Sari la conținut

Vilaietul Salonic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vilaietul Salonic
—  Vilaiet  —
Coordonate: 40°39′N 22°54′E ({{PAGENAME}}) / 40.65°N 22.9°E40.65; 22.9

Țară Imperiul Otoman
Atestare Modificați la Wikidata
Dispariție Modificați la Wikidata

ReședințăSalonic

Guvernare
 - PrimarGovernor of the Salonica Vilayet[*][[Governor of the Salonica Vilayet |​]]

Populație (1911)
 - Total1.347.915 locuitori

Prezență online

Poziția localității vilaietul Salonic
Poziția localității vilaietul Salonic
Poziția localității vilaietul Salonic

Vilaietul Salonic (în turcă otomană ولايت سلانيك, transliterat: Vilâyet-i Selânik) a fost o diviziune administrativă de prim nivel (vilaiet) a Imperiului Otoman din 1867[1] până în 1913. La sfârșitul secolului al XIX-lea, avea o suprafață de 33.500 km².

VilaIetul se învecina cu Principatul Bulgariei la nord; Rumelia Orientală la nord-est (ambele după Tratatul de la Berlin); vilaietul Adrianopol la est; Marea Egee la sud; vilaietul Manastir și sangeacul autonom Serfiğe⁠(d) la vest (după 1881); și vilaietul Kosovo la nord-vest.

Vilaietul era format din actualele părți centrale și estice ale Macedoniei grecești și Macedoniei Pirinului din actuala Bulgarie. O parte din Macedonia Pirinului era administrată sub forma kazalelor Cuma-yı Bala (Blagoevgrad), Petriç, Nevrekop (Goțe Delcev), Menlik, Ropçoz (Devin) și Razlık. Vilaietul Salonic a fost dizolvat după Războaiele Balcanice, când teritoriul său a fost împărțit între Regatul Greciei, Regatul Serbiei și Țaratul Bulgariei în 1913.

Subdiviziuni administrative

[modificare | modificare sursă]

Sangeacurile vilaietului:

  1. Sangeacul Salonic⁠(d), cu kazalele Salonic, Kesendire, Karaferye, Vodina⁠(d), Yenice-i Vardar, Langaza⁠(d), Kılkıș (numit și Avrathisar), Katrin, Aynaroz, Doyran, Usturumca, Tikveș, Gevgili;
  2. Sangeacul Siroz⁠(d), cu kazalele Serez, Zihne⁠(d), Demirhisar⁠(d), Razlık, Cuma-yı Bala, Menlik, Nevrekop
  3. Sangeacul Drama⁠(d), cu kazalele Drama, Kavala, Sarıșaban⁠(d), Tașoz (devenită ulterior sangeac separat), Praviște⁠(d), Dövlen)
  4. Sangeacul Tașoz (inițial a făcut parte din sangeacul Drama, având reședința la Vulgaro)

Conform recensământului otoman din 1881/82-1893, vilaietul avea o populație totală de 1.009.992 de locuitori, compusă din punct de vedere etnic după cum urmează:

Harta subdiviziunilor vilaietului Salonic în 1907
Vilaietul Salonic (1881): limite și componență etnică

Conform recensământului otoman din 1905/1906, vilaietul avea o populație totală de 921.359 de persoane, compusă din punct de vedere etnic după cum urmează:

  • musulmani - 419.604
  • greci ortodocși - 263.881
  • bulgari ortodocși - 155.710
  • evrei - 52.395
  • vlahi - 20.486
  • țigani - 4.736
  • greci catolici - 2.693
  • armeni orientali - 637
  • protestanți - 329
  • armeni catolici - 58
  • latini⁠(d) - 31
  • sirieni⁠(d) - 4
  • cetățeni străini - 795


Totuși, conform Arhivelor Otomane, principalele grupuri etnoconfesionale ale vilaietului, conform recensământului otoman din 1905/06, erau:[2][3]

  • musulmani - 510.125
  • greci ortodocși (patriarhiști) - 326.030
  • bulgari ortodocși (exarhiști⁠(d)) - 229.422
  • evrei - 52.645

Pe sangeacuri, cele patru grupuri etnoconfesionale principale sunt următoarele:

Sangeac
musulmani % greci % bulgari % evrei % total %
Sangeacul Salonic⁠(d) 233.098 39,8 211.389 36.1 92.752 15,8 49.889 8.3 586.128 100,00
Sangeacul Siroz⁠(d) 150.045 41.1 82.334 22,5 131.476 39.3 1.580 0,4 365.435 100,00
Sangeacul Drama⁠(d) 126.982 76,2 32.307 19.4 5.194 3.1 2.176 1.3 166.659 100,00
Total 510.125 45,6 326.030 29.1 229.422 20,5 52.645 4.7 1.118.222 100,0

Conform unei estimări realizate de Aram Andonian⁠(d) în 1908, exista următoarea distribuție etnică în vilaiet:

  • bulgari ortodocși - 446.050
  • turci musulmani - 333.440
  • greci ortodocși - 168.500
  • bulgari musulmani - 98.590
  • evrei - 55.320
  • vlahi ortodocși - 24.970
  • țigani musulmani - 22.200
  • populație mixtă - 16.320
  1. ^ „Rumelia”. Encyclopædia Britannica. 
  2. ^ Tilbe, Özgür (). „Hilmi Pasha's Tenure as Inspector-General in Rumelia (1902-1908) / Hüseyin Hilmi Pașa'nın Rumeli Umumî Müfettișliği (1902-1908)” (PDF) (în turcă). p. 132. 
  3. ^ Rahman Ademi (). „The Macedonian Muslims in the Era of Abdulhamid II / II. Abdülhamit döneminde Makedonya Müslümanları” (în turcă). p. 97.