Vasile Balș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Vasile baron de Balș (n. 1756, Iași - d. 4 februarie 1832, Viena) a fost un cărturar și om politic român din Bucovina, care a deținut funcția de căpitan districtual (guvernator) al Bucovinei în perioada 1792-1808.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Vasile Balș s-a născut în anul 1756 în orașul Iași, fiind descendent al unei vechi familii boierești, care se bucura de încrederea autorităților moldovene și austriece deopotrivă. S-a stabilit în Bucovina, efectuând apoi studii juridice la Viena. În anul 1771 a fost numit director al Căpitănatului Cernăuți și a făcut parte din comisia de delimitare a teritoriului ce urma să intre în stăpânire asutriacă, în calitate de delegat al domnitorului Grigore al III-lea Ghica.

În anul 1780, Vasile Balș s-a opus împărțirii Bucovinei între Galiția și Transilvania. El s-a manifestat ca un reformator iluminist pentru Bucovina, așa cum se poate observa din memorandumul către contele Andrei Hadik intitulat "Descrierea Bucovinei și a situației ei interne". Printre propunerile înaintate de către el guvernului austriac menționăm următoarele:

  • reorganizarea proprietăților bisericești;
  • introducerea învățământului în limba română;
  • reorganizarea comerțului;
  • modernizarea vieții rurale.

Multe dintre aceste propuneri vor fi realizate mai târziu. Vasile Balș a primit titlul de baron în anul 1781, fiind apoi ales ca membru în Consiliul Aulic de Război de la Viena (în 1783). Colaborează la reformarea învățământului cu Ion Budai Deleanu, pe care îl aduce în Bucovina.

În anul 1792, Balș este numit în funcția de căpitan districtual (guvernator) al Bucovinei, fiind primul român care a deținut această funcție (până în 1808). Printre realizările sale ca guvernator putem menționa următoarele:

  • a contribuit la secularizarea averilor mănăstirești în Bucovina;
  • a contribuit la crearea fondului religionar, din care se subvenționau clerul și școlile;
  • dezvoltarea învățământului în limba română: a adus manuale școlare de la Viena, a tradus și a editat manuale școlare în limba română, a realizat prima carte laică românească folosită în școlile bucovinene.

În anul 1799, Vasile Balș se îmbolnăvește și se retrage pentru o scurtă perioadă la moșia sa de la Ruși-Plăvălari. Refăcut, se întoarce în politică, de unde se pensionează în anul 1808. Ulterior, în anul 1818, este numit în funcția de șambelan al Curții de la Viena. A trecut în neființă la data de 4 februarie 1832 în Viena.

De numele său sunt legate toare reformele din primii 40 de ani de ocupație austriacă în Bucovina, inclusiv menținerea Bucovinei ca ducat autonom în cadrul Imperiului Habsburgic.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Emil Satco - Enciclopedia Bucovinei (Ed. Princeps Edit, Iași, 2004)
  • Mihai-Ștefan Ceaușu - Noi informații genealogice privitoare la șambelanul Vasile Balș (1756-1832) și familia sa. În: AG, 1995, 2, nr. 1-2, p.47-63.