Vantablack

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vantablack pe o folie de aluminiu

Vantablack este un material făcut din nanotuburi de carbon[1] și cu o absorbție maximă de 99,965% din radiație, este cea mai neagră substanță cunoscută.[2] Acest material reprezintă o „pădure” de nanotuburi verticale. Când lumina atinge suprafața vantablack-ului, în loc să se reflecte înapoi aceasta devine prinsă în interior și este continuu refractată între tubi până când se transformă în căldură.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Denumirea materialului provine de la acronimul din engleză Vertically Aligned NanoTube Arrays, plus «black» (din engleză negru).[3]

Dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Dezvoltarea inițială a fost efectuată la Laboratorul Național de Fizică din Marea Britanie,[4] deși termenul VANTA a fost inventat ceva mai târziu.[5] În prezent substanța este dezvoltată de Surrey NanoSystems.[6]

Aplicații[modificare | modificare sursă]

Această substanță are multe aplicații potențiale, printre care prevenirea intrării luminii accidentale în telescoape și îmbunătățirea performanțelor camerelor video în infraroșu, atât pe Pământ cât și în spațiu.[6]

Ben Jensen, ofițerul-șef pe tehnologie de la Surrey Nanosisteme, a explicat:[6]

„De exemplu, ea reduce lumina „rătăcită”, îmbunătățește capacitatea telescoapelor sensibile pentru a vedea cele mai mici stele... Reflexia sa ultra-scăzută îmbunătățește sensibilitatea instrumentelor terestre, spațiale și aeropurtare. Vantablack poate spori, de asemenea, absorbția de căldură a materialor folosite în tehnologia CSP („Concentrated Solar Power”, Energia solară concentrată). O emisivitate aproape de ideal este cu adevărat un progres.”

Îmbunătățirea substanțelor anterioare[modificare | modificare sursă]

Vantablack pe un suport de sticlă, care reflectă lumina

Vantablack este o îmbunătățire față de substanțele dezvoltate anterior. Cărbunele de lemn reflectă 4% din lumina incidentă. A doua cea mai absorbantă substanța a radiației o poate absorbi aproape integral, fără doar 0,04%,[necesită citare] iar vantablack-ul doar 0,035%. Această substanță poate fi creată la temperaturi de 400°C (752°F). NASA a dezvoltat o substanță similară, care ar putea rezista până la la 750°C (1380°F). Prin urmare Vantablack poate fi utilizat doar la aplicarea pe materiale care pot rezista la temperaturi ridicate.[1]

Degajarea de gaze și nivelul exploziilor particulelor de vantablack este scăzut. Nivelul ridicat al substanțelor similare din trecut a împiedicat utilitatea lor comercială. Vantablack are, de asemenea, o mai mare rezistență la vibrații și are o stabilitate termică mai mare.[3]

Producerea comercială[modificare | modificare sursă]

În anul 2014 producția a fost ajustată pentru a satisface nevoile cumpărătorilor din sectorul aerospațial și de apărare. Primele comenzi au fost deja livrate.[6]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Vantablack, the world's darkest material, is unveiled by UK firm”. South China Morning Post - World. . Accesat în . 
  2. ^ „Vantablack: U.K. Firm Shows Off 'World's Darkest Material'. NBCNews.com. . Accesat în . 
  3. ^ a b Kuittinen, Tero (). „Scientists have developed a black so deep it makes 3D objects look flat”. Yahoo! News Canada. Accesat în . 
  4. ^ Theocharous, E.; Deshpande, R.; Dillon, A. C.; Lehman, J. „Evaluation of a pyroelectric detector with a carbon multiwalled nanotube black coating in the infrared”. Applied Optics. 45 (6): 1093. doi:10.1364/AO.45.001093. 
  5. ^ Theocharous, S.P.; Theocharous, E.; Lehman, J.H. „The evaluation of the performance of two pyroelectric detectors with vertically aligned multi-walled carbon nanotube coatings”. Infrared Physics & Technology. 55 (4): 299–305. doi:10.1016/j.infrared.2012.03.006. 
  6. ^ a b c d Howard, Jacqueline (). „This May Be The World's Darkest Material Yet”. Huffington Post. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]