Vasile Aaron

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vasile Aaron

Monumentul Vasile Aaron din satul natal
Date personale
Născut1770
Glogoveț, comitatul Târnava Mică
Decedat (52 de ani) Modificați la Wikidata
Sibiu
Naționalitate română
Ocupațiejurist, poet, traducător
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Operă de debutPatimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos (1805)

Vasile Aaron (n. 1770, Glogoveț, România – d. , Sibiu, Imperiul Austriac) a fost un jurist, traducător și poet român din Transilvania.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost fiul parohului român unit (greco-catolic) Vasile Aaron din satul Glogoveț, de lângă Blaj. A urmat cursurile de teologie ale seminarului din Blaj și dreptul la Cluj. A fost cunoscător al limbilor română, germană, maghiară și latină.

După finalizarea studiilor s-a stabilit la Sibiu, unde a profesat ca jurat-procurator pe lângă Consistoriul Episcopiei Ortodoxe și notar al Companiei Grecești și apoi ca avocat independent. A fost primul avocat român care a avut dreptul de a pleda în fața instanțelor săsești din subordinea Universității săsești.

În anul 1818 a întreținut o corespondență cu mitropolitul Veniamin Costache, prin intermediul lui Ioan Budai Deleanu, și și-a exprimat interesul pentru un post de profesor la Seminarul de la Socola.

Opera[modificare | modificare sursă]

Sub influența ideilor iluministe a făcut prelucrări literare pentru popor, mai ales după legende antice, care s-au bucurat, în special în Transilvania, de o popularitate asemănătoare scrierilor lui Anton Pann.[2] Cele mai răspândite dintre acestea au fost: Perirea a doi iubiți adecă: jalnica întâmplare a lui Piram și Tisbe, cărora s-au adăugat mai pe urmă Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narțis (1807), Vorbire în versuri de glume întră Leonat bețivul, om din Longobarda, și întră Dorofata, muierea sa (1815), Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet (1821). A publicat și prelucrări din Metamorfozele lui Ovidiu. În manuscris a lăsat o traducere parțială a Eneidei și a Bucolicelor lui Vergiliu.

Versuri[modificare | modificare sursă]

  • Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos, Tipografia Șobeli, Brașov, 1805
  • Versuri veselitoare la ziua numelui exțelenției sale domnului Ioan Bob, Tipografia Bart, Sibiu, 1806
  • Perirea a doi iubiți adecă: jalnica întâmplare a lui Piram și Tisbe, cărora s-au adăugat mai pe urmă Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narțis, Tipografia Bart, Sibiu, 1807
  • Versuri veselitoare întru cinstirea prealuminatului și preaosfințitului domn Samuil Vulcan, Episcopului greco-catolicesc al Orădiei-Mare, Tipografia Bart, Sibiu, 1807
  • Vorbire în versuri de glume întră Leonat bețivul, om din Longobarda, și întră Dorofata, muierea sa, Sibiu, 1815
  • Anul cel mănos. Bucuria lumei, Tipografia Bart, Sibiu, 1820
  • Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet, Tipografia Bart, Sibiu, 1821
  • Reporta din vis, poem neterminat, fragment publicat în Telegraful român, Sibiu, XVI, 1868.
  • Cătră Ovidie Naso și Verș jalnic la îngropăciunea d[omnului] Teod[or] Miheși, publicat de D. Popovici-Barcianu în Programă a Institutului pedagogico-teologic al Arhidiecezei ortodoxe române transilvane în Sibiu, XV, 1898 - 1899

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Cartierul „Vasile Aaron” din Sibiu

Scrieri juridice[modificare | modificare sursă]

  • Scrieri juridice inedite, ed. Nicolae Popa, Liliana Popa, Sibiu, 2014[3]

Eponime[modificare | modificare sursă]

  • Un cartier și o stradă din Sibiu îi poartă numele.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, București, Editura Academiei Române și Editura GUNIVAS, București, 2008 p. 2
  2. ^ Dicționar enciclopedic romîn, Volumul 1, Editura Politică, 1962
  3. ^ Cartea de care suntem mândri fără orgolii, Tribuna, 7 decembrie 2014

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Liliana Maria Popa, Ioan-Nicolae Popa, Vasile Aaron. 1780-1820. Studiu monografic, Prefață Iacob Mârza, Editura Infoart Media, Sibiu, 2011.
  • Vasile Aaron. Patima și moartea Domnului, Prefață prof. dr. Ioan Chindriș, Ediție îngrijită și studiu introductiv Liliana Maria Popa, Ioan-Nicolae Popa, Editura Infoart Media, Sibiu, 2012.
  • Vasile Aaron. Scrieri antume, ediție îngrijită și studiu introductiv Liliana Maria Popa, Ioan-Nicolae Popa, Editura CURS, 2013.
  • Popa Liliana Maria, Popa Ioan-Nicolae, Scrisori către Vasile Aaron. Cluj Napoca, Editura Curs, 2023, 408 p. ISBN 9786069685389
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vasile Aaron
Wikisursă
Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Vasile Aaron