus. Tatăl său, născut iobag, a devenit șeful Căii Ferate din Moscova. După o educație militară, Arseniev și-a început expedițiile în pădurile din Orientul Îndepărtat. A trăit în Vladivostok în anii războiului civil rus și a fost comisar pentru minoritățile etnice al Republicii independente din Orientul Îndepărtat. După ce Republica din Orientul Îndepărtat a fost absorbită de Rusia sovietică în 1922, Arseniev a refuzat să emigreze și a rămas la Vladivostok.[17]

Munca

[modificare | modificare sursă]
Arseniev și Dersu Uzala.
Тimbru poștal sovietic din 1956, comemorându-l pe Vladimir Arseniev.

Arseniev a devenit cunoscut deoarece a scris multe cărți despre explorările sale, inclusiv aproximativ 60 de lucrări despre geografia, fauna sălbatică și etnografia regiunilor prin care a călătorit. Cea mai faimoasă carte a lui Arseniev, Dersu Uzala, este un memoriu a trei expediții în taigaua (pădurea) ussuriană din Asia de Nord, de-a lungul Mării Japoniei, și înspre nord până la Vladivostok. Cartea poartă numele ghidului lui Arseniev, un ussurian originar din tribul Goldi⁠(d) (denumit astăzi „poporul Nanai”). Mai târziu, cartea a fost transformată în două filme, unul realizat de regizorul sovietic Agasi Babaian în 1961, iar celălalt de regizorul japonez Akira Kurosawa în 1975. Filmul realizat de Kurosawa, denumit Vânătorul din taiga, a câștigat în acel an premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. A treia carte a trilogiei lui Arseniev, În munții Sihote-Alin, a fost publicată postum în 1937.

Cărțile lui Arseniev au fost traduse în mai multe limbi, inclusiv engleză, germană, franceză, spaniolă, japoneză, română și multe altele. „Trilogia Dersu Uzala” a fost tradusă pentru prima dată în 1924 în germană, ca un set în două volume (In der Wildnis Ostsibiriens).[18] Mai recent, în 2016, a fost tradusă în engleză o ediție necenzurată și adnotată a cărții din 1921, sub numele Across the Ussuri Kray.[19]

Viața personală

[modificare | modificare sursă]

Arseniev a murit în 1930 la Vladivostok, la vârsta de 57 de ani. Văduva sa, Margarita Nikolaevna Arsenieva, a fost arestată în 1934 și din nou în 1937, după ce a fost acuzată de a fi membru al unei organizații clandestine de spioni și sabotori condusă de răposatul ei soț. Ședința de judecată militară a cauzei (21 august 1938) a durat zece minute și a rezultat în condamnarea ei la moarte. A fost executată imediat. Fiica lui Arseniev, Natalya, a fost, de asemenea, arestată în aprilie 1941, condamnată și trimisă la Gulag.[17]

Moștenire

[modificare | modificare sursă]

Casa familiei lui Arseniev din Vladivostok a fost transformată în muzeu.[20] Arseniev, un oraș situat în ținutul Primorie, a fost numit după el. În 2018, Aeroportul Internațional Vladivostok a fost redenumit după el.[21]

Lucrări

[modificare | modificare sursă]
  • По Уссурийскому краю (Дерсу Узала). Путешествие в горную область "Сихотэ-Алинь" (Po Ussuriiskomu kraiu) (Vladivostok 1921), prima carte din trilogia Dersu Uzala.
  • Дерсу Узала Из воспоминаний о путешествиях по Уссурийскому краю в 1907 г. Владивосток (Dersu Uzala) (1923)
  • „Dersu Uzala” tradus în engleză de Malcolm Burr ca „Dersu the trapper”. Kingston, N.Y.: McPherson & Company, 1996.
  • В горах Сихотэ-Алиня (În munții Sihote-Alin), a treia carte a trilogiei Dersu-Uzala, publicată postum în 1937.[17]
  • Мифы, легенды, предания и сказки народов Дальнего Востока ( Mifî, leghendî, predaniia i skazki narodov Dalnego Vostoka) (Mituri, legende, tradiții și fabule ale popoarelor din Orientul Îndepărtat). Serie de monografii, Institutul Internațional de Studii Etnolingvistice și Orientale (IIEOS), ISSN 1230-3283 ; 10, ISBN: 83-902273-4-7

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Арсеньев Владимир Клавдиевич (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  2. ↑ Olga Bogdanova (ed.). „Литераторы Санкт-Петербурга. XX век” (în rusă). Wikidata Q108611244.
  3. 1 2 „ПроДетЛит” (în rusă). . Wikidata Q124821483.
  4. ↑ Vladimir Lamin, ed. (). Vladimir Arseniev (în rusă). Novosibirsk: Историческая энциклопедия Сибири[*]. ISBN 5-8402-0230-4. Wikidata Q113559915.
  5. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  6. 1 2 3 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Арсеньев Владимир Клавдиевич (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  7. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Vladimir Arseniev” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
  8. ↑ „Wladimir Klawdijewitsch Arsenjew” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  9. ↑ Nikolay Skatov, ed. (). Русская литература XX века. Том 1, 2005 (în rusă). ISBN 5-94848-245-6. OL 22748677M. Wikidata Q124510026.
  10. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  11. 1 2 3 И. А. Ермацанс; Ю. Л. Болотский; И. Ю. Болотский (). „A mysterious expedition of V.K. Arseniev: from the history of dinosaur research in the Amur region”. Studies in the history of biology (în rusă). 16 (1): 110–127. doi:10.24412/2076-8176-2024-1-110-127. Wikidata Q127502541.
  12. ↑ Е.В. Васильева (). „N.I. Vavilov and scientists of the Far East ("The people here are awful, but they know a lot...")”. Studies in the history of biology (în rusă). 17 (2): 78–98. Wikidata Q135796624.
  13. ↑ Bibliothèque nationale de France. „Vladimir Arseniev” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  14. ↑ „Vladimir Arseniev”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
  15. ↑ А. А. Хисамутдинов (). „Vladimir K. Arseniev, his fellow biologists and biological research”. Studies in the history of biology (în rusă). 14 (2): 33–49. doi:10.24412/2076-8176-2022-2-33-49. Wikidata Q129002330.
  16. ↑ „Arseniev, Vladimir K(lavdievich) 1872-1930”. Encyclopedia.com. Accesat în .
  17. 1 2 3 Sergey Krivshenko. „Vladimir Klavdievich Arsenyev and his heritage” (în rusă). Vladivostok. Arhivat din original la . Accesat în .
  18. ↑ W.A. Unkrig (). „Reviewed Work: In der Wildnis Ostsibiriens by Wladimir K. Arsenjew”. Anthropos (în germană). 20 (3/4): 806–808. JSTOR 40445084.
  19. ↑ Michelle Nijhuis. „A Fuller Vision of Russia's Far East”. The New Yorker. Arhivat din original la . Accesat în .
  20. ↑ „Retracing one explorer's path-breaking journey through the Russian Far East”. Russia Beyond. .
  21. ↑ „The airport is named after Vladimir Arsenyev”. Vladivostok International airport. Arhivat din original la . Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

[[Categorie:Nașteri în 1872

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vladimir_Arseniev&oldid=16110183