Vasile Berinde

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vasile Berinde
Date personale
Născut25 iunie 1899
Câmpul lui Neag
Decedatsec. al XX-lea
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot
Activitate
EducațieAcademia Teologică din Blaj

Vasile Berinde (n. 25 iunie 1899, Câmpul lui Neag - d. în sec. al XX-lea) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 42[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Vasile Berinde s-a năcut în comuna Câmpul lui Neag, plasa Petroșani, județul Hunedoara, la data de 25 iunie 1899. În privința studiilor, a terminat cu brio școala de ofițeri în rezervă din Bruck-Kiralyhida, iar la 20 decembrie 1925 a finalizat studiile la Academia Teologică din Blaj, după care a fost hirotonit preot pentru parohia Câmpul lui Neag, unde a rămas până în 1936, după care a fost mutat în parohia Iscroni.[1]:p. 42-43

Activitatea în război[modificare | modificare sursă]

În 1916 a condus ca voluntar armata română pe munții Dulișa-Bilugu-Făgețel. În 1917 a fost închis până în 10 octombrie de maghiari în Cluj, din cauza sprijinului acordat românilor în anul anterior. Până la sfârșitul războiului a desfășurat diverse acțiuni de instigare a românilor din armata austro-ungară la nemulțumiri și revolte. În noiembrie 1918 a înființat Garda Națională din Câmpul lui Neag. În 1919 a condus în calitate de comandant plutonul II, campania a 5-a, regimentul 2 în luptele de pe Tisa, ulterior fiind promovat la gradul de sublocotenent. În timpul războiului a fost și confesor militar al Spitalului de Campanie nr. 261 Cruce roșie.[1]:p. 43

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Credențional

A fost președintele Consiliului Național Român din Câmpul lui Neag și a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 în calitate de deputat al cercului electoral din Câmpul lui Neag.[1]:p. 43

Recunoaștere[modificare | modificare sursă]

A fost decorat cu decorația Ferdinand cu spade pentru munca de voluntariat și cea din cadrul Gărzilor Naționale Române din Ardeal între 1918-1919, decorația Victoria inter aliată și Crucea comemorativă bareta Tisa.[1]:p. 44

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]