Tutun (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Тютюн (Tutun)
Rating
Titlu originalТютюн
Genfilm istoric[*]  Modificați la Wikidata
RegizorNikola Korabov
ScenaristDimităr Dimov
Nikola Korabov
Director de imagineVălo Radev[*][[Vălo Radev (regizor de film bulgar)|​]]  Modificați la Wikidata
MuzicaVasil Kazandjiev[*][[Vasil Kazandjiev (compozitor bulgar)|​]]  Modificați la Wikidata
Premiera15 noiembrie 1962
Țara Republica Populară Bulgaria  Modificați la Wikidata
Limba originalăbulgară
Prezență online

Tutun (titlul original: în bulgară Тютюн, transliterat: Tiutiun) este un film regizat de Nikola Korabov (Никола Корабов) în 1962, care a fost nominalizat la categoria Palme d'Or a Festivalului de la Cannes[1] în anul 1963.

Filmul este o adaptare a romanului cu același nume al scriitorului bulgar Dimitr Dimov (Димитър Димов).

Conținut[modificare | modificare sursă]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Boris, Pavel și Stefan sunt fiii unui sărac profesor de limba latină de la țară. Boris este ambițios și visează la bani și putere, în timp ce frații săi mai mici sunt comuniști, devotați cauzei și partidului. Boris o întâlnește pe Irina la cules de struguri și se îndrăgostește de ea, în timp ce Pavel se îndrăgostește de prietena ei Lila, care este și ea membră a Partidului Comunist. Tatăl Irinei este gardian superior în administrația raională. Când părăsește mediul rural pentru a studia medicina la Sofia, Boris se căsătorește cu Maria, fiica proprietarului fabricii de tutun Nicotiana.

După ce tatăl Mariei moare, Boris moștenește fabrica și devine bogat. Cu toate acestea, starea de sănătate a soției sale se deteriorează treptat, este bolnavă mintal și nu poate recunoaște oamenii din jurul ei. Irina și Boris devin iubiți, iar după moartea Mariei, se căsătoresc. Cu puțin timp înainte, tatăl Irinei este ucis în timpul unei greve la fabrică.

Boris face înțelegeri cu antreprenori germani, în timp ce Sofia este bombardată de Aliați, iar Irina devine din ce în ce mai conștientă de adevărata lui natură. Al Doilea Război Mondial se apropie de sfârșit și Boris plănuiește o afacere mare cu un comerciant grec. Succesul său depinde de von Geyer, directorul general al unei companii germane de tutun. Boris îi cere Irinei să-l seducă. Atrasă de filosofia nietzscheană și de aristocrația lui von Geyer, Irina îi devine iubită. Cei trei pleacă în Grecia, unde Boris aranjează cea mai mare afacere din viața lui. Epuizat de alcool, el se îmbolnăvește de malarie și moare.

Pe măsură ce armata britanică avansează, partizanii intră în acțiuni deschise de luptă. La 9 septembrie 1944, Irina îl îngroapă pe Boris în locul unde s-au întâlnit pentru prima dată. Se aude o împușcătură.

Distribuția[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Festival de la Cannes: Tutun”. festival-cannes.com. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]