Valea Crișului, Covasna

Coordonate: 45°55′0″N 25°46′45″E ({{PAGENAME}}) / 45.91667°N 25.77917°E45.91667; 25.77917
Valea Crișului
Sepsikőröspatak
— sat și reședință de comună —
Biserica reformată
Valea Crișului Valea Crișului (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Regiune	Háromszék[*]
Județ	Covasna
Comună	Valea Crișului

SIRUTA	64915
Atestare	1332^[2]

Altitudine^[3]	590 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	1.852 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	527165
Prefix telefonic	+40 x67 ^[1]

Localități înfrățite
- Gárdony	Ungaria

Prezență online
GeoNames

Poziția localității Valea Crișului Poziția localității Valea Crișului
Valea Crișului în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Valea Crișului în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text

Valea Crișului (maghiară Sepsikőröspatak) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea centrală a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. În trecut a aparținut comunei Arcuș.

Așezare

Localitatea Valea Crișului este situată pe valea pârâului Criș, la o altitudine de 590 m. pe drumul județean 121A, Moacșa - Ghidfalău - Aita Medie.

Scurt istoric

Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul acestui sat, atestă existența omului aici încă din a doua epocă a fierului. Lângă "Valea Mare" a fost identificată o așezare dacică din epoca La Tène, iar lângă cimitirul reformat, s-au descoperit mai mulți denari romani republicani (gințile Caecilia, Hargilia, Cornelia, Fonteia) și imperiali din secolul I (Vespasian și Titus). Pe promotoriul numit "Vârful cu mesteceni", dintre Valea Mare și Valea Csudor, s-au găsit urmele zidurilor unei cetăți din evul mediu. Cetatea a fost datată în epoca bronzului, epoca dacică și evul mediu. La 300 m la vest de drumul național Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc, se află o așezare aparținând culturii Storcevo-Criș. Pe teritoriul satului, în locuri neprecizate, s-au mai descoperit un topor neolitic de piatră cultura Coțofeni, o daltă și o ceașcă dacică. Prima atestare documentară datează din anul 1332.

Economie

Principala activitate economică a localității este agricultura (cultivarea cerealelor și legumelor) și creșterea animalelor dar și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și agroturismul.

Obiective turistice

Biserica reformată, construită în anul 1820
Biserica unitariană
Castelul Kálnoky
Școala Kálnoky Ludmilla, construită în anul 1891

Personalități

Gábor Apor (diplomat)^⁠(hu)^[traduceți] (1889-1969), ambasador al Ungariei în Austria, ambasador al Ungariei pe lângă Sfântul Scaun

Bibliografie

Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Cavruc V. ISBN 973-0-00-735-7
Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975