Sari la conținut

Vera Panfil

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vera Panfil
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Ismail, Basarabia, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedată (56 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, URSS Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul României (–)
 Uniunea Sovietică (–) Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]
prozatoare[*]
biology teacher[*][[biology teacher (teacher of biology at any level)|]]
publicist[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBucurești () Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba rusă Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară
Limbilimba română
limba rusă  Modificați la Wikidata
PatronajViața Românească (1936–1940)

Vera Panfil (n. 15 august 1905, Ismail – d. 9 decembrie 1961, Chișinău) a fost o critică literară, prozatoare și profesoară din RSS Moldovenească.

A studiat la Liceul de Fete din Ismail și la Academia Agricolă din Cluj, unde a lucrat o perioadă, după care a predat biologia la școlile normale din Ploiești și București.

A debutat în presă în anul 1936, colaborând cu revistele Adevărul literar și artistic sau Viața Românească, alături de Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Gala Galaction și alții.[1] A fost preocupată de probleme de teorie și istorie literară, axându-se în special pe popularizarea literaturii ruse clasice și sovietice în România.

În anul 1940 s-a stabilit pentru o scurtă perioadă la Chișinău, unde a fost colaborator științific la Institutul de Istorie, Limbă și Literatură, studiind creația clasicilor moldoveni și relațiile literare moldo-ruse.

În 1946 a revenit la București, ca cetățean sovietic, participând la organizarea Asociației de Prietenie Româno-Sovietică și la înființarea Institutului Pedagogic de Limbă și Literatură Rusă din capitală.

În 1949 s-a întors definitiv la Chișinău, unde și-a continuat activitatea în domeniul criticii și istoriei literare. A publicat în presa periodică studii și articole despre Mihai Eminescu, Costache Negruzzi, Constantin Stamati, Alecu Donici, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, precum și despre creația scriitorilor basarabeni. O parte dintre lucrările sale au fost reunite în volumul Pagini de critică și istorie literară (1961).

Pe lângă activitatea critică, a scris și proză documentară și publicistică, abordând în mod special tema revoluționară:

  • Zorile libertății (1957; ediție revizuită 1967)
  • Roșcovana (1959)
  • Știu cine mi-e prieten (în limba rusă, 1963)


  1. Panfil Vera, www.andreilupan.com

Legături externe

[modificare | modificare sursă]