Universitatea din Cape Town

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Universitatea din Cape Town
Logo
Stema Universității din Cape Town
UCT Upper Campus landscape view.jpg
Informații
MottoSpes Bona (Latină)
Buna Speranță
Fondată1 octombrie 1829; acum 191 ani (1829-10-01)
TipUniversitate de stat de cercetare avansată și educație
Buget11.8 miliarde ZAR (890 milioane USD)(2018) [1]
Localizare
ȚaraFlag of South Africa.svg Africa de Sud
Unitate administrativăCity of Cape Town[*]  Modificați la Wikidata
OrașCape Town
Campus4 campusuri (2 în suburbii centrale și 2 în centrul orașului)
Conducere
RectorMamokgethi Phakeng
Cifre cheie
Angajați4.932 (2018)[2]
Corp didactic1.211 (2018)[2]
Studenți28.693 (2018)[2]
Studii de licență16.747 (2018)[2]
Studii postuniversitare11.001 (2018)[2]
Alte informații
AfiliereAAU, ACU, CHEC, HESA, IAU, WUN
ParticularitățiPoreclă: Ikeys
AbrevieriUCT
CuloriAlbastru deschis, albastru închis, negru și alb                    
MascotaIkey Tiger
Prezență web
Pagina oficială
University of Cape Town banner.svg

Universitatea din Cape Town (UCT) este o universitate de stat de cercetare avansată și educație situată în Cape Town, în provincia Western Cape din Africa de Sud. UCT a fost înființat în anul 1829 ca Colegiul Sud-african (South African College), devenind cel mai vechi institut de învățământ superior din Africa de Sud.[3] În ceea ce privește statutul universitar complet, este cea mai veche universitate din Africa de Sud și cea mai veche universitate existentă din Africa Subsahariană, alături de Universitatea din Stellenbosch, care a primit statut universitar complet de la Parlamentul Africii de Sud în aceeași zi în 1918.

Statutul Universității din Cape Town (emis în 2002 pe baza Legii învățământului superior) care stabilește structura și funcțiile universității, îl plasează pe cancelar - în prezent, dr. Precious Moloi Motsepe - în calitate de figură ceremonială și investește autoritatea administrativă (conducerea reală) în vice-cancelar, în prezent prof. Mamokgethi Phakeng, care este responsabil de Consiliul Universității. Prin urmare, în practică, vice-cancelarul este considerat în sensul românesc rectorul universității.[4][5] Constând din 57 de departamente organizate în 6 facultăți, precum și Centrul multidisciplinar de dezvoltare a învățământului superior, universitatea cuprinde aproximativ 29.000 de studenți în arte liberale, științe naturale și profesii liberale, de la studii de licență (NQF 7) până la studii de doctorat (NQF 10).[6] O comunitate vibrantă formată din peste 100 de societăți și cluburi sportive adresează interesele diverse ale studenților precum religie, politică, cultură, implicare civică/comunitară și sport, care apar în mod deosebit în ligi naționale sportive precum campionatul universitar de rugby Cupa Varsity.[7] Rivalitatea istorică (și continuă) academică, sportivă și politică dintre UCT și Universitatea din Stellenbosch a adus porecla „Ikeys”.[8] Universitatea are patru campusuri în suburbiile orașului (Rondebosch și Observatory) și centrul orașului (Hiddingh și V&A Waterfront).[9] Predarea studiilor este doar în limba engleză.

UCT este cea mai bine cotată universitate africană din clasamentele renumite QS World University Rankings, Times Higher Education (THE) World Rankings și Academic Ranking of World Universities (ARWU), iar facultățile sale de comerț, drept și medicină sunt clasate în mod constant printre top 100 facultăți la nivel internațional. Este singurul membru african al grupului prestigios Forumul Mondial al Liderilor Universitari (Global University Leaders Forum - GULF), din cadrul Forumului Economic Mondial, care este alcătuit din 26 dintre universitățile de top din lume.[10] Cinci absolvenți, membri ai cadrului didactic și cercetători asociați cu UCT au câștigat Premiul Nobel. Începând cu martie 2020, 35 de membri ai personalului UCT sunt cercetători de gradul A (cercetători de frunte la nivel internațional), gradați de către Fundația Națională de Cercetare (constituind 30% din totalul național),[11] iar 88 de angajați sunt membri ai Academiei de Științe din Africa de Sud.[12]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Istoria timpurie[modificare | modificare sursă]

Universitatea din Cape Town a fost înființată în 1829 ca Colegiul Sud-african, un liceu pentru băieți. Colegiul avea o mică instituție de învățământ terțiar, introdusă în 1874 care a crescut substanțial după 1880, când descoperirea aurului și a diamantelor în nordul țării - și a cererii rezultate pentru competențe în minerit - i-a dat impulsul financiar de care avea nevoie pentru a se dezvolte.[13] Colegiul sa dezvoltat într-o universitate deplină între 1880 și 1900, datorită creșterii finanțărilor din surse private și guvernamentale.

În acești ani, Colegiul și-a construit primele laboratoare dedicate de știință și a înființat departamentele de mineralogie și geologie pentru a răspunde nevoii de personal calificat din industriile emergente ale țării de diamante și miniere de aur. Stema universității a fost introdusă în 1859 de Charles Davidson Bell, Surveyor-General (Proiectant General) al Coloniei Capului. Bell a fost un artist renumit, care a proiectat, de asemenea, medalii și ștampila triunghiulară Cape. O altă dezvoltare cheie în această perioadă a fost admiterea femeilor. În 1886, profesorul de chimie, Paul Daniel Hahn, a convins consiliul universității să admită patru femei în clasa sa de chimie pentru o perioadă de probă. Datorită standardului de muncă excepțional al femeilor studente, Colegiul a decis să admită femei în permanență în onoarea jubileului de diamante al Reginei Victoria în 1887.

