Sari la conținut

Uzina Tractorul Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pagina „Tractorul Brașov” trimite aici. Pentru o echipă de fotbal vedeți FC Tractorul Brașov.
Acest articol se referă la Uzina Tractorul Brașov. Pentru alte sensuri, vedeți Tractor (dezambiguizare).
Uzina Tractorul Brașov
Fondată1952 (activitate 1925 - prezent)
Desființată  Modificați la Wikidata
ȚaraRomânia
SediuBrașov
IndustrieConstructoare de mașini
Produsetractoare
ProprietarAUTO GROUP C.M.B. SRL
Denumiri: I.A.R. Brașov, Intreprinderea Metalurgică de Stat, UTOS, UTB, Universal Tractor Brașov
Primul tractor produs în România, IAR 22

Uzina Tractorul Brașov (UTB) a fost o companie brașoveană specializată în producția de tractoare. Ca urmașă a uzinei de avioane IAR Brașov, desființată de autorităților sovietice după 23 august 1944, a început producția de tractoare în 1945. După revoluția din 1989, uzina a trecut printr-un proces dificil de privatizare, intrând în lichidare în 2007.

Înființată în 1925 ca fabrică de avioane (IAR Brașov), după venirea în 1944 a armatei sovietice] și din 1944 a autorităților sovietice la Brașov, care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producția a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe piață a fost IAR 22.

În 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Brașov și, cu începere din 1960, apar pe piață primele modele de concepție integral românească, alături de cele cu motor Fiat. În anul 1990, uzina avea 23.000 de angajați[1].

După 1990, Tractorul a intrat într-un lent proces de privatizare, care aproape că i-a secătuit resursele. Nu de puține ori, angajații uzinei au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de tergiversările guvernanților.

În anul 2002 compania a produs doar circa 4.000 de tractoare, la o capacitate de producție de 32.000 de tractoare/an.[2] În anul 2004 societatea a fost la un pas de privatizare, cumpărătorul fiind fabrica de tractoare din Italia ARGO (Landini)[1] dar din cauza neînțelegerilor cu autoritățile locale și din cauza alegerilor de atunci privatizarea nu a mai avut loc. Cu toate acestea, uzina și-a continuat producția, din 2004 trecând la fabricarea tractoarelor din gama „4”. În 2005 firma Mahindra și-a arătat interesul în a cumpăra compania.

În 2007 uzina a fost închisă, intrând în lichidare.

Număr de angajați:

An 2007[3] 2005[4] 2004[5] 2003[2] 1990[4]
angajați 1.900 3.300 5.000 6.800 22.000

În țările străine produsele acestei companii au fost vândute sub numele de Universal, UTB, Universal Farmliner (pentru Australia) și Titan. Au fost produse sub licența tractoare în Pakistan sub numele de GM Universal al Agripak. De asemenea încă se mai produce sub licență în Turcia de către Hattat Universal Tractors.

Compania argentiniană Grossi[6], în anii 90, a produs mai multe modele universale de tractor în Rafaela, Santa Fe. Unele dintre aceste modele au fost: 2040 CL/DTV/F/V[7]; 2050 CL/DTV/F/V; 2055; 2060 CL/DT/F/V[8]; 2070 CL/DT/F/V[9] și 2075 CL[10].

La un moment dat, UTB deținea 50% din distribuitorul autorizat Universal UTB Ungaria, 40% din Universal Traktorji UTS din Slovenia, 50% UTB-Sepa din Italia, 50% din Universal Traktor Sonay din Turcia.

În 2008, o nouă tranșă de producție de 650 de tractoare trebuia să pornească la Uzinele Roman pentru statul egiptean. Se pare că licența a fost achiziționată după vizita lui Gadafi, în România, de la Flavius Invest.[necesită citare]

În anul 1999, prin divizarea societăți Tractorul Brașov au rezultat șase societăți comerciale care ulterior au fost scoase la vânzare: Frimut UTB, Rentcom UTB, Prorem UTB, AWE-HD, MUM-UTB, Scudiver UTB[11][12].

