Vițelul de aur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Vițelul de aur
Evgeny Petrov reads the novel The Golden Calf in English translation.jpg
Volume
Trinadțatîi Vaal[*][[Trinadțatîi Vaal (poem from Ilf and Petrov's "The Little Golden Calf")|​]]
Vostocinîi variant[*][[Vostocinîi variant (poem from Ilf and Petrov's "The Little Golden Calf")|​]]
Informații generale
AutorIlia Ilf, Evgheni Petrovici Kataev, Ilf și Petrov
Genroman satiric[*]
Ediția originală
Titlu original
Золотой телёнок
Limbalimba rusă
Editură Tridțat dnei[*][[Tridțat dnei (Soviet monthly literary illustrated magazine)|​]]
Țara primei aparițiiUniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Data primei apariții

Vițelul de aur (în rusă Золотой телёнок, 1931) este un roman de Ilf și Petrov în care este criticată Noua Politică Economică. Ostap Ibraghimovici Bender este personajul principal, la fel ca cel al romanului anterior Douăsprezece scaune.[1][2]

Un cetățean de vreo 28 de ani (Douăsprezece scaune)[3] sau cam 30 de ani (începutul romanului Vițelul de aur; de unde se induce ideea acțiunii în timp real), ajuns la vârsta lui Iisus Hristos (cum îi declara personajului Zoia Sinițkaia spre sfârșitul cărții a doua)[4], cu oarecari antecedente penale, fără ocupație și fără familie („-Semăn eu a om care poate să aibă rude?”)[5], Ostap este „Mare Maestru al Combinațiilor”, „Comandor”, „Medic activist pe tarâm social”, sau chiar “Grossmeister” de șah[6]

Ostap Bender colindă în Douăsprezece scaune mari întinderi ale spațiului sovietic, alături de fostul mareșal al nobilimii Kisa Vorobianinov (în căutarea fericirii în sumă de una sută cincizeci mii ruble zero zero kopeici). Este ucis, apoi învie în urma unui evocat remarcabil efort medical în al doilea roman, Vițelul de aur, roman în care străbate Uniunea de la Arbatov la Cernomorsk, apoi pe șantierul feroviar transsiberian, ajungând la ultima filă în Moldova.

Ecranizări[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ România – duşmanul de serviciu la Moscova, www.historia.ro 
  2. ^ 1001 de nopți sau Noua Șeherezadă, Editura Polirom, 2011, note de Adriana Liciu (B. Galanov – Comentarii, povestiri, schițe – Moscova, Hudojestvennaia literatura, 1996; M. Z. Dolinski – Comentarii – Moscova, 2002; Marea Enciclopedie Sovietică și următoarele; Dublă autobiografie de Ilf și Petrov)
  3. ^ Douăsprezece scaune, Capitolul V, „Un mare maestru al combinațiilor”
  4. ^ Vițelul de aur, Capitolul XXXV, ,„L-au iubit gospodine, femei de serviciu, văduve și chiar o femeie tehnician dentist”
  5. ^ Vițelul de aur, capitolul II, „Cei treizeci de fii ai locotenentului Schmidt”
  6. ^ Douăsprezece scaune, Capitolul XXXIV, „Congresul interplanetar de șah”
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Vițelul de aur.