Utilizator:Andreea Costache
Ansamblul folcloric studențesc “Mărțișorul” s-a înființat în luna Februarie a anului 1957 la propunerea primului director al Casei de Cultură a Studenților din Centrul Universitar Cluj-Napoca, domnul Laurențiu Hodorog, cel care a pus bazele acestui lung și statornic drum al Ansamblului folcloric studențesc “Mărțișorul”, adică peste 53 de ani de activitate folclorică de excepție recunoscută la nivel național și internațional prin multitudinea de premii și diplome de excelență dobândite.
Ansamblul folcloric studențesc “Mărțișorul” cuprinde în prezent cântece și dansuri populare autentice românești din majoritatea zonelor etnografice ale României cum sunt suitele de dansuri și cântece din zona Banatului, Moldovei, Olteniei, Maramureșului și mai ales diverse regiuni ale Ardealului. Cel mai marcant și reprezentativ dintre artiștii ai căror nume este legat de Ansamblul folcloric studențesc “Mărțișorul” este Maestrul Dumitru Fărcaș, cel care de aproape 50 de ani dă strălucire acestui ansamblu și alături de care a cunoscut renumele mondial de maestru al taragotului.
Istoric
Ansamblul folcloric studențesc “Mărțișorul” s-a înființat în anul 1957 în cadrul Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Acest grup format din studenții de la toate universitățiile din oraș începea să pună bazele unui viitor ansamblu studențesc de renume în rândul grupurilor studențești de folclor din țară. Văzut inițial cu scepticism și fără un viitor prea îndelungat, “Mărțișorul” reusește în doar câțiva ani de la “naștere” să fie premiat și recunoscut la cel mai înalt nivel. Începutul “Mărțișorului” a fost undeva printr-o sală a Casei Universitarilor, prin luna februarie a anului 1957, deoarece nu erau încă finalizate lucrările la Casa de Cultură a Studenților. Laurențiu Hodorog, directorul fondator al acestui ansamblu și primul director al Casei de Cultură a Studenților hotărăște ca primul “copil” al acestui loc destinat studenților să fie un grup de folclor. Apar primii instrumentiști din rândul studenților Academiei de Muzică Gheorghe Dima, alături de ei și primii soliști. Dansatorii fondatori au fost câțiva proaspeți absolvenți ai Liceului de Coregrafie din Cluj. Prima participare a “Mărțișorului” la evenimente foclorice a fost chiar în anul în care acesta s-a înființat. La sfărșitul anului universitar 1956-1957, în București s-a organizat un spectacol la care au participat studenți din întreaga țară, Clujul fiind reprezentat de nou-născutul ansamblu – “Mărțișorul”. Prima participare internațională vine la scurt timp după ce “Mărțișorul” își va muta activitatea în Casa de Cultură a Studenților. Rusia a fost turneul în care mărțișoreni au reprezentat România prin frumusețea cântecului, dansului și portului popular. În cei peste 50 de ani de activitate, “Mărțișorul” a dus foclorul românesc pe toate meridianele lumii, din Europa până în Statele Unite, din Asia până în America Latină, “Mărțișorul” a susținut spectacole și a legat prietenii cu studenții din lumea întreagă.
Un moment cheie în istoria “Mărțișorului” a fost venirea Maestrului Dumitru Fărcaș la ansamblu. Asta se intâmpla în toamna anului 1961, când proaspătul student Dumitru Fărcaș a venit la una din repetiții și a devenit membru al orchestrei. Laurențiu Hodorog, îl numește steaua norocoasă a “Mărțișorului”, deoarece alături de Dumitru Fărcaș, ansamblul va cunoaște un succes grandios.
Prima din numeroasele apariții tv ale ansamblului are loc în decembrie 1965, la Televiziunea Română. “Mărțișorul” a susținut atunci un spectacol amplu, plin de cântece interpretate de tinerii soliști ai ansamblului și de dansuri din zona Ardeal, Banat și Moldova. Cu Dumitru Fărcaș la conducerea orchestrei, în anul 1972 “Mărțișorul” primește trei premii deosebit de importante pentru activitatea artistică, toate în cadrul unui festival concurs de la Dijon(Franța). Este vorba despre Ciorchinele de Aur, Colierul de Bronz și Discul de Aur cu dedicație pentru Maestrul Dumitru Fărcaș .
În anul 1977, la conducerea orchestrei “Mărțișorul” este numit Dorel Rohian, acordeonist și dirijor și în prezent al orchestrei.
