Varză roșie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Varză roşie secționată

Varza roșie (Brassica oleracea L. convar. capitata (L.) Alef. var. rubra DC[1]) este practic aceeași specie ca și varza albă, fiind o varietate a acesteia. A fost cunoscută și luată în cultură odată cu varza albă, încă de la sfârșitul Epocii de Piatră[2].

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Pe lângă aspectul coloristic diferit al celor două tipuri de varză, respectiv cea roșie și cea albă, mai există și alte diferențe, varza roșie conține cu până la 50% mai multă vitamina C decât varza albă (maximum 57 mg, pentru 100 de grame de produs proaspăt, față de un minim de 36 mg la varza albă).[3]

Pigmentul care îi dă culoarea roșie - violacee, denumit resveratrol, este un antioxidant, considerat cel mai puternic antioxidant natural descoperit până în prezent[4], astfel că varza roșie are calități curative și este recomandată în diferite afecțiuni.

Recomandări terapeutice[modificare | modificare sursă]

Varza roșie se poate folosi pentru prevenirea și combaterea degenerării celulelor din sistemul nervos central, care determină apariția sindromului Alzheimer. Încă nu se cunosc foarte multe despre capacitatea tratamentului cu varză roșie de a restabili funcțiile cerebrale alterate de Alzheimer, însă efectul de prevenire și de încetinire și uneori chiar stoparea evoluției bolii cu ajutorul verzei roșii este cert.

Cantitatea mare de vitamina C conținută de această legumă ajută inima și aparatul cardiovascular să facă față febrei dezvoltând acțiunea sistemului imunitar. De asemenea, alergiile pot fi prevenite cu succes prin administrarea unor cure de salată de varză roșie pe timpul iernii, conținutul ridicat de vitamina C și antioxidanți ajutând la reglarea reacției sistemului imunitar la interacțiunea cu factorii externi.

  • Boala Alzheimer - antocianii[5], adică pigmenții roșii din această varietate de varză, fac adevărate miracole în prevenirea și în combaterea degenerării celulelor din sistemul nervos central. Se administrează salată proaspătă, câte trei sute de grame pe zi, în cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauză, după care tratamentul se poate relua. Încă nu se știu foarte multe lucruri despre capacitatea tratamentului cu varză roșie de a restabili funcțiile cerebrale alterate de Alzheimer, însă efectul de prevenire și de încetinire sau chiar de blocare a evoluției bolii cu ajutorul verzei roșii este cert.
  • Febra - se administrează salata de varză (150 de grame) sau sucul de varză (100 ml) de 2-3 ori pe zi. Conținutul ridicat de vitamina C al acestei legume ajută inima și sistemul cardiovascular să reziste cu succes temperaturii ridicate, catalizează acțiunea sistemului imunitar, care este principalul "beneficiar" al acceselor de febră.
  • Alergia - este prevenită de o cură cu salată de varză roșie crudă (ori chiar murată) pe timpul iernii. Se consumă 200-300 de grame zilnic, pe o perioadă de timp de 3 luni, urmată de alte 3 săptămâni de pauză, după care se poate relua. Bogăția de vitamina C și de antioxidanți din această legumă ajută la reglarea reacției sistemului imunitar la interacțiunea cu factorii externi.

Colorant alimentar[modificare | modificare sursă]

Principala substanță care dă colorația roșu-violet a verzei roșii este cianidina. Acest colorant natural, extras din varza roșie, este folosit frecvent pentru colorarea băuturilor, a diferitelor dulciuri, a concentratelor uscate, gumelor de mestecat, iaurturilor și sosurilor.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ DIRECTIVA COMISIEI din 14 ianuarie 1987 de modificare a unor directive ale Consiliului privind comercializarea semințelor și a materialului săditor (87/120/CEE)
  2. ^ Constantin Pârvu, Enciclopedia plantelor: Plante din flora României (4 volume), Editura Tehnică București, 2002-2005
  3. ^ Despre un articol varză
  4. ^ Varza Roșie, un aliment - medicament de excepție
  5. ^ Antocian: pigment din sucul celular al plantelor, solubil în apă, care dă florilor, frunzelor și fructelor culoarea roșie, albastră sau violetă.
  6. ^ [http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2014/01/16-OB%C5%82INEREA-ANTOCIANINELOR-PRIN.pdf Andreia VARGA, Violeta POPESCU, George Liviu POPESCU - Obținerea antocianinelor prin procedee de extracție]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Revista „Formula AS”, nr.848, 5-12 decembrie, redactor: Ilie Turdor, articol: „Legumele iernii”, secțiunea „Medicina naturii”