Vasile Cărăbiș

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vasile Cărăbiș
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Câmpofeni, România Modificați la Wikidata
Decedat (92 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieprofesor de liceu[*]​
lector universitar[*]​
cercetător
jurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materFacultatea de Istorie a Universității din București  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vasile Cărăbiș (n. , Câmpofeni, Arcani, Gorj, România – d. , București, România) a fost un istoric și un etnograf român.

S-a înscris în rândul cercetătorilor renumiți ai istoriei Olteniei.[1] Conform istoricului Alexandru Ștefulescu, profesorul Cărăbiș a fost autorul gorjean, care, până în anul 1990 a scris cel mai mult și mai competent despre județul Gorj și mai ales despre satele de pe valea Jaleșului,[2] cărora și-a dedicat viața de cercetător și cărțile.[3]

Primii ani[modificare | modificare sursă]

Clădirea principală a Universităţii din Bucureşti în perioada interbelică; aici se vede vechea clădire a Facultății de Istorie

Viitorul profesor s-a născut la data de 13 februarie 1909, pe valea Jaleșului, în satul Câmpofeni din Gorj,[4] A rămas orfan de mic, după ce tatăl său a murit în Primul Război Mondial.[5][necesită sursă mai bună]. După școala primară urmată la Arcani, Cărăbiș a urmat studiile secundare la Târgu-Jiu în perioada 1922-1926 la Liceul „Tudor Vladimirescu" și pe cele liceale la Silistra (județul Durostor), în perioada 1929-1933. Studiile superioare le-a efectuat la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București între 1933-1937, devenind licențiat în istorie în 1938.[4]

Cariera[modificare | modificare sursă]

Râul Jaleș la Stolojani

Între momentul terminării studiilor universitare și anul 1962, a profesat la catedra Liceului „Aurel Vlaicu” din București. Ulterior, a predat la Institutul Pedagogic din Craiova, între 1962-1969, ca lector universitar, fiind șeful Catedrei de Istorie-Geografie în perioada 1963-1966 și decan.[4]

A fost preocupat de istorie regională,[6] cercetările și subiectele cărților sale axându-se mai ales pe zona județului Gorj și în special pe cea a văii Jaleșului.[7] Contribuțiile sale se disting prin folosirea unor materiale inedite. S-a ocupat și de etnografie și folclor.[6] Pe lângă cărțile despre istoria Gorjului publicate,[8] activitatea sa de cercetare s-a extins cu articole publicate în reviste și ziare centrale sau locale.[2]

S-a remarcat și prin activitatea jurnalistică,[9] semnând cu mai multe pseudonime, Casil, Carasil, Horia Dumbravă, Pandurul, V. Câmpofeanul.[5][necesită sursă mai bună]

A decedat la 24 martie 2001, fiind înmormântat la București, în cimitirul Pieptănari.[4]

In memoriam[modificare | modificare sursă]

În anul 2013, prozatorul Dumitru Dănău l-a supranumit „erou cultural al văii Jaleșului".[10]

Școala Primară din Cărăbiș poartă astăzi, numele său.[11]

Opera[modificare | modificare sursă]

Cărți de flolclor și cercetare etnologică
[4]
  • Suflet din sufletul neamului, 1945: culegere de folclor din satul Câmpofeni[4]
  • Nedeile, 1966: dedicată manifestărilor nedililor gorjenești[4]
  • Șiraguri de mărgăritare, 1967: culegere de floclor poetic[4]
  • Folclor din Oltenia și Muntenia, Vol. III, 1968: culegere de 214 texte, realizată în perioada 1942-1962[4]
  • Nunta și Furca de pe Valea Jaleșului, 1969: obiceiuri de nuntă și de șezătoare[4]
  • Poezii populare românești, 1986: culegere de folclor din Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Transilvania, din perioada 1965-1969, realizată în special prin intermediul studenților[12]
  • Tradiții și obiceiuri de pe Valea Jaleșului, 1995: monografie tematică[12]
  • Morile si pivele de pe Valea Jaleșului, 2002[12]
Cărți documentare despre satele văii Jaleșului
[12]
  • Sate de moșneni de pe Valea Jaleșului, 1976: istoricul și evoluția a 6 sate din zonă[12]
  • Documente de pe valea Jaleșului[12]
Cărți cu conținut istoric-documentar
[12]
  • Publicații periodice din Gorj. Documentar, 1979: inventar sistematic al publicisticii gorjene[12]
  • Istoria Gorjului 1995[8]
  • Tudor Vladimirescu, 1996[8]
Cărți cu conținut inspirat de personaje ale istoriei naționale
[8]
  • Un domn al Moldovei, Alexandru Vodă Cornea, 1946[8]
  • Despre pierderea limbii dacilor, 1983[8]
  • Badea Cârțan : propagandist de cărți românești, 1985[8]
Creații literare
[8]
  • Împețitul lui Dănuț, 1974: piesă de teatru într-un act de inspirație folclorică având ca origine satele Stolojani și Câmpofeni[8]
  • Din anii dimineții - povestiri pentru copii, 1988: documentar al vieții copiilor de pe valea Jaleșului până în anul 1916[8]
  • Goana după curcubeu: povestire[8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Firu, iuliana; The historical-religious context of the Romanian Country in the formation og Gorj’s literature: 15th-17th century in Boldea, Iulian & Sigmirean, Cornel & Buda, Dumitru-Mircea (Editors); Multiculturalism through the lenses of literary discourse: Section: History, Political Sciences, International Relations; ; ISBN: 978-606-8624-09-9; Arhipelag XXI Press; Tîrgu Mureș; 2019; p. 190; accesat la 1 iunie 2021
  2. ^ a b Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 355
  3. ^ Unitatea administrativ teritorială județul Gorj, reprezentată prin Consiliul Județean Gorj; Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric; Priectul Euro-Strategie, Euro-Administrație, Euro-Cetățeni 2011; p. 79; accesat la 1 iunie 2021
  4. ^ a b c d e f g h i j Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 355
  5. ^ a b Petcu, Viorica Angelica (învățătoare); Vasile Cărăbiș - 100 de ani de la naștere; Școala Primară Cimpofeni, scoalaprimaracimpofeni.blogspot.com; 30 martie 2010; accesat la 1 iunie 2021
  6. ^ a b Ștefănescu, Ștefan; Enciclopedia istoriografiei românești, Editura științifică și enciclopedică; 1978; p. 178
  7. ^ Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 356
  8. ^ a b c d e f g h i j k Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 358
  9. ^ fr Papahagi, Cristina; Idéologies de la langue nationale : une comparaison entre le français et le roumain[nefuncțională]; New Europe College Ștefan Odobleja Program Yearbook; 2017; p. 150
  10. ^ Dănău, Dumitru; Comoara din legendă; 2013; Editura Semănătorul; p. 3; accesat la 1 iunie 2021
  11. ^ Consiliul Local al Comunei Arcani, Județul Gorj; Hotărârea Nr. 3 privind rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat de pe raza comunei Arcani, județul Gorj, pentru anul școlar 2019-2020; 23 ianuarie 2019; accesat la 1 iunie 2021
  12. ^ a b c d e f g h Personalități care au fost în Gorj, Șerban, 2009, p. 357

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară
  • Datcu, Iordan; Dicționarul etnologiclor români, Vol. I; Editura Saeculum; București; 1998; p. 153
  • Grozoiu, Loredana-Maria; Vasile Cărăbiș – emblemă a folclorului românesc; „Colloquia”, 16 aprilie 2010, Craiova, sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vasile_Cărăbiș&oldid=15472077