Între anii 1902 și 1918, s-a văzut înființarea Școlii Medicale, introducerea cursurilor de inginerie și înființarea Departamentului de Educație. UCT a fost înființată oficial ca universitate prin statutul Parlamentului Africii de Sud la 2 aprilie 1918, pe baza legământului lui Alfred Beit și a unor donații substanțiale suplimentare de la magnații minieratului Julius Wernher și Otto Beit.[13] Noua universitate a atras, de asemenea, sprijin semnificativ din partea mai multor susținători din orașul Cape Town și, pentru prima dată, a unei subvenții semnificative de la stat.

În 1928, universitatea a reușit să mute cea mai mare parte a facilităților sale pe amplasamentul magnific de la moșia Groote Schuur, pe versanții muntelui Devil's Peak, pe un teren lăsat moștenire de către Cecil John Rhodes pentru a deveni un loc pentru o universitate națională. UCT și-a sărbătorit centenarul în anul 1929.

Perioada apartheid[modificare | modificare sursă]

În afară de a se stabili în deceniile următoare ca o universitate de top de cercetare avansată și educație, UCT și-a câștigat porecla „Moscova de pe deal” în perioada 1960-1990 pentru opoziția sa susținută față de apartheid, în special în sistemul învățământului superioare.[14]

Universitatea a admis primul său grup mic de studenți negri în anii 1920. Numărul studenților negri a rămas relativ scăzut până în anii ’80 -’90, când instituția, văzând și încurajând semnele schimbării în țară, s-a angajat la un proces intenționat și planificat de transformare internă. Din anii ’80 până la începutul anilor ’90, numărul studenților negri admiși la universitate a crescut cu 35%. Până în 2004, aproape jumătate din cei 20.000 de studenți ai UCT erau negri și puțin sub jumătate din corpul studenților era de sex feminin. Astăzi universitatea se mândrește că are unul dintre cele mai diverse campusuri din Africa de Sud.

Perioada post-apartheid[modificare | modificare sursă]

Statuia lui Cecil Rhodes, colonialistul britanic, înainte de a fi mutată în 2015.

Mișcarea Rhodes Must Fall (stilizat ca #RhodesMustFall) a fost o mișcare de protest care a început la 9 martie 2015, îndreptată inițial împotriva unei statui pe campusul universității care îl comemora pe Cecil Rhodes, un colonialist britanic și cel care a lăsat moștenire terenul pe care campusul principal este amplasat. Campania pentru îndepărtarea statuii a primit atenție globală și a dus la o mișcare mai largă de "decolonizare" a educației în toată țara.[15][16] La 9 aprilie 2015, în urma votului a consiliului universității în noaptea precedentă, statuia a fost înlăturată. De asemenea, în urma cerințelor de "decolonizare", senatul universității a început un proces de reformă curriculară, iar universitatea a început procesul de redenumire a anumitor clădiri de pe campus (cel mai notabil exemplu a fost când sala ceremonială Jameson Hall a fost redenumit în Sarah Baartman Hall în 2019).

În martie 2020, UCT a deschis Institutul de Neuroștiință la Spitalul Groote Schuur în colaborare cu Guvernul Provinciei Western Cape, devenind primul centru dedicat și interdisciplinar pentru studiul și dezvoltarea tratamentelor pentru afecțiuni neurologice și mentale din Africa.[17]

Campus[modificare | modificare sursă]

Sala Sarah Baartman (fosta Jameson) și Memorial Plaza, punctul central al campusului principal.

Campusul principal, cunoscut sub numele de Campusul de Sus, este situat pe Moșul Rhodes, pe versanții muntelui Devil's Peak. Acest campus conține, într-o locație relativ compact, facultățile de știință, inginerie, comerț și științe umane (cu excepția departamentelor de arte), precum și căminele studențești Smuts Hall și Fuller Hall. Campusul principal este centrat împrejurul sălii ceremoniale Sarah Baartman Hall, locația pentru absolvire și alte evenimente ceremoniale, precum și un loc de examene.

Biblioteca Hiddingh Hall la campusul Hiddingh în centrul orașului.

Clădirile originale și aspectul campusului principal au fost proiectate de arhitectul sud-african J. M. Solomon și construite între anii 1928 și 1930. Din acel moment, multe alte clădiri au fost adăugate pe măsură ce universitatea a crescut. Campusul de Sus găzduiește, de asemenea, biblioteca universitară principală, Biblioteca Cancelarul Oppenheimer, care deține cea mai mare parte a colecției universității de 1,3 milioane de volume de cărți.

Învecinate cu Campusul de Sus, dar separate de acesta prin terenuri de sport universitare și autostrada M3, sunt Campusul de Mijloc și Campusul de Jos. Aceste campusuri, care sunt răspândite prin suburbiile Rondebosch, Rosebank și Mowbray, conțin Facultatea de Drept, Colegiul Sud-african de Muzică, Școala de Economie, majoritatea căminelor studențești, majoritatea birourilor administrative universitare și diverse facilități sportive. Câmpul de fotbal cu iarbă artificială de ultimă generație a fost aprobat de FIFA pentru pregătirea echipelor din Campionatul Mondial de Fotbal din 2010.[18] Campusurile de sus, mijloc și jos sunt adesea denumite împreună „campusul principal”.