Și la cârma dansatorilor, după mai mulți coregrafi de excepție este numit Ioan Cocian în anul 1985, funție în care se află și astăzi. Alături de dirijorul Dorel Rohian și Maestul Dumitru Fărcaș, Ioan Cocian conduce activitatea ansamblului “Mărțișorul” cu aceeași măiestrie ca a tuturor generațiilor anterioare, dovadă succesul și prestigiul continuu al “Mărțișorului”.
Palmares
De la înființare și până în prezent, „Mărțișorul” a participat la multiple manifestări foclorice naționale și internaționale. Festivalurile naționale de foclor, precum și participările la festivaluri și concursuri internațioanle de folclor au adus „Mărțișorului” premii de o importantă valoare pentru activitatea culturală pe care o desfășoară. Dintre acestea le amintim pe cele mai importante :
Premii nationale și internationale:
Premiul I la festivalul Național Studențesc de Folclor-București 1964 Strugurele de Aur la Festivalul Internațional de Folclor – Brindisi (Italia) 1971 Marele Premiu la Festivalul Național de Folclor – Cluj-Napoca 1970 Dijon (Franța) 1972 – Discul de Aur – decernat de Academia “Charles Gros” – cu dedicație lui Dumitru Fărcaș Dijon (Franța) 1972 – Ciorchinele de Aur – acordat de Academia de Muzică Recreativă Dijon (Franța) 1972 – Colierul de Bronz – acordat de Comitetul Burgundiei Premiul I la Festivalurile Naționale Studențesti de Folclor din anii 1977, 1981, 1985, 1989 Premiul I la Festivalul Internațional al Vinului – Dijon(Franța) 1978 Premiul I la Festivalurile Naționale Studențesti de Folclor 1995, 1997, 2002
Turnee internationale
AUSTRIA, CHINA, COREEA DE SUD, DANEMARCA, ELVETIA,FRANTA, GERMANIA, GRECIA, ITALIA, MALAYSIA, MEXIC, NORVEGIA, OLANDA, POLONIA, PORTUGALIA, RUSIA, SPANIA, STATELE UNITE ALE AMERICII, SUEDIA, TURCIA, UCRAINA, UNGARIA
Repertoriu
Zona Ardealului este una dintre cele mai bogate zone culturale din țară. Numeroasele regiuni ale acestor plaiuri transilvănene sunt izvoare de cultură și artă populară. „Mărțișorul” are în repectoriu momente folclorice din majoritatea acestor regiuni transpuse în scenă prin costume și dansuri autentice specifice acestor plaiuri. Pe lângă suitele de dansuri din Ardeal, repertoriul „Mărțișorului” cuprinde și suite specifice zonei Banatului, Oașului și Moldovei. Coregraful Ioan Cocian formează an de an studenții care vor să își cultive dragostea pentru folclorul și tradițiile românești.
Repertoriu dansuri
1. Dans mocănesc
2. Dansul fetelor din Mărgău
3. Fecioresc din Valea Drăganului
4. Învârtita rară și deasă din Valea Drăganului
5. Suita de dansuri de pe Valea Arieșului
6. Suita de dansuri de pe Valea Someșului
7. Tablou coregrafic din Oaș
8. Suita de Jocuri de pe câmpie din Palatca
9. Dansul fetelor din Crihalma
10. Fecioresc de pe câmpie ( Coruș, Târnăveană și Chimitelnic)
11. Suita de dansuri din Codru
12. Suita de dansuri din Banat
13. Suita de dansuri din Moldova
14. Suita de dansuri din Urca
15. Suita de dansuri din Bihor
16. Moment artistic “Craiul Semănătorului”
Cu o conducere artistică de expecție formată din Maestul Dumitru Fărcaș și dirijorul Dorel Rohian, orchestra „Mărțișorul” are un repertoriu format din suite de melodii de o mare valoare și frumusețe.
Suite orchestra
1. Suita de melodii maramureșene
2. Suita de melodii bihorene
3. Suita de melodii de pe Valea Someșului
4. Suita de melodii din Moldova
5. Suita de melodii din Banat
6. Hora și Sârba lui Dobrică
7. Hora Mărțișorului
8. Suita de melodii din Oaș
9. Suita de melodii din Câmpia Transilvaniei
10.Suita de melodii din Muscel
11.Suita de melodii din Oltenia