Utilizator:FlorinCB/Cutia cu nisip

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

!@#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?
@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_
`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~
@ÀĂÂÄĀБÇÇÈĔƏĞḤÓŐÖÔÕŌȘȘŠȚÚŰÜŪ[\]¨^_
`àăâäāбßβççèĕəğḥóőöôõōșșșšțúűüū{|}~
﹫⁅﹠﹡⁂٭⁑*※+†¦‡҈҉¡¢£¤¥§©ª®#⁋₤₥₦₧₨₩₪₫€℃℅℉ℓ№™ΩKÅ℮﹟⁆{|}~
“Ḥristós”, Christos, din greacă: Χριστóῦ́ς ->
«IEȘIȚI DIN MIJLOCUL LOR ȘI VĂ OSEBIȚI ! » ->

Pentru că un Copil* ni S-a născut, un Fiu** ni S-a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; și-I vor pune numele: Minunat, Sfetnic***, Dumnezeu puternic****, Părinte***** al eternității, Domn****** al păcii.” ->

{{AFI|taˈnaχ|pron}}
pronunțat taˈnaχ
pronunțat [taˈnaχ]
{{Biblechap|Matei|5}}
Matei cap. 5
{{Bibleref|Matei|3|16}}
Matei 3:16
{{Bibleref2|2|Timotei|3|14}}
Timotei 3:14
{{Bibleref2|Faptele|Apostolilor|19|1-7}}
Apostolilor 19:1-7


'''Iosif Rabinovici''', de asemenea cunoscut în [[germană]] ca, '''Joseph Rabinowitsch''' (în {{he|יוסף רבינוביץ ן}}), (n. [[23 septembrie]] [[1837]], în [[Rezina]] la [[Nistru]], [[Basarabia]], [[Imperiul Rus]]; m. pe [[17 mai]] [[1899]] în [[Odessa]])<ref>

Cutie Monarh[modificare | modificare sursă]

{{Cutie monarh 
| nume              = Xerxes I de Persia
| titlu             = Khașayathiya Khșayathiyanam, [[Regele Regilor]] 
| imagine           = <gallery>Fișier:Xerxes I.jpg|''"Xerxes, Relele Persiei"'' 
| descriere         = ''"Xerxes, Relele Persiei"'' 
| domnie            = [[486 î.Hr]] – [[465 î.Hr.]] (21 ani) 
| incoronare        = Octombrie 485 î.Hr. 
| altetitulaturi    = [[Faraon]] al Egiptului 
| predecesor        = [[Darius I|Darius cel Mare]] 
| succesor          = [[Artaxerxes I|Artaxerxes I]] 
| casa regala       = [[Imperiul Ahemenid|Ahemenidă]],  
| imn regal         = 
| tatal             = [[Darius I|Darius I al Persiei]] (cel Mare)
| mama              = [[Atossa]] 
| soția             = [[Amestris]] 
| data nasterii     = [[519 î.Hr.]] 
| locul nasterii    = Persia 
| data mortii       = [[465 î.Hr.]] (la 54 ani) 
| locul mortii      = Persia 
| religia           = [[Zoroastrism]] 
|}}

Arheologie Biblică[modificare | modificare sursă]

§ 3.0. Surse de Arheologie Biblică.

A. Surse Primare de Arheologie Biblică[modificare | modificare sursă]

Surse de cărți scrise și monumente ale anticilor Israeliți cu scrieri și reprezentare specifică.

I. Cărțile Scrise[modificare | modificare sursă]

(1) de primul rank sunt cărți ale Vechiului Testament; Cărți inter-testamentale[1]: apocrife, pseudoepigrafice; antilegomena; cărțile sacre ale Noului Testament;
(2) De valoare sub-ordinată: scrierile lui Iosephus Flavius, scrierile lui Philon din Alexandria.