Facultatea de Științe Medicale este situată în campusul Școlii Medicale pe lângă Spitalul Groote Schuur în suburbia Observatory. Departmentele de Arte Plastice și Teatru sunt situate în campusul Hiddingh din centrul orașului. Clădirea originală a universității, cunoscută acum sub numele de Clădirea Egipteană, în campusul Hiddingh, a fost construită în stilul Egyptian Revival. Singurul alt campus construit în acest stil a fost Colegiul Medical din Virginia din Richmond, Virginia din Statele Unite. UCT Graduate School of Business, școala de business al universității, este situată pe campusul Breakwater Lodge în cartierul Victoria & Alfred Waterfront.

Teatrul Baxter, fiind parte din UCT, este amplasată pe Campusul de Jos și are trei săli mari:

  • Teatrul principal cu 665 de locuri
  • Sala de concerte cu 638 de locuri, și cu un organ "Von Beckerath"
  • Studioul "Golden Arrow" cu 172 de locuri

Pentru contribuția sa a terenului pe care este amplasat campusul principal, în 1934 a fost ridicată o statuie de bronz a lui Cecil Rhodes pe Campusul de Sus, cu vedere la terenurile de rugby ale universității și restul campusului principal. Statuia a fost scoasă în aprilie 2015, în urma presiunilor grupurilor de studenți, datorită reprezentării sale din trecutul colonialist al țării și reprezentarea necorespunzătoare a universității a studenților și angajaților negri.

O panoramă a Campusul de Sus al Universității din Cape Town.

Organizare[modificare | modificare sursă]

Administrare și guvernare[modificare | modificare sursă]

Universitatea din Cape Town a fost inițial încorporată ca universitate de stat printr-un statut al Parlamentului Africii de Sud în 1918. În prezent este încorporat și organizat printr-un statut instituțional emis în 2002 în conformitate cu prevederile Legii învățământului superior din 1997.

Șeful titular al universității este cancelarul; aceasta este o poziție ceremonială fără putere executivă. Rolul principal al cancelarului este de a conferi diplome în numele universității și de a reprezenta universitatea în restul lumii.[19] Actualul cancelar este antreprenorul și filantropul dr. Precious Moloi-Motsepe, care a fost ales în noiembrie 2019 și și-a asumat rolul la 1 ianuarie 2020 după expirarea celui de-al doilea mandat consecutiv al doamnei Graça Machel.[20]

Consiliul universității este cea mai înaltă structură decizională și de numire în universitate.[21] Cu atribuțiile sale cuprinzătoare de guvernare în domenii precum strategia, bunăstarea și misiunea universității, este direct răspunzătoare în fața guvernului țării prin intermediul ministrului învățămâtului superioare, în prezent dr. Blade Nzimande, pentru probleme legate de universitate.[21] Consiliul are 30 de membri care sunt reprezentați ai multor părți interesate, cum ar fi, printre altele, studenți, angajați și funcționari ai primăriei orașului Cape Town, premierului provinciei Western Cape și Ministerul Învățământului Superior. Președintele Consiliului este în prezent Sipho Pityana.[21] Grefierul, care este în prezent Royston Pillay, are rolul de secretar al Consiliului și Senatului, supraveghează înscrierea la studii și aspectele juridice și administrează Convocarea.[22]

Convocarea, formată din absolvenți, vice-cancelar, vice-cancelari adjuncți, corpul didactic, profesori emeriti și profesori asociați emeriti, este un organism statutar administrat de Oficiul grefierului, care oferă o platformă pentru participarea foștilor membri ai universității în a adresa probleme și alte aspecte care afectează universitatea.[23] Condus de președintele Convocării, în prezent prof. Eddy Maloka, Convocarea poate face recomandări și poate adopta rezoluții care nu au caracter obligatoriu în Adunările generale anuale.[23]

Leadership Lekgotla este o structură de coordonare și de luare a deciziilor, formată din directori superiori ai universității care supraveghează zilnic activitatea universității.[24] Contrastă cu Consiliul Universității care rezultă din statutul universității și exercită guvernarea supremă asupra universității. Membrii ai structurei Leadership Lekgotla sunt manageri superiori care supraveghează diferite domenii ale operațiunilor și politicilor universității.[24] Cel mai înalt executiv este vice-cancelarul (clasat sub cancelarul în protocolul ceremonial și ordinea de precedență a universității) este șeful de facto și directorul executiv al universității,[25] în prezent prof. Mamokgethi Phakeng numită în iulie 2018, care răspunde față de Consiliu.[26] Prin urmare, în sensul românesc, vice-cancelarul este rectorul universității. Sub ea se află vice-cancelarii adjuncți de transformare internă (în prezent prof. Loretta Feris), de cercetare și internaționalizare (în prezent prof. Susanne Harris) și de predare și învățare (în prezent prof. Lis Lange).[27] Directorul de operațiuni, în prezent dr. Reno Morar, reunește și supraveghează domeniile funcționale, de sprijin și tehnice ale operațiunilor universității.[28]

Cancelarii și vice-cancelarii universității
Cancelar Vice-cancelar (Rector)
Perioadă Nume Perioadă Nume
1918–1936 ARS Prințul de Wales (viitorul Eduard al VIII-lea) 1918–1938 Sir John Carruthers Beattie
1936–1950 Mareșalul Jan Smuts 1938–1947 AW Falconer
1950–1967 Onorabilul Judecător Albert van der Sandt Centlivres 1948–1955 TB Davie
1956–1957 RW James (interimar)
1958–1967 Jacobus Duminy
1967–1999 Harry Oppenheimer 1968–1980 Sir Richard Luyt
1981–1996 Stuart J Saunders
1996–2000 Mamphela Ramphele
1999–2019 Graça Machel 2000-2008 Njabulo Ndebele
2008–2018 Max Price
2019–prezent Precious Moloi-Motsepe 2018–prezent Mamokgethi Phakeng