În septembrie 2002, pachetul de 50,1% din acțiunile Prorem a fost vândut de APAPS unei persoane fizice, Munteanu Ioan[13]. Acesta a fost director administrativ la Banca Română de Scont și unul din oamenii de încredere ai fostului ei președinte, Teodor Nicolăescu[13]. În anul 2002, Prorem avea 246 de angajați, iar în anul 2004, numărul acestora a ajuns la 74[14]

Tot în septembrie 2002, APAPS a vândut pachetul majoritar de acțiuni de 51% de la Scudiver către firma Oligopol Group, aparținând omului de afaceri brașovean Ioan Olaru[15]. Ulterior, activele Scudiver au fost trecute pe o nouă companie, SUDV, cu același acționariat, mișcarea fiind una controversată, pentru că a fost posibilă prin ridicarea nejustificată a sechestrului asupra Scudiver[16]. Astfel, direcția finanțelor publice Brașov a rămas cu datoriile Scudiver, nemaiavând ce executa, și s-a depus plângere penală împotriva administratorului Romulus Verzea care a semnat hârtiile, dar și împotriva fostului director de la DGFPCFS, Paul Lică[16].

Pe data de 5 iulie 2007, în cadrul unei licitații organizate de către Casa de Insolvență Transilvania, astăzi CITR, platforma Tractorul U.T.B. a fost cumpărată de către societatea imobiliară Flavus Invest din București, deținută de fondul britanic de investiții Centerra Capital Partner[17].

Cumpărătorii activelor Tractorul vor construi pe locul vechii uzine cel mai mare complex imobiliar din Europa Centrală și de Est, cu o valoare estimată la 1,5 miliarde de euro[18].

Investiția se va desfășura pe zece ani și va cuprinde un centru comercial de 100.000-150.000 de metri pătrați construiți (adică peste 100.000 de metri pătrați închiriabili), în jur de 100.000 de metri pătrați de birouri, 7.000-8.000 de apartamente și un hotel de 4 stele cu 200-250 de camere care va beneficia de un centru de conferințe de mari dimensiuni[18].

În septembrie 2007, Comisia Europeană a deschis o procedură oficială de investigație, în baza normelor în materie de ajutor de stat din Tratatul CE, privitoare la procesul de vânzare a societății Tractorul Brașov (activul funcțional - platforma industrială) către Flavus Investments SRL, din iulie 2007, pentru 77 milioane euro fără TVA[19].

Comisia consideră că autoritățile române au condiționat vânzarea activului prin impunerea anumitor cerințe, cum ar fi menținerea obiectului de activitate timp de zece ani și reîncadrarea în muncă a foștilor angajați ai societății Tractorul[19]. Aceste condiții ar fi putut determina ca vânzarea să se fi făcut la un preț mai mic decât cel care ar fi putut fi obținut dacă licitația ar fi fost necondiționată[19]. Mai mult, dacă prețul de vânzare a fost sub valoarea de piață, din cauză că aceste condiții specifice ar fi limitat numărul potențialilor cumpărători, cel care ar fi câștigat licitația de asemenea s-ar fi aflat în avantaj[19].

Reluarea producției la Băicoi

[modificare | modificare sursă]

O companie numită Tractorul U 650 Braşov, o urmașă a Uzinei Tractorul cu sediul administrativ la Brașov dar cu hala de producție la Băicoi, producea în 2015 în număr mic modelul Universal 650.[20] Compania a fost obligată să producă în localitatea prahoveană întrucât la Brașov nu a găsit o hală la prețul dorit.[20]

Firma proprietară a noii făbricuţe a fost creată de ultimul director al uzinei brașovene, Titus Șerban, cu sprijinul unui om de afaceri saudit, și deține licenţa pentru producția și vânzarea modelului U 650 pe piețele din Asia și Africa.[21] Producția de piese de schimb a demarat deja din 2012, cu timpul aparând și comenzi de tractoare.[21]

Firma a semnat în 2018 un acord cu o companie din Egipt, care va permite acesteia asamblarea tractoarelor direct în țara de desfacere, Egiptul,[21][22] vizată fiind și piața din Sudan.[22] Prețul unui tractor U 650 în Egipt era de 20.000 euro, cererea pe piaţa egipteană pentru acest model fiind foarte mare.[21] În consecință, compania românească căuta ingineri ai fostei fabrici din Braşov pe care să-i trimită în Egipt, în plus fată de cei 60 de angajați de la acea dată.[21] Se prevedea și livrarea unui model nou, dezvoltat după 1989, anume U 825.[21] Cu o cifră de afaceri de peste 2 milioane de lei în 2017, compania înregistra totuși pierderile însumând 360.000 de lei.[21]

  • Universal 650 (U650) - cel mai cunoscut tractor fabricat în România.[23]
  • Universal 1010 - un model mai puțin cunoscut, fabricat de Uzina Tractorul între anii 1984-1991.