II. Monumete Reprezentative de Arheologie Biblică în Levant[modificare | modificare sursă]

(1) Monumente în Vechiul Oraș Ierusalim și Cetățuia lui David și Cetatea lui David (cartierul Siloan) (http://en.wikipedia.org/wiki/City_of_David_(Silwan)) care a devenit sat în vremea lui Saladin, și Ofel, și Muntele Măslinelor și anume porți zidite, tunele și viaducte (Izvorul Pârâului Ghihon numit Fântâna Fecioarei,, Tunelul Zidului Vestic, Canalul lui Warren, Tunelul lui Ezechia, Scăldătoarea Siloan (http://en.wikipedia.org/wiki/Pool_of_Siloam) din cartierul Siloan în engleză: Silwan.), morminte de regi și profeți, inscripții pe zidurile Ierusalimului, monumente în Parcurile Naționale din Israel.
(2) Arcul de Triumf al lui Titus de la Roma;
(3) Monede evreiești; (https://en.wikipedia.org/wiki/Yehud_coinage 450 BCE - 4 CE; https://en.wikipedia.org/wiki/Herodian_coinage 37 BCE, https://en.wikipedia.org/wiki/First_Jewish_Revolt_coinage 67-68, https://en.wikipedia.org/wiki/Bar_Kokhba_Revolt_coinage 134-135 CE)
(4) Sigiluri ale regilor lui Iuda (King Ahaz Seal or Seal of King Ahaz, cca. 710 BCE; Hezekiah Bulla, also known as a bulla, cca. 710 BCE, discovered in Ophel; Bulla of Hezekiah's Servant, cca. 700 BCE, Isaiah Bulla; Jerusalem Governor Bulla, cca 700 BCE; Gemariah Seal, cca. 700 BCE; Seal of Ga’alyahu, cca. 700 BCE; Seal of Matanyahu, cca. 700 BCE; Bulla of Benaiah son of Hoshaiah, cca. 700 BCE; Bulla of Achiav ben Menachem, cca. 700 BCE; The Bethlehem Bulla, cca. 605 BCE; Seal of Azariah, cca. 600 BCE; The Baruch Bulla, cca. 600 BCE; Elihana Seal, cca. 586 BCE; Menorah Seal; Yehuchal Seal, cca. 585 BCE; Gedaliah Seal, cca. 500 BCE; Sa'aryahu Seal, cca. 500 BCE;)
(5) Inscripții pe piatră.

B. Surse subsidiare[modificare | modificare sursă]

Surse subsidiare de când Israel a fost constituit ca regat dinastic.
1. Talmudul și scrierile rabinilor.
2. Notițe legat de Israel și iudeii și grecii și autori romani.
3. Scriitori nativi după constituirea lui Israel ca regat dinastic.
4. The descrierea călătorilor în orient, în mod special în Israel și țări înconjurătoare.

C. Surse Mixte[modificare | modificare sursă]

Sursele din Neolitic și din Cultura Sumeriană care din punct de vedere al Arheologiei Biblice sunt descoperiri menționate de Lista Regilor Sumerieni și sunt divizate întru două categorii:
1) ce menționează regii care au domnit înainte "marele potop" în așa numita Civilizație Ante-Potop, și
2) ce menționează regii care au domnit după "marele potop" în așa numita Civilizație Ante-Potop.

D. Surse din Cultura Sumeriană Târzie[modificare | modificare sursă]

Cu descoperiri care menționează conducători și locuri găsite în cărți timpurii ale Bibliei și tablete babiloniene despre potop, descoperite prin explorări și excavații la Kiș.

Fraze[modificare | modificare sursă]

Mesia pune venirea Fiului Omului în legătură cu „urâciunea pustiirii”, despre care a vorbit prorocul Daniel, „așezată în Locul Sfânt” (vezi Matei 24:14-34; Marcu 13:10-21; Daniel 9:27; Daniel 11:31; Daniel 12:11). El lasă să se înțeleagă accentuarea necazului în cazul venirii zilelor de necaz asupra Iudeii iarna sau sâmbăta (în Șabat).

Pentru planta biblică trasliterată de obicei cu Isop (din Septuaginta), vezi Ezov cum este (alfabetizat din ebraică).

Capparis spinosa, arbuști de capere, este o plantă perenă foioasă de iarnă crește frunze rotund, cărnoase și flori mari de la alb la alb-roz. Planta este cel mai cunoscută pentru edibil boboci ai florilor (numite Capere), deseori folosite ca condiment, și fructul (boabe capere), ambele din care sunt consumate conservate.[2].

A fost odată clasificat în familia liliaceelor, ca vărul său Allium, ceapa și usturoiul, dar familia Liliaceae a fost împărțită în familia plantelor gen cepelor numită Amaryllidaceae și gen asparagus în familia Asparagaceae.

Teste[modificare | modificare sursă]



  • expr:

sin(0.1) ≈
0.099833416646828152306814198410622 ≈
0.099833416646828 sin(1) ≈
0.8414709848078965066525023216303 ≈
0.8414709848079 sin(pi/2) = 1 ≈
1 cos(0.1) ≈
0.99500416527802576609556198780387 ≈
0.99500416527803 cos(1) ≈
0.54030230586813971740093660744298 ≈
0.54030230586814 cos(pi/2) = 0 ≈
5.2613469136986E-13 cos2(x) + sin2(x): x = 0: 1 x = 0.1: 1 x = 1: 1 x = 1.6: 1.0000000000001

  • plural:

1 articol, 2 articole

  • font size:

12 <font-size="12px">Test

12

Test


  • font face:

* * *

OryNider 

DREAPTA

 0123456789 
 0123456789 
AAAA
▼『四方山話■●►Δ●•言話耳書▐░▒▓■□』
⇒ ★▣▤▥▦▧▨▩▪▫▲△▶▷►▼▽◀◁◄★
◆◇◈◊○◎●☎☏♠♡♣♤♥♦♧♨♩♪♫♬♭♯ ++

  1. ^ din perioada dintre cele două Testamente
  2. ^ Capere și cucunci www.salinaonline.net