Cadrele academice[modificare | modificare sursă]

Universitatea este formată din șase facultăți, care sunt alcătuite din 57 de departamente.[29] Facultățile sunt conduse de un decan, iar aspectele administrative și operaționale sunt administrate de un director.[30] Senatul a delegat puteri substanțiale facultăților în materie academică în cadrul protocolului intern și al managementului lor, cum ar fi aspectele referitoare la programele de clasă, cerințele de admitere, exmatriculări, examene, proiecte de cercetare și așa mai departe. Facultățile variază în mod substanțial în ceea ce privește dimensiunea studenților și în clădirile ocupate, Facultatea de Comerț având cea mai mare populație de studenți, iar Facultatea de Drept având cea mai mică, în timp ce Facultatea de Științe Umaniste ocupă cele mai multe clădiri urmată de Facultatea de Științe Medicale, cu Facultățile de Comerț și Drept având de departe cea mai mică amprentă fizică.[31]

În pofida unităților și centrelor de cercetare interdisciplinare, există structuri academice suplimentare care scapă de structura organizațională bazată pe facultăți. Centrul multidisciplinar de dezvoltare a învățământului superior se află la un nivel egal cu facultățile. De asemenea, școala postuniversitară de business, UCT Graduate School of Business, are o independență substanțială față de afacerile sale interne, deși face parte nominal din Facultatea de Comerț. Școala interdisciplinară de tehnologia informației, care cuprinde Departamentul de Sisteme Informatice și Departamentul de Informatică din Facultățile de Comerț și Știință, nu este nici o facultate, nici un departament, ci un mecanism de coordonare pentru promovarea educației și cercetării IT.[32]

Facultăți[modificare | modificare sursă]

Departamentele facultăților sunt enumerate după cum urmează:[33][34][35][36][37][38]

Facultatea de Comerț

  • Colegiul de Contabilitate
  • Departamentul de Finanțe și Tax
  • Departamentul de Sisteme Informatice
  • Școala de Economie (înființată în comun cu Facultatea de Științe Umaniste)
  • Școala de Studii de Management
  • UCT Graduate School of Business, școala postuniversitară de business
Clădirea Kramer găzduiește Facultatea de Drept. Clădirea din stânga imaginii este Clădirea Administrației Studenților, și în apropiere este și Clădirea Școlii de Economie, ambele clădiri fiind construite în 2011.

Facultatea de Drept

  • Departamentul de Drept Comercial
  • Departamentul de Drept Privat
  • Departamentul de Drept Public

Facultatea de Inginerie și Mediul Construit

  • Departamentul de Arhitectură, Planificare și Geomatică
  • Departamentul de Construcții Civile
  • Departamentul de Economie și Management al Construcțiilor
  • Departamentul de Inginerie Chimică
  • Departamentul de Inginerie Electrică
  • Departamentul de Inginerie Mecanică
Intrarea la Biblioteca Bolus Herbarium din Clădirea Departamentului de Botanică.

Facultatea de Științe

  • Departamentul de Arheologie
  • Departamentul de Astronomie
  • Departamentul de Științe Biologice
  • Departamentul de Chimie
  • Departamentul de Informatică
  • Departamentul de Științe de Mediu și Geografice
  • Departamentul de Științe Geologice
  • Departamentul de Matematică și Matematică Aplicată
  • Departamentul de Biologie Moleculară și Celulară
  • Departamentul de Oceanografie
  • Departamentul de Fizică
  • Departamentul de Științe Statistice



Facultatea de Științe Medicale

  • Departamentul de Anestezie și Medicină Perioperatorie
  • Departamentul de Biologie Umană
  • Departamentul de Chirurgie
  • Departamentul de Învățământ a Științelor Medicale
  • Departamentul de Medicină
  • Departamentul de Obstetrică și Ginecologie
  • Departamentul de Patologie
  • Departamentul de Pediatrie și Sănătatea Copilului
  • Departamentul de Psihiatrie și Sănătate Mintală
  • Departamentul de Sănătate Publică și Medicina Familiei
  • Departamentul de Medicina Radiației
  • Departamentul de Științe Biomedicale Integrative
  • Departamentul de Științe Medicale și Reabilitare



Clădirea Colegiului Sud-african de Muzică, înființată în 1910.

Facultatea de Științe Umaniste

  • Centrul pentru Studii de Film și Media
  • Colegiul Sud-african de Muzică
  • Departamentul de Filozofie
  • Departamentul de Limba și Literatura Engleză
  • Departamentul de Psihologie
  • Departamentul de Studii Politice
  • Departamentul de Studii Religioase
  • Departamentul de Dezvoltare Socială
  • Departamentul de Sociologie
  • Departamentul de Teatru
  • Departamentul de Studii Istorice
  • Școala de Arte Plastice Michaelis
  • Școala de Dans
  • Școala de Economie (înființată în comun cu Facultatea de Comerț)
  • Școala de Învățământ
  • Școala de Limbi și Literaturi
  • Școala de Studii Africane și de Gen, Antropologie și Lingvistică



Recunoaștere academică[modificare | modificare sursă]

Privind spre sud, pe capătul nordic al Bulevardul Universității din Campusul de Sus.

