Sari la conținut

Viorica Viscopoleanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Viorica Viscopoleanu
Viorica Viscopoleanu
Date personale
Născută (87 de ani) Modificați la Wikidata
Bănila pe Siret, România[1][2][3] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieatletă[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteromână Modificați la Wikidata
Înălțime164 cm[4]  Modificați la Wikidata
Greutate55 kg[4]  Modificați la Wikidata
ȚarăRomânia[5]  Modificați la Wikidata
Sportatletism  Modificați la Wikidata
ClubSteaua București[6]
Titluri și realizări
Jocuri olimpiceJocurile Olimpice de vară din 1972
Jocurile Olimpice de vară din 1968
Jocurile Olimpice de vară din 1964  Modificați la Wikidata
Viorica Viscopoleanu

Viorica Viscopoleanu (născută Belmega, n. , Bănila pe Siret, România[7]) este o atletă română, laureată cu medalia de aur la Mexic 1968 unde a și stabilit un record mondial la săritura în lungime (6,82 metri).[8][9][10]

S-a născut în 1939 la Bănila pe Siret (astăzi pe teritoriul Ucrainei).[11][12] După ce mama a decedat, tatăl fiind pe front, la cinci ani s-a mutat cu bunicii în București.[12] S-a apucat de atletism la vârsta de 15 ani.[12]

În anul 1964 a participat pentru prima oară la Jocurile Olimpice unde s-a clasat pe locul 5. La Jocurile Olimpice din 1968 de la Ciudad de México a obținut medalia de aur, îmbunătățind 6 recorduri.[13] A câștigat cu o diferență de 14 cm față de a doua clasată, britanica Sheila Sherwood.[14] În anul 1969 a devenit vicecampioană europeană la Campionatul de la Atena.[10]

La Campionatul European în sală din 1970 de la Viena a câștigat medalia de aur cu o diferență de doar 1 cm față de a doua clasată, nemțoaica Heide Rosendahl. În anul 1971 a obținut medalia de bronz la Campionatul European în sală de la Sofia. La a treia participare olimpică (1972) românca a ocupat locul 7.

Pregătită de Ioan Soter a fost de 10 ori campioană națională (1962-1970, 1973). S-a retras din activitatea competițională exact când împlinea 36 de ani.[15] După retragerea din competiții, Viorica Viscopoleanu a rămas activă în atletism ca antrenoare. A lucrat, între alții, cu Monica Iagăr.[16]

„Progresele mele au fost considerate de-a dreptul spectaculoase, dar am ratat Jocurile Olimpice de la Roma (1960), pentru că fusesem accidentată cu un an înainte. Ghinionul m-a urmărit și la Tokio (1964), nereușind să prind podiumul.”
Viorica Viscopoleanu
An Competiție Locație Loc Note
1962Campionatul EuropeanBelgrad, Iugoslavia105,83
1964Jocurile OlimpiceTokio, Japonia56,35
1966Jocurile Europene în salăDortmund, Germania de Vest46,01
Campionatul EuropeanBudapesta, Ungaria56,33
1967Jocurile Europene în salăPraga, Cehoslovacia36,40
1968Jocurile Europene în salăMadrid, Spania36,23
Jocurile OlimpiceCiudad de México, Mexic16,82
1969Campionatul EuropeanAtena, Grecia26,39
1970Campionatul European în salăViena, Austria16,56
1971Campionatul European în salăSofia, Bulgaria36,53
Campionatul EuropeanHelsinki, Finlanda66,45
1972Campionatul European în salăGrenoble, Franța86,01
Jocurile OlimpiceMünchen, Germania de Vest76,48
1973Campionatul European în salăRotterdam, Olanda66,04
1974Campionatul European în salăGöteborg, Suedia56,32

Recorduri personale

[modificare | modificare sursă]
ProbăPerformanțăDatăLocație
Săritură în lungime6,82 m14 octombrie 1968Ciudad de México
Săritură în lungime în sală6,56 m14 martie 1970Viena
  1. Adevărul (). „Viorica Viscopoleanu, egala lui Bob Beamon”. Adevărul. ISSN 1583-0438. Wikidata Q115642514. Arhivat din original la . Accesat în .
  2. „Viorica Viscopoleanu: Nu cred ca cineva poate sa simta emotiile prin care treci atunci cand esti pe prima treapta a podiumului si ti se canta imnul”.
  3. „INTERVIU CU VIORICA VISCOPOLEANU LA 80 DE ANI: „AM SĂRIT DIN PRIMA 6,82 METRI. A FOST CEVA INCREDIBIL CÂND AM VĂZUT TABELA!".
  4. 1 2 „Viorica Viscopoleanu” (în engleză). Olympedia[*]. . Wikidata Q95606922.
  5. „Viorica Viscopoleanu”. banca de date a Asociației Internaționale a Federațiilor de Atletism[*]. Wikidata Q54960205. Accesat în .
  6. VISCOPOLEANU (BELMEGA), VIORICA Arhivat în , la Wayback Machine., Enciclopedia educației fizice și sportului din România, Vol. 1, 2015, p. 308
  7. „Viorica Viscopoleanu, egala lui Bob Beamon”. adevărul.ro. .
  8. Cum și-a bătut joc Nicolae Ceaușescu de marea atletă Viorica Viscopoleanu, 29 aprilie 2016, Adrian Epure, Adevărul, accesat la 28 mai 2016
  9. Alexandrescu, Horia (). Aur olimpic românesc : File din istoria mișcării sportive și olimpice românești. București: Sport-Turism. p. 170.
  10. 1 2 Bălașa, Gheorghe (). Sportivi de seamă: campioni olimpici, campioni mondiali, campioni europeni. București: Editura Stadion. p. 11.
  11. Viorica Viscopoleanu, egala lui Bob Beamon, Adevărul, 17 martie 2012
  12. 1 2 3 Viorica Viscopoleanu: Nu cred ca cineva poate sa simta emotiile prin care treci atunci cand esti pe prima treapta a podiumului si ti se canta imnul, Revista Tango, 10 februarie 2013
  13. Alexandrescu, Horia (). Aur olimpic românesc : File din istoria mișcării sportive și olimpice românești. București: Sport-Turism. p. 185.
  14. Cum și-a bătut joc Nicolae Ceaușescu de marea atletă Viorica Viscopoleanu, Adevărul, 29 aprilie 2016
  15. Balaș, Iolanda; Cociu, Mihail (). Stele ale sportului românesc. București: Editura Militară. p. 99.
  16. INTERVIU CU VIORICA VISCOPOLEANU LA 80 DE ANI Arhivat în , la Wayback Machine., Federația Română de Atletism, 8 August 2019
  17. DECRET nr. 563 din 1 decembrie 2000, MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 16 decembrie 2000
  18. Decretul nr. 1071/2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv, Monitorul Oficial, Partea I nr. 1176 din 13 decembrie 2004
  19. Viorica Viscopoleanu și Dan Grecu au primit Colanul de Aur la 110 ani de la înființarea COSR, TVR Info, 27 martie 2024

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Paul, Andreea (coord.) (2023). Forța femeilor în sport. Iași: Polirom. p. 296-297.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Viorica Viscopoleanu la Wikimedia Commons

Interviuri