Sari la conținut

Vesna Parun

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vesna Parun
Date personale
Născută[2][3] Modificați la Wikidata
Zlarin⁠(d), cantonul Šibenik-Knin, Croația Modificați la Wikidata
Decedată (88 de ani)[4][2][5][6][7] Modificați la Wikidata
comuna Stubičke Toplice, Krapina-Zagorje, cantonul Krapina-Zagorje, Croația Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăGrohote[*][[Grohote (settlement in the Municipality of Šolta, Split-Dalmatia County, Croatia)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Croația Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
scriitoare
traducătoare
scriitoare de literatură pentru copii[*]
dramaturgă
pictoriță Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiZagreb Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba bulgară
limba slovenă
limba germană
limba franceză
limba croată[8] Modificați la Wikidata
StudiiFilozofski fakultet u Zagrebu[*][[Filozofski fakultet u Zagrebu (university department)|​]] (limbi romanice și filozofie)
Activitatea literară
Activă ca scriitoare1947–2001
Limbilimba croată  Modificați la Wikidata
Note
PremiiDisova nagrada[*][[Disova nagrada (Yugoslav and Serbian poetry award)|​]][1]
Zmajeva nagrada[*][[Zmajeva nagrada |​]]
Premiul Tin Ujević
star on Croatian Walk of Fame[*][[star on Croatian Walk of Fame (award in the Croatian Walk of Fame, Opatija, Croatia)|​]]  Modificați la Wikidata

Vesna Parun (pronunție în croată: [v̞ê̞sna pâruːn]; n. , Zlarin⁠(d), cantonul Šibenik-Knin, Croația – d. , comuna Stubičke Toplice, Krapina-Zagorje, cantonul Krapina-Zagorje, Croația)[9][10] a fost o poetă croată.[11]

S-a născut în anul 1922 pe insula croată Zlarin. A urmat cursurile școlare generale la Zlarin, Šibenik și Split, apoi a studiat limbile romanice și filozofia la Facultatea de Științe Sociale și Umaniste a Universității din Zagreb. Vesna Parun a fost, începând din 1947, o artistă liberă și a scris poezii, eseuri, critică literară și literatură pentru copii. Ea a tradus opere literare din limbile slovenă, germană, franceză și bulgară. Prima ei carte de poezie Zore i vihori („Zori și vârtejuri”, 1947)[12] „pune în contrast vibrația tinerească, iubirea și natura cu moartea și forțele distructive ale războiului”.[11] Acest volum a avut parte de recenzii negative din partea criticilor realismului socialist, care l-au considerat „apolitic” și „decadent”,[11] posibil pentru că nu se conforma tendințelor de ideologizare a poeziei de după cel de-al Doilea Război Mondial.[11]

Începând cu volumul de poezii Crna maslina („Măslinul negru”, 1955),[13] dragostea a devenit motivul principal al operei sale literare. Deși a continuat să scrie poezie lirică romantică, Vesna Parun a publicat începând din anii 1960 versuri satirice cu tematică politică și erotică. Ea a scris peste 20 de cărți doar pentru copii, cea mai proeminentă și interpretată pe scară largă fiind Mačak Džingiskan i Miki Trasi („Pisica Ginghis Han și Mickey Mouse”, 1968).[11] De asemenea, a scris mai multe piese de teatru, printre care Marija i mornar („Marija și marinarul”, 1960).[11] Vesna Parun este prima femeie din Croația care și-a câștigat existența ca scriitoare. De asemenea, ea a publicat, tipărit și ilustrat unele dintre propriile cărți.[14]

Volume (selecție)

[modificare | modificare sursă]

Alte volume semnificative de scrieri ale Vesnei Parun sunt:

  • Vidrama vjerna (1957)
  • Patka Zlatka (1957)
  • Ti i nikad (1959)
  • Konjanik (1961)
  • Otvorena vrata (1968)
  • Ukleti dažd (1969)
  • Stid me je umrijeti (1974)
  • Igre pred oluju (1979)
  • Šum krila, šum vode (1981)
  • Salto mortale (1981)
  • Pokraj rijeke Kupe kad se vrapci skupe (1989)
  • Nedovršeni mozaik (1990)
  • Ptica vremena (1996)
  • Smijeh od smrti jači (1997)
  • Mozak u torbi (2001)
  • More jadransko (2001)
  • Noć za pakost: moj život u 40 vreća (2001)
  • Da sam brod (2002)
  • Suze putuju (2002)
  • 1959 – Premiul Poetul Anului
  • 1982 – Premiul Vladimir Nazor pentru întreaga carieră<ref name="CE".>
  • 1995 – Poeta Oliveatus la Festivalul „Croatia rediviva: Ča, Kaj, Što – baštinski dani
  • 2002 – Carta „Visoka žuta žita” la Întâlnirile Poeților din Drenovci pentru întreaga sa operă literară și contribuția permanentă la literatura croată
  • 2003 – Premiul Tin Ujević pentru volumul de sonete Suze putuju
  • 2010 – Premiul European – Knjizevna opstina Vrsac (Premiul literar al primăriei orașului Vârșeț)
  1. ^ Градска библиотека "Владислав Петковић Дис" Чачак  » Добитници награда (în sârbă), accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ The Fine Art Archive, accesat în  
  4. ^ Vesna Parun, Hrvatski biografski leksikon 
  5. ^ http://www.sarajevo-x.com/kultura/clanak/101025017  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ Vesna Parun, Brockhaus Enzyklopädie 
  7. ^ „Vesna Parun”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ Videk, Silva; Derk, Denis (). „Preminula je najveća hrvatska pjesnikinja Vesna Parun”. Večernji list⁠(d) (în croată). Accesat în . 
  10. ^ „Biggest Croatian poetess Vesna Parun died in Stubičke Toplice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ a b c d e f „Parun, Vesna”. Croatian Encyclopedia (în croată). Miroslav Krleža Institute of Lexicography. Accesat în . 
  12. ^ „The greatest Croatian female poet dies”. tportal. . Accesat în . 
  13. ^ Crnković, Gordana P. (). „Croatian literature”. Encyclopedia Britannica. Accesat în . 
  14. ^ „Vesna Parun: Bila sam majka, žena, ljubavnica, kuharica i sluškinja”. Moje vrijeme (în croată). . Accesat în . 
  • Antun Vujić, ed. (). „Parun, Vesna”. Opća i nacionalna enciklopedija (în croată).