În clasamentul universitar Times Higher Education World University Rankings, Universitatea din Cape Town a fost clasat pe locul 136 din lume în 2020,[39] și clasamentul universitar QS World University a clasat universitatea pe locul 198 din lume,[40] ceea ce înseamnă că este de departe cea mai bine cotată universitate africană în ambele clasamente universitare. Pe clasamentul din Shanghai, Academic Ranking of World Universities, universitatea este în categoria 301-400, fiind pe primul loc din Africa.[41]

În clasamentul universitar Times Higher Education World University Rankings, cea mai bună cotație a universității fost în 2012 când a fost clasat pe locul 103 din lume.[39] De asemenea, în clasamentul universitar QS World University, cea mai bună cotație a universității a fost în 2014 când a fost clasat pe locul 141 din lume.[40]

Facultățile sale de comerț, drept și medicină sunt clasate în mod constant printre top 100 facultăți la nivel internațional. În 2014, Facultatea de Drept a fost clasat pe locul 40 din lume.[40]

Resurse financiare[modificare | modificare sursă]

Capitalul de dotare al universității (capitalul financiar și fondurile de investiții pe care se poate depinde pentru a-și desfășura activitatea) este depusă cu Fundația UCT (o organizație non-profit independentă din punct de vedere juridic) și este administrată de Oficiul de Investiții.[42][43] Prin campania de strângere de fonduri "Distinguishing UCT", universitatea încearcă să-și ridice dotarea. Începând cu anul 2019, capitalul de dotare desemnată se ridică la R5,5 miliarde ($413 milioane), iar capitalul de dotare nedesemnată se ridică la R676 milioane ($51 milioane), cu R133 milioane ($10 milioane) pentru proiecte de infrastructură (aducând suma totală nedesemnată la R809 milioane ($61 milioane), pe care universitatea își propune să o crească la R1 miliarde ($75 milioane)).[43]

Au existat mai multe campanii la universitate pentru a-și ceda parțial capitalul de dotare. Campania "Fossil Free UCT" începută în 2015 de către activiști de mediu și organizații studențești (precum Inițiativa Green Campus), a pus presiune pe universitate să renunțe la investițiile în companiile de combustibili fosili, ceea ce a dus la o rezoluție fără caracter obligatoriu adoptată de Convocarea universității în 2017 pentru a sprijini cesiunea investiiției.[44] În 2018, grupurile de lobby studențești, în special Frontul de solidaritate palestinian și Consiliul Studenților, au solicitat conducerii universității să se despartă de companii și organizații israeliene care lucrează pe teritoriile ocupate palestiniene (printre alte cerințe), dar, în final, universitatea a refuzat să o facă.[45]

Veniturile universității provin dintr-o combinație de subvenții guvernamentale, taxe de școlarizare, donații, investiții și venituri din cercetare. În exercițiul financiar 2017/2018, universitatea a primit R4,415 miliarde ($331 milioane) din subvenții de la stat, R4,428 miliarde ($331 milioane) din taxe de școlarizare și R539 milioane ($40 milioane) din alte venituri. Separat, ajutorul financiar pentru studenți, inclusiv studenți postuniversitari, s-a ridicat la o sumă de R1,2 miliarde ($90 milioane) obținute de la universitate, guvern (prin schema NSFAS) și partenerii și donatorii universității.[31]

Studenți și angajați[modificare | modificare sursă]

În 2016, au fost înscriși 29.074 de studenți (18.421 de studenți universitari și 10.653 de studenți postuniversitari) și au fost angajați 4.542 de oameni (1.179 în corpul didactic și 3.363 de angajați profesioniști și administrativi și personal de sprijn și de serviciu).[46]

Planul de echitate pentru ocuparea forței de muncă din UCT (2010 - 2015) a indicat schimbări moderate, dar consistente, în componența demografică a corpului personalului. Planul pe cinci ani a specificat obiective specifice în ajustări a reprezentării personalului negru care variază între aproximativ 5% și 10%. Conform planului, structura personalului s-ar fi schimbat până în 2015 prin realizarea fie a parității între albi și negrii, fie prin angajarea mai multor angajați negri decât albi în toate categoriile, în afară de funcțiile de conferențiar și profesor.[47]

Purtătorul de cuvânt al universității, Elijah Moholola, a menționat că, în 2017, UCT a angajat 45 de profesori albi, 38 de profesori africani negri, colorați sau indieni, 67 de profesori străini și 7 profesori care nu au dezvăluit rasa lor.[48]

Înscrierea studenților (2009-2013)[modificare | modificare sursă]

Înscrierea studenților pe grupe de populație în perioada 2009-2013, care arată o creștere procentuală:[49][50]

2009 2010 2011 2012 2013 2014 Creștere % % din Total
SA negri 5.068 5.323 5.744 6.012 6.199 6.813 28,67% 25,23%
SA colorați 3.623 3.653 3.687 3.530 3.573 3.601 0,73% 13,34%
SA indieni 1.630 1.681 1.671 1.701 1.714 1.813 11,6% 6,72%
SA albi 8.984 9.183 8.992 8.814 8.434 8.093 -10,69% 30%
Internaționali 3.821 4.171 4.268 4.802 4.708 4.674 19,57% 17,32%
Alții 886 1.003 1.146 1.191 1.488 1.993 73,28% 7,39%
Total 24.012 25.014 25.508 26.505 26.116 26.987 -0,32% 100%

Viața de student[modificare | modificare sursă]

Secțiunea centrală a Bibliotecii Cancelarul Oppenheimer.

