Vad, Brașov

Format:CutieSate Vad este o localitate în judeţul Braşov, (în Ţara Făgăraşului), comuna Şercaia, Transilvania, România.

Originea denumirii localităţii

În legătură cu originea numelui satului Vad, există două păreri pe cere le prezentăm, în continuare. Prima părere o avem de la Augustin Bunea, fiu al satului, academician, istoric şi canonic mitropolitan la Blaj, prieten apropiat cu Nicolae Iorga şi cu Andrei Bârseanu. În lucrarea sa, apărută postum, "Încercare de Istoria Românilor până la 1382" , Augustin Bunea susţine că multe sate din Ţara Făgăraşului îşi au numele de la cel al întemeietorului. Cea de-a doua părere o avem de la lingvistul Sextil Puşcariu care, într-un articolradiodifuzat, iar apoi tipărit în revista "Ţara Bârsei", în anul 1934, care apărea la Braşov, susţine:

„dacă cutare sat de lângă Olt se numeşte azi Vad, şi pe altul îl cheamă Fântâna, e probabil că acelui loc de trecere peste râu i se zicea, încă de pe vremea romanilor, Vadum şi celuilalt loc, cu apă bună Fontana - şi e posibil ca înainte chiar de venirea romanilor să le fi zis cu cuvintele corespunzătoare dace.”

Geografie

Satul Vad se află la 5 km, spre Sud de satul Şercaia, pe Drumul Naţional 73 A şi la circa 18 km, pe şosea, de municipiul Făgăraş. Localităţile limitrofe sunt Şercaia (centrul de comună), spre Nord, Perşani, spre Est, Şinca Veche, Ohaba şi Şercăiţa, spre Sud, Bucium, spre Sud-Vest, Toderiţa, iar Mândra, spre Nord-Vest. Satul Vad este traversat, cam de la Sud spre Nord, de pârâul Şinca, un afluent important al râului Olt. În unele lucrări, acest pârâu este denumit râul Şercaia, dar populaţia din localitate nu foloseşte această denumire. Satul are 385 de numere de casă, cuprinzând 231 de gospodării, restul de numere reprezentând grădini (locuri de casă fără construcţii).

Istoric

Mircea cel Bătrân

În legătură cu istoricul satului, se cunoaşte că populaţia acestuia, până prin secolele al XII-lea - al XV-lea, se găsea aşezatǎ undeva pe pârâul Urăşa, localitatea numindu-se Braniştea Urǎşei, (atestatǎ în anul 1400, într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mircea cel Bătrân), dar din cauza lipsei de apă, tot mai acută, populaţia a început să se mute la vreo 4 km spre răsărit, în locul în care se găseşte astăzi.

Cea mai veche menţiune referitoare la Vad datează din secolul al XV-lea. Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Bătrân a întărit lui Ion, lui Borcea şi lui Calian,

„boiarinului domniei mele ca să le fie lor satul Braniştea Urăşei şi la Vadul Şercaiei [...], de moşie şi de moştenire şi de toate slujbele şi dări şi dijmele, câte le vor afla întru tot ţinutul ţării [...] domniei mele.”

Se specificau unele părţi de hotar a căror toponimie se menţine şi astăzi. Menţionăm că şi în prezent există la Vad numele de familie Borcea, iar numele de familie Calian se întâlneşte în satul vecin, Şinca Veche, din comuna Şinca.

La recensământul (conscripţiunea) realizat(ă), în Transilvania, în anul 1733, la cererea episcopului de la Blaj, Ioan Inocenţiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) Vad, erau recenzate 73 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în Vadul anului 1733, trăiau circa 365 de suflete, toţi români. Aflăm, din registrul aceleaşi conscripţiuni, că erau recenzaţi doi preoţi: Iuon şi Stan (în ortografie ungurească, Sztán), ambii uniţi, precum şi o casă parohială (Domus parochialis), o biserică greco-catolică; de pe fâneţele parohiei se obţineau 6 care de fân (Foenata currum: 6), ... Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparţinea protopiatului de Veneţia de Jos (Archidiaconatus Venecziensis). Numele localităţii (Vád), precum şi al preoţilor (Iuon şi Sztán), deşi româneşti, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripţiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni şi în majoritate din unguri.

Atracţii turistice

Plugarul, Vad, 1 mai 1978

• Satul este renumit datorită milioanelor de narcise (Narcissus stellaris), (coprine, în limbajul localnicilor), care înfloresc, în luna mai, printre stejarii seculari din Dumbrava Vadului, cunoscută şi sub numele de Poiana Narciselor, care se întinde pe 400 ha şi reprezintă un monument unic în lume, şi care se află la circa 4 kilometri de sat, pe şoseaua asfaltată DC 65. Localnicii folosesc mai ales denumirea de Pădurea Vadului. Pe acest amplasament se desfăşoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv şi "industrial" al narciselor, prin vandalism, acestea şi-au restrâns foarte mult aria de existenţă.

• O altă atracţie turistică, deosebit de frumoasă şi destul de rară (o mai întâlnim doar în alte două - trei sate făgărăşene) este Plugarul. Se desfăşoară în a doua zi a Sfintelor Paşti (în Lunea luminată). Se sărbătoreşte cel mai harnic fecior din sat. Un obicei asemănător îl putem întâlni în Nordul Ardealului (judeţul Bistriţa Năsăud) şi se numeşte Boii Sângeorzului, iar un altul îl întâlnim în Maramureş. Este vorba de Tânjaua.

• Până la venirea comunismului, se mai puteau întâlni obiceiurile de seceriş şi auzi cântecele acestor munci agricole, specifice Sudului Ardealului, de exemplu Dealul Mohului. Dar aceste obiceiuri, din nefericire, s-au pierdut definitiv.

• Pe 9 februarie, 29 iunie şi 20 noiembrie, anual, în Vad sunt organizate târguri de animale şi alte produse.

Personalităţi

• Augustin Bunea, (n. 4 august 1857, Vad, comitatul Făgăraş - d. 1909, Blaj, comitatul Alba de Jos) academician, istoric, preot greco-catolic, canonic mitropolitan al Blajului, co-fondator al revistei "Unirea" de Blaj

Bibliografie

• Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751), Blaş [Blaj], Anul Domnului 1900, Dela s. Unire 200.
• Augustin Bunea, Încercare de Istoria Românilor până la 1382 (Ediţia Academiei Române, Bucureşti, 1912).
• Sextil Puşcariu, Numele satelor noastre, in "Ţara Bârsei", Anul VI, Septemvrie-Octomvrie 1934, Nr. 5, Braşov, pp. 387-394.
• Valentina Popa, Ţara Făgăraşului sub stăpînirea domnilor munteni, in Cumidava VI, Muzeul Judeţean Braşov, Braşov, 1973.

Legături externe

• ro Despre Vad
• ro en Starea vremii la Vad