Utilajul dispunea de un motor diesel de 6 cilindri in linie cu o capacitate de 5,4 litri cu răcire pe apă.

Piese de schimb

[modificare | modificare sursă]

Din cauza închiderii principalelor fabrici românești care asigurau piesele și componentele necesare fluxului de fabricatie pentru tractoarele din gama U650 si U445, la momentul actual majoritatea pieselor de schimb existente pe piată se importa din China sub numele de UTB Romania .Acestea sunt disponibile la magazinul online https://utb-shop.ro care este autorizat să folosească denumirea de UTB,fiind proprietarul mărcii si siglei UTB.

  1. 1 2 Mahindra pluseaza pentru Tractorul pe Bursa din Bombay, 30 mai 2006, wall-stret.ro, accesat la 8 iulie 2010
  2. 1 2 Nastase: Guvernul nu mai poate subventiona pierderile, 19 mar 2003, zf.ro, accesat la 15 decembrie 2010
  3. Tractorul, închis de politicienii afaceriști / Terenul fabricii, 250 milioane euro, 23 aprilie 2007, 9am.ro, articol preluat din Jurnalul Național, accesat la 31 octombrie 2010
  4. 1 2 Tractorul Brasov e gata sa iasa de pe drumul privatizarii, 11 octombrie 2005, wall-stret.ro, accesat la 31 octombrie 2010
  5. Ce s-a intamplat cu numele mari ale industriei comuniste Arhivat în , la Wayback Machine., 18 februarie 2004, markmedia.ro, accesat la 15 decembrie 2010
  6. Pesados Argentinos (în spaniolă)
  7. Dl, Esteban (), Pesados Argentinos: T&M Grossi 2040
  8. Dl, Esteban (), Pesados Argentinos: T&M Grossi 2060
  9. Dl, Esteban (), Pesados Argentinos: T&M Grossi 2070
  10. Dl, Esteban (), Pesados Argentinos: T&M Grossi 2075
  11. APAPS - Brasov scoate la vanzare societatile rezultate in urma divizarii SC Tractorul[nefuncțională] , 26 mar 2002, adevarul.ro, accesat la 31 octombrie 2010
  12. Salariatii vor sa cumpere actiunile detinute de APAPS, 27 nov 2001, adevarul.ro, accesat la 31 octombrie 2010
  13. 1 2 Un fost director din BRS, Munteanu Ioan, a cumparat un "pui" de la Tractorul[nefuncțională] , 12 sep 2002, wall-stret.ro, accesat la 31 octombrie 2010
  14. Disperare la Prorem[nefuncțională arhivă] , 25.05.2005, monitorulexpres.ro, accesat la 1 noiembrie 2010
  15. APAPS a scăpat de primul "pui" de la Tractorul, 9 sep 2002, adevarul.ro, accesat la 31 octombrie 2010
  16. 1 2 Angajații Uzinei Tractorul, rupți în coate de pe urma mafiilor locale, 2 feb 2007, adevarul.ro, accesat la 31 octombrie 2010
  17. Un fond britanic de investitii a platit 92 mil. euro pentru Tractorul Brasov, 6 iul 2007, zf.ro, accesat la 17 noiembrie 2010
  18. 1 2 Uzina Tractorul se transformă în complex imobiliar Arhivat în , la Wayback Machine., 26 Iun 2008, cotidianul.ro, accesat la 14 ianuarie 2010
  19. 1 2 3 4 AVAS: Vanzarea Tractorul nu contine elemente de ajutor de stat, 27 septembrie 2007, wall-stret.ro, accesat la 14 ianuarie 2010
  20. 1 2 „Tractoarele produse la Băicoi ajung în Egipt”. digi24. . Accesat în .
  21. 1 2 3 4 5 6 7 Ionuţ Dincă (). „Producţia de tractoare a fost revitalizată la Braşov. Cât costă un model U 650 pe piaţa din Africa”. 999o. Accesat în . Ultima actualizare: 10 aug. 2022.
  22. 1 2 Petre Dobrescu (). „Tractorul românesc cucerește Africa. Din Băicoi, direct în Egipt. Cât costă modelul U650”. libertatea.ro. Accesat în .
  23. A renăscut tractorul-vedetă al agriculturii socialiste: Primele 10 tractoare U650 vor pleca în Egipt în luna mai agrointel.ro, 13 aprilie 2015, Agrointel.ro, accesat la 26 mai 2016

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Uzina Tractorul Brașov