UCT are 36 de cluburi sportive, inclusiv sporturi de echipă, sporturi individuale, sporturi extreme și arte marțiale.[51]

Echipele sportive ale universității, în special echipa de rugby, sunt cunoscute sub numele de „Ikey Tigers” sau „Ikeys”. Porecla „Ikey” își are originea în anii 1910 ca un epitet antisemit aplicat studenților UCT de către studenții Universității din Stellenbosch, din cauza numărului presupus de mare a studenților evrei din UCT.[52] Stellenbosch este adversarul tradițional al rugby-ului UCT; între cele două universități se joacă un meci anual „Intervarsity”.[53] Clubul de fotbal al Universității din Cape Town, cunoscut și sub numele de „Războinicii Ikeys” (Ikey Warriors) este echipa principală de fotbal, reprezentând universitatea la turnee precum campionatul interuniversitar Varsity Football.

În 2020, existau peste 100 de societăți de studenți la UCT, care se încadrau în cinci categorii:[54]

  • Societăți academice pentru cei interesați de un anumit domeniu de studiu sau care studiază un anumit subiect: Printre acestea se numără AIESEC UCT, Societatea de Istorie și Actualități (HCA), Asociația Națiunilor Unite din Africa de Sud (UNASA), Studenții pentru Drept și Justiție Socială ( SLSJ), Institutul de Ingineri Electrici și Electronici, Asociația Studenților Medicali din Africa de Sud și Asociația Spațială din Africa de Sud (SASA-UCT).
  • Societăți politice, inclusiv filiale ale organizațiilor de tineret ale partidelor politice naționale, cum ar fi Congresul Studenților din Africa de Sud (SASCO), Organizația Studenților Alianței Democrate (DASO) și Liga Tineretului a Congresului Național African.
  • Societăți religioase, unele dintre ele fiind asociate cu culturi religioase sau cu lăcașuri de cult locale, precum Uniunea Sud-africană a Studenților Evrei (SAUJS) și Societatea Studenților Anglicani.
  • Societăți naționale/culturale pentru studenții din anumite țări sau origini etnice, precum Asociația Studenților Eleni și Asociația Studenților Asiatici.
  • Societăți de interes special pentru cei interesați de diverse activități sau probleme sociale (cum ar fi RainbowUCT (societatea LGBT a universității), Clubul de Munte și Ski, Societatea de Sală de Bal și Latină, Societatea antreprenorilor, Societatea vinului și cultural, Societatea de producție DJ, Societatea de investiții, Societatea de film, Societatea de Bhakti Yoga și Societatea de modă).

În plus față de multitudinea de societăți studențești, există și multe organizații studențești dedicate dezvoltării comunităților din jurul universității din orașul Cape Town. Unele dintre cele mai mari includ: SHAWCO, Ubunye și RAG.[55] Recent, s-au dezvoltat mai multe mișcări de studenți, precum Inițiativa Campus Verde (Green Campus Initiative).

Cămine studențești[modificare | modificare sursă]

Smuts Hall, un cămin studențesc pe Campusul de Sus construit în 1928.
Tugwell Hall, un cămin studențesc pe Campusul de Jos construit în 1974.

Căminele studențești din Africa de Sud sunt cunoscute sub numele de reședințe studențești (student residences, sau "rez" în mod colocvial). Universitatea din Cape Town are cea mai veche cămină studențească din Africa, College House, fiind înființată în 1887.

Următoarele sunt căminele studențești:

  • Baxter Hall
  • Clarinus Village (compusă din Clarinus și Casa Clarendon)
  • College House
  • Dullah Omar Hall
  • Fuller Hall
  • Glendower (Glenres)
  • Graca Machel Hall
  • Kilindini
  • Kopano Residence
  • Leo Marquard Hall
  • Rochester House
  • Smuts Hall
  • Tugwell Hall
  • University House
  • Varietas
  • Forest Hill
  • The Woolsack
  • Obz Square
  • Liesbeeck Gardens



Afilieri[modificare | modificare sursă]

Universitatea din Cape Town este membru al următoarelor organizații: World Economic Forum (Global University Leaders Forum (GULF)), Worldwide Universities Network (WUN), Association of African Universities, Association of Commonwealth Universities, Cape Higher Education Consortium, Higher Education South Africa, International Alliance of Research Universities (IARU), African Research Universities Alliance (ARUA) și International Association of Universities.

Cercetări notabile[modificare | modificare sursă]

  • Departamentul de Matematică și Matematică Aplicată este un centru internațional de cercetare în domeniile cosmologiei și topologiei.
  • Departamentul de Fizică găzduiește centrul de cercetare UCT-CERN, care este parțial responsabil pentru proiectarea software-ului componentei High Level Trigger din experimentul ALICE la Large Hadron Collider, precum și pentru alte activități legate de ALICE.
  • Departamentul de Inginerie Electrică este implicat în dezvoltarea tehnologiei pentru radiotelescopul Karoo Array Telescope (KAT). KAT este un precursor al radiotelescopului Square Kilometre Array, un proiect internațional propus pentru construirea celui mai mare radiotelescop din lume până în 2020. Grupurile de cercetare în domeniul proiectării frecvenței de radio și design digital contribuie la front-end-ul și back-end-ul digital al proiectului KAT.
  • Institutul de Boli Infecțioase și Medicină Moleculară (IIDMM) este angajat în cercetarea privind vaccinurile împotriva tuberculozei și dezvoltă vaccinuri anti-HIV potrivite cu epidemia din Africa de Sud.[56]
  • Departamentul de Arheologie a găsit unele dintre cele mai vechi dovezi de artă și gândire abstractă din lume la adăpostul de piatră Diepkloof. Mai exact, containere gravate pentru coji de ouă de struț datate în urmă cu 60.000 de ani.[57]
  • Centrul de Studii Retorice este singurul department academic de acest tip de pe continentul african (director: Philippe-Joseph Salazar).
  • Inițiativa OpenUCT (o ințiativă de acces deschis) este finanțată de Fundația Andrew W. Mellon și lucrează pentru ca materialele de cercetare, predare și învățare ale UCT să fie disponibile online.[58] Proiectele majore de cercetare includ Inițiativa Africană pentru Dezvoltarea Climatică (ACDI), Bursa Digitală în domenii de Cunoștințe Emergente și Date Deschise în Guvernanța Învățământului Superior din Africa de Sud și Comunicare Academică în Africa (SCAP).
  • Centrul African pentru Orașe este una dintre puținele organizații de cercetare care se concentrează asupra urbanismului din Africa.

