Valle del Ticino
| Valle del Ticino | |
  | |
| Poziția | Provincia Novara Italia |
|---|---|
| Coordonate | 45°29′56″N 8°43′41″E / 45.499026°N 8.728109°E |
| Suprafață | 6.597 ha  |
| Cod Natura 2000 | IT1150001 |
Modifică date / text  | |
Valle del Ticino este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Italia întinsă pe o suprafață de 6.597 ha, integral pe uscat.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Centrul sitului Valle del Ticino este situat la coordonatele 45°29′56″N 8°43′41″E / 45.499026°N 8.728109°E.
Înființare
[modificare | modificare sursă]Situl Valle del Ticino a fost declarat sit de importanță comunitară în septembrie 1995 pentru a proteja 59 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
- arie de protecție specială avifaunistică (în octombrie 2006)[2]
- arie specială de conservare (în mai 2017)[1][3][4]
Biodiversitate
[modificare | modificare sursă]Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 13 habitate naturale: Păduri de Castanea sativa, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., Pajiști uscate europene, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Vegetație psamofilă uscată cu pășuni deschise de Corynephorus și Agrostis, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- păsări (37): pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață pitică (Anas crecca), gâscă de semănătură (Anser fabalis), egretă mare (Ardea alba), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), bătăuș (Calidris pugnax), caprimulg (Caprimulgus europaeus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), egretă mică (Egretta garzetta), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim de iarnă (Falco columbarius), Falco naumanni, șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), piciorong (Himantopus himantopus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc mare (Lanius excubitor), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), rață fluierătoare (Mareca penelope), gaia neagră (Milvus migrans), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), corcodel mare (Podiceps cristatus), cristei de baltă (Rallus aquaticus), chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră mică (Sternula albifrons), fluierar de mlaștină (Tringa glareola)
- amfibieni (3): Pelobates fuscus insubricus, Rana latastei, Triturus carnifex
- nevertebrate (6): Austropotamobius pallipes, rădașcă (Lucanus cervus), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, Oxygastra curtisii, Vertigo moulinsiana
- pești (12): sturion de adriatica (Acipenser naccarii), Barbus caninus, Barbus plebejus, Chondrostoma soetta, Cobitis bilineata, zglăvoacă (Cottus gobio), Lethenteron zanandreai, Protochondrostoma genei, Rutilus pigus, Sabanejewia larvata, Salmo marmoratus, Telestes muticellus
- reptile (1): țestoasa de baltă (Emys orbicularis)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 8 specii de plante, 6 specii de amfibieni, 21 de specii de mamifere, 13 specii de nevertebrate, 7 specii de reptile.[3]