Valsul nemuritor (film din 1938)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu confundați cu Marele vals (film din 1972).
Valsul nemuritor
The Great Waltz

Afișul românesc al filmului
Titlu originalThe Great Waltz
Gendramă
biografic
RegizorJulien Duvivier
ScenaristSamuel Hoffenstein
Walter Reisch
StudioMGM
Director de imagineJoseph Ruttenberg
MontajTom Held
MuzicaDimitri Tiomkin
CostumeAdrian[*]  Modificați la Wikidata
DistribuțieLuise Rainer
Fernand Gravet
Miliza Korjus
Hugh Herbert
Premiera4 noiembrie 1938
Durata104 minute
a/n
ȚaraStatele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
Locul acțiuniiViena  Modificați la Wikidata
Limba originalăengleză
Disponibil în românăsubtitrat
Buget2.260.000 de dolar americani  Modificați la Wikidata
Încasări2.422.000 de dolar americani  Modificați la Wikidata
Prezență online

Valsul nemuritor (titlul original: în engleză The Great Waltz) este un film dramatic biografic fictiv despre Johann Strauss (fiul), realizat în 1938 de regizorul Julien Duvivier, cu Luise Rainer și Fernand Gravet în rolurile principale. Julien Duvivier este menționat ca regizor acreditat, deși nu se știe ce scene au fost realizate de el. O mare parte din film a fost filmată de Josef von Sternberg și Victor Fleming.

Conținut[modificare | modificare sursă]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Johann Strauss, fiul cunoscutului compozitor de vals cu același nume, lucrează la începutul ilustrei sale cariere la o bancă. Într-o zi acesta este concediat pentru că se gândește prea mult la muzică și prea puțin la clienții de la ghișeu. Prietena sa Poldi Vogelhuber, fermecătoarea fiică a directorului băncii, îl susține pe Johann în efortul său de a deveni muzician. Drumul spre succes este dificil, dar cu Poldi de partea sa, care i-a devenit soție, faima lui Johann este din ce în ce mai mare. Dar numai prin soprana Carla Donner, melodiile sale conving masele. Curând, Johann nu mai poate rezista farmecelor lui Carla. Poldi stă singură acasă și își îndură soarta ca o soție trădată, cu seninătate stoică. Atât de mare este sacrificiul ei, încât vrea să consimtă la divorț, doar ca să-l facă fericit pe Johann. Carla nu este pregătită să-și construiască propria fericire pe nenorocirea altuia și renunță la continuarea acestei relații cu el. Johann și Poldi devin din nou fericiți.

Distribuție[modificare | modificare sursă]

Melodii din film[modificare | modificare sursă]

Coloana sonoră a filmului este alcătuită exclusiv din lucrări de Johann Strauss (fiul). Cele mai cunoscute piese sunt:

  • Povestiri din pădurea Vieneză (op. 325)
  • Dunărea albastră (op. 314)
  • Va veni un timp
  • Sunt îndrăgostit de Viena
  • Într-o zi când eram mici
  • Viață de artist [Vita d'artista] (op. 316)
  • Voci de primăvară (op. 410)
  • Du und Du (op. 367)
  • Marșul revoluției [Revolutionsmarsch] (op. 54)
  • selecțiuni din opereta Liliacul

Aprecieri[modificare | modificare sursă]

„Reține atenția nu atât drama, cât tehnica suprapunerii montajului vizual pe cel muzical în piesele evocate.”
— Tudor Caranfil , Dicționar universal de lungmetraje cinematografice[1]

Premii și nominalizări[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Caranfil, Tudor, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice, Litera internațional, pp. , 375 ;

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Caranfil, Tudor, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice (filme de ficțiune), Ed. a 3-a revizuită, București, 2008: Litera internațional, p. 1106, ISBN 978-973-675-416-6 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]