Academicieni notabili[modificare | modificare sursă]

Corpul didactic al universității este foarte recunoscută la nivel național și internațional pentru realizările lor de cercetare și carieră. Fundația Națională de Cercetare din Africa de Sud (NRF) evaluează cercetătorii și mediul academic în funcție de calitatea producției de cercetare din patru categorii. În 2019, 35 de angajați au calificativul A, care înseamnă că sunt lideri recunoscuți la nivel internațional în domeniile lor.[11] Aceasta cuprinde 30% dintre toți cercetătorii cu calificativul A recunoscuți de NRF, ceea ce face din UCT, de departe, universitatea cu cel mai mare număr de astfel de cercetători.[31] Șase cercetători sunt recunoscuți cu calificativul P, ceea ce înseamnă că au potențiali pentru a deveni lideri în domeniile lor.[59] În 2019, 15% din totalul cercetătorilor evaluați de Fundația Națională de Cercetare din Africa de Sud (aproximativ 524) sunt angajați sau asociați cu UCT.[31] Pentru o listă cuprinzătoare și actualizată de cercetători cu calificativele B, Y și C, consultați acest site(în engleză).

În 2019, 19% din cele 42 de catedre de cercetare susținute de organizația Inițiativa Catedrelor de Cercetare din Africa de Sud (SARChI) sunt deținute de cercetători angajați sau asociați ai UCT. 88 de membri ai facultății sunt, de asemenea, membri ai Academiei de Științe din Africa de Sud. Membrii ai corpul didactic au ocupat și poziții în guvern, precum actualul ministrul comerțului și industriei, Ebrahim Patel, și fostul premier al provinciei Western Cape, Helen Zille. Alții au obținut un succes internațional, precum fostul vice-cancelar, Mamphele Ramphele, care a ocupat funcția de vicepreședinte pentru afaceri externe al Băncii Mondiale. Mulți au avut, de asemenea, o carieră proeminentă în comerț și industrie, cum ar fi prof. Alex Watson, care servește la Consiliul de recuperare al companiei Steinhoff.

Absolvenți notabili[modificare | modificare sursă]

J. M. Coetzee, a primit Premiul Booker de două ori și a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 2003. A primit diplome de licentă (cu honours postuniversitar) în limba engleză și matematică de la UCT, unde a fost admis și la masterat. A lucrat pentru 30 de ani la UCT, devenind profesor emerit în 2002.

Absolvenții UCT au obținut cariere proeminente și au devenit academicieni notabili în sine, câștigând notorietate și aclamare pentru realizările și acțiunile lor. În mediul academic, mulți absolvenți au devenit cercetători de gradul A și membri ai unor societăți academice proeminente, cum ar fi Royal Society of London și Academia de Științe din Africa de Sud, și au urmat cariere academice în instituții prestigioase de învățământ superioară, cum ar fi, dar fără a se limita la, Universitatea din Oxford și Universitatea Harvard. Alții, precum Mamphele Ramphele, fosta vice-cancelar, au devenit lideri superiori ai universității în sine.

Mulți absolvenți au fost numiți în funcția de miniștri în guvernul sud-african, au fost judecători ai Curții Constituționale din Africa de Sud și au fost lideri și reprezentanți ai mai multor organizații internaționale. Alții, precum Mark Shuttleworth, au devenit fondatori și șefi ai marilor multinaționale și donatori ai universității. Unii absolvenți sunt memorializați de universitate prin numirea inițiativelor universității, precum Premiul Kelly Capstick-Dale pentru leadershipul studențesc, sau numirea zonelor și clădirilor din campus, cum ar fi Plaza on Chemistry Mall, denumită pentru activistul anti-apartheid Cissie Gool, și clădirea principală a Departamentului de Limba și Literatura Engleză numită după Archibald Campbell Mzolisa Jordan. Mai mult, cinci laureați ai Premiului Nobel sunt absolvenți ai universității:[60]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Annual Report 2018 (PDF). University of Cape Town. Accesat în . 
  2. ^ a b c d e en Year in Review 2018 (PDF). University of Cape Town. Accesat în . 
  3. ^ en https://www.brandsouthafrica.com/governance/education/south-africas-universities/?amp | South Africa's universities
  4. ^ en „About UCT: Chancellor”. Accesat în . 
  5. ^ en „About UCT: Vice-Chancellor”. Accesat în . 
  6. ^ en „Faculty fact sheets”. Accesat în . 
  7. ^ en „Explore UCT: Sports and societies”. Accesat în . 
  8. ^ en Swanson, Felicity (). 'Die SACS kom terug': intervarsity rugby, masculinity and white identity at the University of Cape Town, 1960s-1970s”. În Field, Sean; et al. Imagining the City: Memories and Cultures in Cape Town (PDF). Cape Town: HSRC Press. p. 210. ISBN 0-7969-2179-2. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ en „Directions to UCT”. Accesat în . 
  10. ^ en „Global University Leaders Forum Members” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ a b en „NRF A-rated”. University of Cape Town. Accesat în . 
  12. ^ en „Academy of Science of South Africa members”. University of Cape Town. Accesat în . 
  13. ^ a b en Kannnemeyer, J.C. (). J.M.Coetzee: A life in writing. Melbourne: Scribe. p. 77. 
  14. ^ en Universitatea din Cape Town. „History introduction”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ en Hall, Martin. „The symbolic statue dividing a South African university”. BBC News. Accesat în . 
  16. ^ en Kamanzi, Brian (). "Rhodes Must Fall" – Decolonisation Symbolism – What is happening at UCT, South Africa?”. The Post Colonialist. Accesat în . 
  17. ^ en Jacobs, Kirsten (). „UCT Opens Cutting-Edge Neuroscience Institute”. Cape Town Etc. Accesat în . 
  18. ^ en „University of Cape Town / Newsroom & publications / Daily news”. Uct.ac.za. . Accesat în . 
  19. ^ en „Chancellor”. University of Cape Town. Accesat în . 
  20. ^ en Pityana, Sipho (). „UCT elects new Chancellor”. UCT News. Accesat în . 
  21. ^ a b c en Benjamin, Dee (). „Council”. University of Cape Town. Accesat în . 
  22. ^ en „Registrar”. University of Cape Town. Accesat în . 
  23. ^ a b en „Convocation”. UCT Department of Development and Alumni. Accesat în . 
  24. ^ a b en Phakeng, Mamokgethi (). „Report on the recruitment of members of the Leadership Lekgotla”. UCT News. Accesat în . 
  25. ^ en „Vice Chancellor”. University of Cape Town. Accesat în . 
  26. ^ en „Welcome to the new Vice Chancellor”. UCT News. . Accesat în . 
  27. ^ en „Deputy Vice Chancellors”. University of Cape Town. Accesat în . 
  28. ^ en „Chief operating officer”. University of Cape Town. Accesat în . 
  29. ^ en „Faculty factsheets”. University of Cape Town. Accesat în . 
  30. ^ en „Deans”. University of Cape Town. Accesat în . 
  31. ^ a b c d en „Year in Review 2018” (PDF). University of Cape Town. Accesat în . 
  32. ^ en „Introducing the School of IT”. UCT School of IT. Accesat în . 
  33. ^ en „Commerce”. University of Cape Town. Accesat în . 
  34. ^ en „Commerce”. University of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ en „Commerce”. University of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ en „Commerce”. University of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ en „Commerce”. University of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ en „Commerce”. University of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ a b en „University of Cape Town”. Times Higher Education World University Rankings. Accesat în . 
  40. ^ a b c en „University of Cape Town”. Top Universities. . Accesat în . 
  41. ^ en „ARWU World University Rankings 2019 - Academic Ranking of World Universities 2017 - Top 500 universities - Shanghai Ranking - 2017”. www.shanghairanking.com. 
  42. ^ en Chen, James (). „Endowment Fund Definition”. Investopedia. Accesat în . 
  43. ^ a b en „The Campaign”. Distinguishing UCT. Accesat în . 
  44. ^ en „Divestment: Fossil Free UCT Timeline”. UCT Green Campus Initiative. Accesat în . 
  45. ^ en Price, Max. UCT response to calls to support anti-Israel measures. Issued by the Office of the Vice Chancellor, University of Cape Town, 2018.
  46. ^ en „Fact sheets | University of Cape Town”. www.uct.ac.za (în engleză). Accesat în . 
  47. ^ en „Transformation Plan & Policies: UCT Employment Equity Plan (2010 - 2015)”. About the University. University of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ en Merwe, Marelise Van Der. „New UCT Vice-Chancellor: Transformation, student engagement high on the agenda | Daily Maverick”. Daily Maverick (în engleză). Accesat în . 
  49. ^ en „Introducing UCT: Statistics”. About the University. University of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ en „Census 2011 Western Cape Municipal Report” (PDF). About the Western Cape. Statistics South Africa. Accesat în . 
  51. ^ en „Current Sports Clubs”. Sportsclubs.uct.ac.za. Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ en Swanson, Felicity (). 'Die SACS kom terug': intervarsity rugby, masculinity and white identity at the University of Cape Town, 1960s-1970s”. În Field, Sean; et al. Imagining the City: Memories and Cultures in Cape Town (PDF). Cape Town: HSRC Press. p. 210. ISBN 978-0-7969-2179-6. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  53. ^ en „University of Cape Town / Current students / Sports, societies & recreation”. Uct.ac.za. Accesat în . 
  54. ^ en „Student Societies & Organisations: Overview”. University of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ en „Student Community Service: SHAWCO”. University of Cape Town. Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ en „IDM Institute of Infectious Disease and Molecular Medicine - welcome”. Uct.ac.za. Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ en Texier, Pierre-Jean; Porraz, Guillaume; Parkington, John; Rigaud, Jean-Philippe; Poggenpoel, Cedric; Miller, Christopher; Tribolo, Chantal; Cartwright, Caroline; Coudenneau, Aude; Klein, Richard; Steele, Teresa; Verna, Christine (). „A Howiesons Poort tradition of engraving ostrich eggshell containers dated to 60,000 years ago at Diepkloof Rock Shelter, South Africa”. Proceedings of the National Academy of Sciences. 107 (14): 6180–6185. doi:10.1073/pnas.0913047107. PMC 2851956Accesibil gratuit. PMID 20194764. 
  58. ^ en „OpenUCT Home Page”. Openuct.uct.ac.za. Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ en „NRF P-rated”. University of Cape Town. Accesat în . 
  60. ^ en „The University of Cape Town”. www.southafrica.net. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Universitatea din Cape Town